MATERIALELE CERCULUI CRIMSON

Seria Întoarcerii
Shoud 11: "Absolvirea: Shoudul final al lui Tobias"
Tobias transmis prin channel de Geoffrey Hoppe

Prezentat Cercului Crimson la 6 iunie 2009

www.crimsoncircle.com

Şi aşa a fost, un acord făcut acum sute de mii de ani, în frumuseţea şi seninătatea şi în familia din templele din Tien, profeţit acum 2.000 de ani, un acord că acest grup se va întoarce pe Pământ în acelaşi timp, iar cei din tărâmurile angelice îl va călăuzi, îl va susţine şi îl va iubi, că acest grup se va reuni în cele mai incredibile şi monumentale vremuri de schimbare pentru întreaga omenire şi pentru întreaga creaţie.

Şi iată-ne astăzi aici. Ziua absolvirii. Ziua absolvirii, dragi Shaumbra, şi ce încântare este pentru mine, Tobias, să fiu cel ce stă împreună cu voi. Nu este vorba despre plecarea mea. Nu este vorba despre întoarcerea mea pe Pământ. De ce lacrimi, Cauldre? De ce senzaţii atât de profunde, Shaumbra? Nu este vorba despre mine. Eu, Tobias, Adamus, Kuthumi şi toţi îngerii de pe cealaltă parte vărsăm câteva lacrimi, avem propria noastră celebrare astăzi. Este vorba despre voi, despre absolvirea voastră.

Călătoria noastră

Atunci când am început să lucrăm împreună, atunci când chemarea arhanghelului Gavriil s-a emis în univers, în dimensiuni, a chemat la un loc un grup de oameni spre a fi pe Pământ în aceste timpuri de schimbare şi transformare, în acest timp al Noii Energii, ca să treacă de impas sau de încetinirea tuturor energiilor vechi. Atunci când acea chemare s-a lansat, voi aţi răspuns. Aţi venit pe Pământ şi, oh, au fost lupte şi provocări, dificultăţi.

Aşa cum ne-aţi spus de atât de multe ori, nu este pe atât de uşor pe cât spunem noi, ştim asta. Am ştiut-o tot timpul. Dar, Shaumbra, a trebuit să vă încurajăm şi să vă reamintim. A trebuit să vă tot spunem că deja aţi ajuns. Trebuia să vă reamintim să vă îndrăgostiţi atât de profund de voi înşivă, zi după zi, atunci când părea că totul lucrează împotriva acestui fapt.

Aşa că aţi venit pe Pământ. Aţi răspuns acelei chemări şi, pe 21 august 1999, habar nu aveam cât timp vom lucra cu voi. Am pus pariuri pe partea noastră (râsete), efectiv. Erau cei care... şi trebuie să vă spun, pentru o clipă, aceia care au lucrat cu voi îndeaproape sunt cei care au mai fost pe Pământ înainte, cei care s-au aflat înainte în trup uman, care au mers în sandalele voastre, care au vărsat aceleaşi lacrimi şi au râs la fel. Cei mai apropiaţi de voi din Consiliul Crimson ştiu cum este. Aşa că atunci când au pariat pe cât de mult ar putea dura procesul, se paria, în general, cam pe trei vieţi. Eu am fost mai optimist, am pariat că va dura două vieţi (râsete) şi eram pe deplin pregătit să fiu cu voi în tot acest timp. Cât de puţine ştiam... habar nu aveam că va dura doar zece ani.

Noi nu am profeţit asupra datei, am profeţit doar evenimentul. Noi ştiam că se va petrece, dar nu ştiam prin ce va trebui să treceţi şi iată-ne aici, în ceea ce pare a fi abia o clipă de când am început. Iată-ne aici astăzi – ziua absolvirii, punctul de separare, clipa în care vă eliberăm. Noi vă dăm drumul, astfel încât să ne putem adapta energiile ca să se întoarcă să lucreze pentru voi într-un mod diferit.

Vă amintiţi de, cum i se spunea, primul Shoud oficial? 21 august 1999 – Plecarea ghizilor. Oh, mulţi nu au fost mulţumiţi cu asta şi au plecat pe loc din Cercul Crimson. Dar mult mai mulţi s-au adunat apoi, şi-au amintit acordurile pe care le-am făcut în templele din Tien, şi-au amintit că am fost împreună în vremurile lui Yeshua. Plecarea ghizilor, acum zece ani, a fost momentul în care s-au scos echipamentele de antrenament spiritual. Şi, oh, dragilor, uneori credeţi că aveţi dificultăţi în acest Acum. Pe atunci aţi trecut prin adevăratele dificultăţi. Era noaptea întunecată a sufletului. Atunci când aţi eliberat fiinţele angelice care au fost cu voi atât de mult timp, cei mai apropiaţi prieteni ai voştri, se simţeau a fi parte din voi, aţi simţit că eraţi chiar voi. Erau fiinţele angelice ce au fost alături de voi ca să vă ajute să menţineţi echilibrul energiilor dintre partea voastră umană şi cea divină, între voi, cei din această viaţă, şi familiile voastre spirituale, familiile voastre angelice, pentru a contribui la echilibrarea energiei mediului dur, 3D, cu energiile tuturor celorlalte dimensiuni. Şi ei au plecat. Au plecat.

Voi aţi trecut, în 1999 şi 2000, prin cele mai întunecate dintre timpurile întunecate şi vă simţeaţi atât de singuri, vă simţeaţi trădaţi, simţeaţi că lucrurile cele mai apropiate de voi tocmai ieşiseră din viaţa voastră. Îmi amintesc nenumărate nopţi nesfârşite în care încercaţi să vă mângâiaţi singuri, încercând să vă spuneţi singuri că este o parte a planului vostru, că nu aţi greşit nimic. De ce oare, atunci când sunt schimbări şi evoluţii, oamenii cred că ei au greşit ceva? Poate pentru că, uneori, este dureros? Da, într-adevăr. Poate pentru că este înfricoşător? Absolut. Dar a fost parte a planului vostru să vă eliberaţi ghizii, astfel încât să puteţi accepta responsabilitatea deplină şi pe deplin pe Eu Sunt al vostru.

Ghizii spirituali, fiinţele angelice, pentru unii deveniseră o cârjă, o scuză. Mulţi dădeau vina pe ei şi spuneau: “Ei mi-au spus să fac asta, ei îmi spun să fac astalaltă”, iar când auzim asemenea cuvinte, trebuie să plecăm şi noi. A trebuit să onorăm cererea voastră de a pleca atunci când ajungeaţi la punctul în care nu mai vorbeaţi prin vocea proprie, din voi înşivă şi din spiritul vostru. Asta era abia acum zece ani. O clipă de timp, nici măcar o respiraţie de când am început să ne adunăm astfel. Chiar dacă v-aţi alăturat Cercului Crimson sau aţi început să citiţi Shoudurile acum un an sau acum cinci, aţi fost conectaţi energetic dela bun început.

Iar azi este ziua absolvirii. Aţi trecut prin proces. Aţi trecut prin eliberări, prin transformări şi înţelepciune. V-aţi îmbrăţişat pe voi înşivă. Aţi ajuns să înţelegeţi compasiunea şi iubirea, nu doar ca vorbe frumoase, de vis, ci ca parte din voi înşivă, ca parte a modului în care trăiţi. Voi aţi trecut printr-o transformare monumentală într-un timp foarte scurt – şi nu aţi reuşit cu toţii. Vorbesc acum despre cei care se adună în jurul nostru şi se pregătesc pentru mica celebrare pe care am plănuit-o pentru voi astăzi, cei care au fost în formă umană – Monica, Christina, iar numele ar putea continua, cei care au plecat înainte de această dată. Nu au plecat pentru că era prea dificil pe Pământ, ci au plecat pentru că v-au iubit foarte mult şi au vrut să fie pe această parte, să-şi alăture susţinerea de înger uman la ceea ce făceaţi voi pe partea voastră. Ei se adună astăzi aici, împreună cu fiecare oaspete pe care l-am avut în ultimii zece ani. Fiecare musafir soseşte astăzi pentru absolvirea voastră.

Punctul de separare

Este timpul să vă iubiţi pe voi înşivă. Este un punct de separare, deosebit de oricare altul pe care l-am experimentat împreună. Voi l-aţi simţit în ultimele săptămâni, în ultimele nopţi în care aţi visat despre o ceremonie de absolvire şi, prieteni dragi, nu vă faceţi griji. Ştiu că unii dintre voi aţi visat că nu aţi ajuns la timp la ceremonie, că aţi întârziat, că ceremonia se desfăşura deja. Aţi crezut că aţi visat despre absolvirea liceului sau a facultăţii. Nu a fost aşa. Era vorvba despre această absolvire. Unii dintre voi nu vă găseaţi cheile de la maşină ca să puteţi veni la absolvire. Alţii aţi fost distraşi pe drum, ca să ajutaţi pe altcineva. Dar eu vreau să vă spun chiar acum că aţi reuşit. Sunteţi aici. Visul acela reprezenta doar fricile voastre, propriile voastre îngrijorări şi, aşa cum vorbi într-o clipă, propriul vostru simţ de a sabota darurile şi experienţele pe care, desigur, le meritaţi, pe care le-aţi pregătit pentru voi înşivă.

Unii dintre voi s-au gândit profund şi cu emoţie, în ultimele săptămâni, la plecare, la faptul că nu simt că ar avea răspunsurile, că nu simt că ar mai putea face un pas în faţă. Dar vreau să reamintesc fiecăruia dintre voi, fie că plecaţi, fie că nu, iar unii dintre voi vor face asta într-o săptămână sau cam aşa. Nu vă faceţi griji, deja ştiu cine sunteţi, nu noi decidem, dar unii dintre voi se vor întoarce pe partea noastră, unii care ne sunt foarte dragi şi apropiaţi.

Vreau să vă spun acum – aţi ajuns la această piatră de hotar. Aţi ajuns la celebrarea absolvirii. Acum puteţi elibera. Sunteţi aici. Aţi permis transformarea, integrarea sufletului vostru. Voi aţi făcut asta, iar dacă alegeţi să vă întoarceţi pe partea noastră, vă vom întâmpina cu braţele deschise şi cu iubire. Nu luaţi o decizie proastă sau greşită, faceţi o alegere. Acesta este cel mai important lucru. Încetaţi să mai fiţi atât de duri cu voi înşivă.

Sau puteţi face alegerea de a rămâne pe Pământ şi să vedeţi ce se întâmplă mai departe, să vedeţi unde merge Shaumbra, să vedeţi ce se petrece când vine Adamus şi începe să lucreze cu voi şi cu Noua Energie, să priviţi ce se petrece când vă semnaţi propria proclamaţie că vă asumaţi deplina responsabilitate pentru voi înşivă în calitate de creatori – priviţi ce se petrece.

A fost dificil pentru unii dintre voi, pentru că aţi trecut printr-un proces intens de eliberare, o transformare intensă a sinelui vostru uman şi spiritual, care ar fi trebuit să dureze trei vieţi. Şi iată-ne împreună, acum, în ziua absolvirii. O zi a celebrării.

Acum nu prea mult timp, iar mulţi dintre voi îşi vor aminti acele vieţi, poate chiar şi prezenta viaţă, numele lui Yahweh nu putea fi rostit tare, trebuia să fie mascat, trebuia rostit pe iniţiale – YHWH. Nu puteaţi spune nici cuvântul „dumnezeu”, nu fiindcă dumnezeu s-ar fi înfuriat şi ar fi aruncat fulgere, nu pentru că se presupunea că este ceva foarte misterios, ci pentru că a existat o perioadă, acum nu prea mult timp, în care sinele uman nici nu putea recunoaşte şi spune cuvântul „dumnezeu”. Trebuia să gândească toate aceste cuvinte. Nu putea spune „Spirit”. Nu putea spune „cel etern”. Iar acum aici se află un grup de oameni care nu are nevoie să se ascundă în spatele unui grup de litere care formează o mantie, o deghizare, nu au nevoie să folosească cuvântul Yahweh. Acum ne aflăm la punctul în care puteţi spune: “Şi eu sunt dumnezeu. Sunt dumnezeu într-adevăr. Eu Sunt Cel Ce Sunt”.

Deci vă întrebaţi la ce se referă absolvirea? Vă întrebaţi despre ce vorbim? Despre realizarea că şi voi sunteţi dumnezeu, că trăiţi şi vă mişcaţi în ceea ce aţi numi o iluzie umană sau o realitate umană. Că acum o puteţi şi spune cu glas tare, pentru voi şi chiar şi pentru alţii, este semnificativ. Este o piatră de hotar. Haideţi să respirăm adânc, fără să mai fie nevoie să ne ascundem, fără să fie nevoie să folosim termeni ocolitori pentru a spune: “Eu Sunt Cel Ce Sunt, dumnezeu de asemenea”.

O ultimă vizită împreună

Aşa că, dragi Shaumbra, astăzi avem o ceremonie specială pentru absolvirea voastră. Vă voi cere să respiraţi adânc şi vă permiteţi să vă extindeţi. Haideţi să mergem la căsuţa mea, pentru ultima dată ca grup. Respiraţi adânc şi daţi-vă voie să vă deschideţi şi să vă extindeţi până la casa mea de ţară. Oh, ne pregătim pentru voi de zece ani, ne-am pregătit pentru această zi.

“Cum să ajungem acolo?” spuneţi voi. Este imaginaţia voastră. Imaginaţia este unul din cele mai mari daruri pe care voi, dumnezeu, vi le-aţi oferit vreodată vouă înşivă. Imaginaţia voastră a creat universuri fizice. Imaginaţia voastră a creat dimensiuni. Nu există nicio diferenţă între imaginaţie şi realitate. Doar se manifestă diferit uneori.

Mai sunt şi cei care spun că este „doar imaginaţie” pentru că nu se manifestă aici într-o formă 3D, dar, totuşi, este la fel de real ca orice altceva ce se manifestă aici. Pe măsură ce mergeţi înainte în Noua Energie, veţi descoperi că nu mai există demarcaţie între ceea ce aţi numi realitate fizică şi ceea ce vă imaginaţi. Este acelaşi lucru.

De fapt s-a spus că ceea ce este creat prin imaginaţie în tărâmurile non-fizice este atât de real încât ajunge aici, în realitatea fizică. Cei care merg înainte cu Cercul Crimson, cei care merg înainte ca Shaumbra, vor învăţa că nu există realmente nicio deosebire. Este acelaşi lucru. Este vorba despre cum, când şi unde vreţi ca lucrurile să se manifeste. Voi deja lucraţi în alte tărâmuri – imaginaţia voastră. Voi lucraţi pe Noul Pământ, iar el este pe cât de real cu putinţă şi voi ştiţi asta. Acum, lucrând cu Noua Energie şi cu Adamus, veţi învăţa cum să aduceţi aceasta în această realitate atunci când doriţi.

Deci cum ajungeţi la căsuţa lui Tobias, unde avem o celebrare minunată pregătită pentru voi? Vă imaginaţi. Vă imaginaţi din inimă. Vă imaginaţi din respiraţia voastră. Aşa că haideţi să mergem acolo acum. Aţi mai fost de multe ori.

Acum, înainte de a intra – aţi văzut că la uşă sunt câţiva îngeri care vă împiedică să intraţi chiar acum – haideţi să ne adunăm afară, este frumos. Ştiţi, lucrul frumos în legătură cu căsuţa mea este că voi o puteţi crea din imaginaţia voastră oricum aţi vrea să arate. Văd astăzi, din perspectiva mea, că este o zi frumoasă. Haideţi să aducem acest grup de Shaumbra din întreaga lume şi haideţi să ne adunăm pe peluza din faţă. Oh, este uriaşă, apropo. Este imensă şi este ozi frumoasă, ca şi aici, în Coal Creek Canyon şi în multe alte locuri din lume. Staţi o clipă pentru a respira energiile de aici. Le-am imaginat pentru voi, pentru această absolvire. Le-am imaginat ca flori ce înfloresc, copaci frumoşi – unii pe care i-aţi mai văzut pe Pământ şi unii pe care nu i-aţi mai văzut niciodată, nicăieri, dar astăzi sunt plantaţi şi cresc în onoarea voastră.

Respiraţi adânc... doar mirosiţi energiile. (pauză)

Ah, păsări zboară prin aer, fiindcă eu iubesc păsările. Cu adevărat. Ele sunt expresia libertăţii. O pasăre m-a batjocorit în ultima mea viaţă pe Pământ, s-a aşezat pe pervazul meu în fiecare dimineaţă, cânta despre libertatea ei, mă batjocorea în legătură cu închisoarea. Uram pasărea aia blestemată! (râsete) La cât de flămând eram, aş fi vrut să o mănânc la cină. Dar am aflat că pasărea era un mesager, arhanghelul Mihail care venea să-mi spună despre adunarea unui grup numit Shaumbra, care venea să-mi spună că energiile christice, sămânţa christică, urmau să vină pe Pământ în mai puţin de 50 de ani după ultima mea viaţă, iar un grup de mesageri din întregul univers, din toate familiile spirituale, urma să se întrupeze.

Acea pasăre din partea arhanghelului Mihail venea să-mi spună că sosise timpul să mă întorc în planul non-fizic, ca să pot fi acolo pentru o parte foarte importantă a călătoriei cu voi. Aşa că iubesc păsările şi am umplut cerul cu păsări ce cântă cântecele absolvirii voastre de astăzi. Staţi o clipă pentru ca doar să simţiţi. Oh, sunt nişte dealuri în fundal. Este aproape ca o pictură de Norman Rockwell. Este pe cât de frumos vreţi voi să fie, iar voi puteţi simţi aceste energii.

Iar aici, adunaţi pentru absolvirea de astăzi, se află toţi oaspeţii pe care i-am avut în ultimii zece ani – Tesla, Jung, arhanghelul Rafail, arhanghelul Mihail, energiile lui Isis şi Adam, energiile celor noi, copiii de cristal, care vin pe Pământ, energiile lui Sam, teroriştii de la 11 septembrie, care au fost parte a uneia dintre adunările noastre de acum câţiva ani. Prin ce transformare au trecut! Cei care au plecat din viaţa voastră – părinţi şi copii care au făcut trecerea, care au fost oaspeţii nenumiţi la multe din adunările noastre. Şi ei se află astăzi aici. Ei sunt aici pentru a celebra ceea ce poate voi nu înţelegeţi încă, să celebreze ceea ce voi poate luaţi ca sigur, dar noi nu facem la fel.

V-am spus acum ceva timp că aceasta este VIAŢA, că va fi, poate, cea mai dificilă şi mai provocatoare dintre vieţile pe care le-aţi avut vreodată. Marea diferenţă este că sunteţi conştienţi în această viaţă. Oh, acum o viaţă, acum zece vieţi, trăiaţi ca aspect al vostru şi al sufletului voastru, dar nu eraţi conştienţi de sinele vostru spiritual. Exista o separare clară între voi şi Spirit, între voi şi sufletul vostru.

Această viaţă a fost dificilă şi provocatoare pentru că sunteţi conştienţi. Uneori pretindeţi că nu sunteţi, dar sunteţi conştienţi. Voi ştiţi răspunsurile. Uneori pretindeţi că nu le ştiţi şi poate asta a provocat mare parte din durere. Ştiţi că ştiţi răspunsurile, dar parte a jocului a fost să pretindeţi că nu le ştiţi, să pretindeţi că nu puteţi manifesta, să pretindeţi că nu sunteţi creator, pretinzând că sunteţi doar un om. Iar una din cele mai dureroase părţi este că sunteţi conştienţi că nu sunteţi doar partea voastră umană. Nu sunteţi victimă, sunteţi creator. Nu sunteţi studenţi, sunteţi învăţători. Aşa că vă oferim recunoaştere tuturor pentru ceea ce aţi făcut şi, pe lângă asta, fie că înţelegeţi, fie că nu, aţi fost pionieri ai noii conştiinţe.

Conştiinţa este ceva dificil acum, pentru că este considerată ca fiind netangibilă, în tărâmurile voastre, nu ale noastre, pentru că nu o puteţi măsura, nu o puteţi analiza, pentru că pare a fi prea fluctuantă. Deseori este eliminată. Oamenii au învăţat cum să măsoare inteligenţa sau, cel puţin, aşa cred ei, dar deoarece conştiinţa nu poate fi cuantificată – factorul de conştiinţă încă nu este cuantificabil – voi aveţi tendinţa de a o elimina.

Aşa că atunci când vorbim despre a fi pionieri ai conştiinţei, uneori trece pe lângă voi. Nu pricepeţi ceea ce spunem noi cu adevărat. Da run pionier al conştiinţei este cel care lucrează cu energiile într-un mod deliberat, conştient şi deschis, care caută în noi forme şi tărâmuri ale conştiinţei, care nu lucrează cu aceleaşi ecuaţii şi factori vechi, ci cercetează în nou.

Dar ştiţi unde se află noile tărâmuri ale conştiinţei? Nu în spaţiul îndepărtat. Nu sunt ascunse într-un accelerator de particule din Elveţia. Nu într-o formulă matematică. Noile frontiere ale conştiinţei sunt chiar în voi. Pe măsură ce voi vă deschideţi către noile voastre niveluri de conştiinţă, se deschid, ca urmare, porţi potenţiale în toţi ceilalţi. Ei nu sunt forţaţi să intre sau să-şi deschidă poarta proprie. Conştiinţa umană nu e forţată să evolueze într-un ritm mai rapid, mai blând, mai simplu, dar potenţialul este creat. Asta aţi făcut voi.

Iar pentru cei care aleg să plece, să se întoarcă pe partea noastră în următoarele săptămâni – vă întrebaţi ce aţi realizat în această viaţă? Voi aţi realizat ceea ce puţini, foarte puţini au făcut. După eonii omenirii pe Pământ, voi aţi adus potenţiale noi. Şi da, da, aţi avut probleme uneori să le aplicaţi la propria voastră viaţă. Vi s-a părut mai uşor de aplicat atunci când predaţi pe Noul Pământ. Vi s-a părut mai simplu de aplicat atunci când serveaţi pe altcineva. Aţi descoperit că vă era mai simplu să faceţi asta atunci când îi învăţaţi şi îi vindecaţi pe alţii, atunci când lucraţi cu problemele lor şi uitaţi să faceţi pentru voi înşivă. Iar aceasta este frontiera finală, absolut finală: conştiinţa aplicată la sine.

Voi vorbi într-o clipă despre motivele pentru care vă sabotaţi pe voi înşivă, dar vreau să petrec acest moment, pe măsură ce ne adunăm în faţa casei mele... este un loc foarre real, apropo. Nu este un loc de neatins, ireal, care dispare, invizibil. Este foarte real. Este atât de real încât cei care învaţă să-şi deschidă simţurile vor putea realmente să-l guste, să-l atingă, să-l miroasă. Ei vor putea fi în stare să-şi deschidă fiecare simţ uman şi, în cele din urmă, să-l vadă drept ceea ce este cu adevărat.

Acum, fiind adunaţi în acest spaţiu sacru şi sigur, vreau să vă anunţ că puteţi veni aici oricând. Nu ne vom întâlni cu un grup ca acesta aici, dar sunteţi bineveniţi oricând. Poarta este mereu deschisă pentru oricine se numeşte pe sine Shaumbra. Chiar dacă mă voi întoarce pe Pământ ca Sam, esenţa lui Tobias dăinuieşte.

Destul de curând, dragilor, vă veţi descoperi echivalentul vostru pentru Tobias al vostru din interior. Veţi înţelege că nu sunteţi doar această întrupare umană, că există acea parte din voi, pe care eu o numesc „Tobias al meu”, care există. Veţi face acea conexiune tot aşa cum şi Sam va face conexiunea cu Tobias şi To Bi Wah.

Acum, haideţi să intrăm. Aşa cum observaţi, pe măsură ce intrăm încet, există un rând de îngeri, de oaspeţi şi de cei iubiţi ai voştri, care s-au aliniat în afara porţii. Ei nu intră astăzi, fiindcă este ceva special pentru voi şi numai pentru voi. Alţi musafiri nu intră împreună cu mine, Tobias, doar acest grup de Shaumbra. Dar pe măsură ce intrăm în casă, daţi-le voie să se alinieze. Permiteţi-le să vă mângâie pe spate, să vă susţină cu urale şi să vă mulţumească pentru tot ceea ce aţi făcut. Haideţi să respirăm adânc... (pauză) pe măsură ce intrăm.

Acum haideţi să ne aducem energiile. Iată-ne înăuntru. Durează o clipă pentru a ne ajusta. Durează un moment pentru ca energiile voastre să se ajusteze, dar destul de curând veţi începe să simţiţi, să percepeţi şi să vedeţi că, ei bine, mai întâi de toate, este mult mai mare pe interior decât pare a fi din exterior. Pe dinăuntru este imensă! Voi aţi crezut că este doar o frumoasă căsuţă de ţară, cu un mic pârâu şi poteci strâmte. Oh, este un spaţiu uriaş.

Galeria Shaumbra

Aşa cum puteţi vedea, dacă vă daţi voie, noi am pus fotografii pe pereţi. Vă permit să cutreieraţi peste tot, în timp ce eu voi vorbi puţin, dar aş vrea ca voi să observaţi că aceste fotografii sunt din vremea Atlantidei, pe când ne-am adunat pentru prima dată. Cât cutreieraţi, simţiţi-vă liberi să intraţi în oricare dintre camere. Sunteţi liberi să mergeţi peste tot. Este multă lumină. Indiferent unde v-aţi duce, lumina apare, iar asta este o afirmaţie importantă. Eu nu folosesc becuri electrice. Nu am nevoie de ele aici, fiindcă atunci când un înger îşi face cunoscută prezenţa, camera se luminează.

Deci umblaţi puţin şi priviţi la fotografiile de pe pereţi. Oferiţi-vă vouă înşivă permisiunea, dragilor, de a fi în imaginaţia voastră, de a vă da voie să simţiţi aceste poze, să le percepeţi. Sunt fotografii şi toate sunt dinamice. Sunt fotografii în mişcare, ce trăiesc şi iubesc. Daţi-vă voie să vedeţi fotografiile din templele din Tien, din Atlantida. Da, sunt instantanee de grup, ca să spun aşa. Nu aveam aparate de fotografiat pe atunci, dar acestea sunt poze energetice sau, poate că ar trebui să spun mai bine, imagini ale conştiinţei pe pereţi. Oh, mai sunt şi pe masă, pe pian şi împrăştiate peste tot. De zece ani ne pregătim.

Pe măsură ce vă plimbaţi, vedeţi fotografii ale vremurilor în care am fost împreună, în care voi aţi fost împreună. Vremurile lui Yeshua. De ce în toate aceste poze oamenii mereu sunt îmbrăţişaţi, pozând zâmbitori mereu? Mai sunt şi alte poze, ale lucrării pe care aţi făcut-o, poze ale adunărilor de pe vremea în care voi vă numeaţi pe voi înşivă Shaumbra, acum 2.000 de ani, fotografii de când eraţi esenieni, fotografii cu voi şi cu familiile voastre de atunci, poze ale voastre de pe vremea în care mulţi dintre voi aţi trăiţi vieţi sub suprafaţa Pământului, atunci când suprafaţa Pământului era atât de violentă după căderea Atlantidei, încât voi trăiaţi sub Pământ. Oh, daţi-vă voie să simţiţi din nou. Extraordinare vremuri.

Fotografii pe pereţi, dragi Shaumbra, din vremurile Egiptului Antic. Mulţi dintre voi aţi trăit în India cu vieţi în urmă. Sunteţi liberi să cutreieraţi. Aceasta este galeria Shaumbra. Este vie, cu energiile voastre. Poze cu voi la marile curţi regale ale Europei, acum 500, 300, 200 de ani. Oh, da, mereu aţi ştiut asta. De ce aţi nega-o? De ce aţi nega-o? Poze cu voi navigând pe corăbii ce pluteau spre pământuri noi. Oh, da, avem şi poze cu voi în luptă, purtând războaie. Sunt în aceeaşi măsură parte a galeriei de fotografii pe cât sunt şi filosofii şi vindecătorii.

Sunt şi poze cu voi, dragilor, din perioada dintre vieţi. Deseori vă întrebaţi: „Dar ce am făcut între vieţi?” Ei bine, priviţi. Sunt şi fotografii dintre vieţi. Puteţi vedeam sală după sală, sală după sală, poze vii, color, ale conştiinţei, cu simţiri în ele. Fotografii ale adunării noastre din 21 august 1999, în cortul indian. Oh, de ce vă vedeţi imaginea acolo? Nu aţi fost prezenţi. Oh, da, aţi fost. Oh, aţi fost. Nu aţi fost în corp, dar motivul pentru care vă vedeţi poza acolo este că energia voastră a fost acolo, contribuind la readucerea grupului Shaumbra în această eră.

Sunt şi poze ale Shaumbra care au participat fizic sau energetic la primul nostru workshop, în Minneapolis, fotografii ale grupului aflat în Anglia pe 11 septembrie 2001. Da, vedeţi, chiar aici. Voi nu ştiaţi că noi facem fotografii în tot acest timp. Ei bine, fireşte că le-am făcut. Am adunat istoria Shaumbra, nu doar pentru ca voi să vă puteţi întoarce să o vizitaţi. Constituie un album. Intră în biblioteca Noului Pământ. Este arătată fiecărui înger de cristal care îşi găseşte calea spre Pământ. Este arătată îngerilor din familiile voastre spirituale care vor să ştie ce mai faceţi. Este arătată oricăruia dintre voi care doreşte doar să-şi amintească.

Sunt poze ale workshopurilor din Japonia, din Coreea. Multe poze. Oh, daţi-vă voie să le treceţi în revistă. Eu vorbesc aici, în timp ce voi le priviţi. În Kauai – oh, cât de bine ne amintim de primul an. Vedeţi, şi eu sunt destul de emoţionat. M-am plimbat printre aceste poze în ultimele zile, pregătindu-mă. Trebuie să spun că asta mi-a adus câteva lacrimi în ochi.

Oh, spuneţi că aţi observat muzica din fundal. Desigur, aceasta este muzica Shaumbra. Sunt toate cântecele care au fost cântate la toate workshopurile şi la toate Shoudurile. Fotografii ale Shoudurilor ţinute cu ani în urmă, când obişnuiaţi să vă adunaţi la locaţia numită Mile High Church, fotografii din urmă, de la Shoudurile la care, oh, dragilor, toaletele nu funcţionau aici, în Coal Creek Canyon, fotografii ale vremurilor extraordinare pe care le-am trăit împreună în Santa Fe, când au plecat anasazii. Cutreieraţi puţin.

Oh, sunt pline de... vă puteţi întoarce aici oricând sau puteţi vizita albumul conştiinţei pe Noul Pământ, dar puteţi vedea că am adus toate acestea la un loc pentru voi, azi. Sunt şi gustări pe aici. Ce, nu credeţi că îngerii de pe partea noastră nu luăm şi noi o gustare? Bineînţeles că facem asta. Orice îngeri care a fost vreodată om îşi va imagina şi crea lucrurile pe care le iubim cel mai mult pe Pământ. Sunt gustări peste tot. Serviţi.

Sunt fotografii ale momentelor noastre împreună în Germania, în Canada şi în Brazilia, în Finlanda şi Norvegia, ale celor din Olanda, ale celor multe din România, adunarea noastră din Ungaria. În întreaga lume, Shaumbra, oriunde v-aţi adunat, oriunde aţi vorbit în numele Spiritului, noi am fost cu voi. Fiecare dintre aceste adunări nu însemna doar un workshop sau învăţarea a ceva nou. Era vorba despre a vă acorda timp pentru voi înşivă, despre a vă aminti de ce sunteţi aici şi despre deschiderea potenţialelor pentru omenire. Despre asta era vorba.

Sala Shaumbra

Acum, puteţi veni aici oricând, dar aş vrea să chem pe toată lumea în Sala Shaumbra. Este un indicator deasupra unor uşi mari – “Sala Shaumbra”. Pe aici, vă rog. Este o sală mare. Oh, nu este un amfiteatru sau o sală de reuniuni, precum multele locuri în care v-aţi mai întâlnit. Sala Shaumbra are perne pe podea, lumină naturală. Am pregătit şi un tip frumos de fereastră energetică. Este şi sunetul apei, da, al apei, susură, dar nu aţi putea spune de unde vine, nu? Este şi o muzică blândă. Sunt şi culori. Noi le-am pregătit pentru voi. Veniţi, deci, astăzi, şi găsiţi-vă un loc confortabil. Staţi jos, staţi cu capul în jos, nu contează. Găsiţi un loc. Dacă nu vedeţi un loc pe care să staţi, creează unul. Imaginează-l, dragule. Imaginează-l şi va fi acolo.

Haideţi să ne adunăm la un loc ca să vorbim puţin. La ieşire vom avea oportunitatea de a vedea din nou fotografiile, dar puteţi vedea că şi aici sunt milioane şi milioane de poze, toate întru onorarea voastră. Aşa că haideţi să respirăm adânc şi să ne aşezăm comod... (pauză) A fost o călătorie uimitoare. Această parte se încheie, fără îndoială. Punctul de separare. Ziua absolvirii.

Nu vă voi mai vorbi astfel. Vom mai avea câteva sesiuni împreună, dar acesta este ultimul nostru Shoud obişnuit. Este ultima dată când mai vin ca să vă amintesc de ceea ce deja ştiţi. Aşa că aş vrea vă vorbim un moment despre ce simţiţi acum. Suntem pe punctul de a ne permite să fim îngeri umani pe Pământ. Este ziua absolvirii. Mulţi dintre voi spun: “Ce urmează?”

Vă voi reaminti unora dintre voi, vă amintiţi cum era când aţi absolvit liceul sau facultatea? Eraţi foarte fericiţi că aţi terminat cu şcoala, pentru că fusese dificil. Eraţi fericiţi că aveaţi libertatea, dar aveaţi şi energia sau conştiinţa incertitudinii ce urma, a fricii, a pierderii elementului de confort. Pe măsură ce o parte din voi celebra absolvirea, cealaltă parte se temea de ceea ce urmează, iar în acest punct ne aflăm mulţi dintre noi. Oh, incluzându-mă pe mine. Incluzându-mă pe mine. Am şi eu anxietăţile mele – devin tot mai uman, pe zi ce trece – şi voi vă întrebaţi ce urmează.

Această parte a călătoriei s-a încheiat. Contractele s-au sfârşit. Nu mai există un contract spiritual acum. S-au terminat. Aşa că voi spuneţi: “Ce urmează?” Ceva interesant se petrece. Apare un tip de sabotaj, un tip de mişcare înapoi. Nu este o parte naturală din voi, ci este o parte dobândită, care a fost îndelung pregătită şi dezvoltată pentru a vă trage covorul de sub picioare chiar atunci când absolviţi, chiar când sunteţi pe punctul de a manifesta ceea ce creaţi în alte tărâmuri. Chiar când sunteţi pe punctul de a avea succes, rataţi.

De ce? De ce aşa, Shaumbra? Fiindcă sunteţi răi? Doar câţiva dintre voi sunt! (râsete) Pentru că nu meritaţi? Nu. Poate pentru că v-aţi depăşit limitele? Poate aţi mers prea departe, prea periculos? Aceasta este una dintre scuze. De ce, atunci când sunteţi în pragul a ceea ce aţi numi succes sau ceea ce numim cercul complet, totul pare a se prăbuşi? Cine vă face asta? Sunt cei implicaţi în aceste conspiraţii? Cred că nu. Este sufletul vostru? Nu cred. Este pacostea aia de soţ, soţie, partenerul vostru de viaţă? Ei bine, da! (multe râsete) Fiindcă voi le permiteţi, voi îi lăsaţi. Aşa că, de fapt, nu sunt ei, sunteţi voi. Dar voi trăiţi viaţa prin delegare, prin, cum să spun, ochii prietenilor şi familiei şi le permitteţi să vă stabilească limitări.

De ce sabotajul?

De ce aici, la încheierea cercului acestei vieţi pe Pământ, atunci când aţi ajuns la închiderea cercului – aceasta este VIAŢA, este punctul de separare, este momentul de a fi creator-manifestator – de ce vine acea energie, acea energie întunecată, rece, fără viaţă, înşelătoare, fără iubire, plină de ură? De ce într-un moment ca acesta unii dintre voi simt anxietate şi tensiune? De ce într-un astfel de moment unii ar vrea să fugă şi să se ascundă? De ce vă plasaţi o aşteptare atât de mare asupra voastră încât să nu vă puteţi ridica la înălţimea ei, că manifestare înseamnă că ar trebui să vă puteţi vindeca şi transforma instantaneu corpul, iar apoi vă îndoiţi că aţi putea să o faceţi? Credeţi că încă sunteţi prea umani? De ce ajungeţi atât de aproape de iubirea adevărată, de abundenţa adevărată, de sănătate, de toate lucrurile pe care inima voastră vrea să le creeze, dar ele nu se produc? De ce oamenii se sabotează pe ei înşişi?

Asta este o carte în sine. Nu există un singur răspuns, dar astăzi vă voi oferi câteva din perspectivele mele în acest discurs de decernare a diplomelor. Cred că unul dintre lucrurile de care se tem deopotrivă îngerii şi oamenii este completitudinea. Completitudinea. Motivul pentru care se tem de ea este că, dacă aţi desăvârşit ceva, în special dacă este ultima voastră viaţă pe care o veţi avea vreodată, ce mai rămâne? Odată ce aţi adus-o la completitudine, nu mai este pasiune. Nu mai este ceea ce aţi numi dramă. Nu mai este nicio momeală în faţa voastră. Aşa că ştiţi ce se petrece foarte des? Dacă viaţa este precum un cerc mare, chiar când ajungeţi la punctul completitudinii îl sfărâmaţi. Voi sfărâmaţi ceea ce aţi creat, ca să nu fiţi obligaţi să închideţi cercul.

Există frica, chiar şi printre îngeri, că atunci când totul ajunge în completitudine deveniţi nimic. Încetaţi a mai exista. Oamenii cred în rai şi în iad. Îngerii se tem de ne-existenţă. Ei se tem că, dacă nu este nimic de reparat, de îmbunătăţit sau de corectat, dacă nu există ţeluri spre care să aspiraţi sau planuri pentru acea zi, dacă nu mai sunt culmi de urcat ori oceane de traversat, ieşiţi din existenţă. Iar asta este atât de profund o parte din voi.

Eu vă pot spune şi Adamus vă va spune şi el – nu este adevărat. Dar, pe de altă parte, când îl introduc şi pe Kuthumi aici, vă voi spune ceva ce noi am descoperit a fi adevărat. Voi încetaţi a mai exista ca înainte. Aşa că, parţial, frica sau îngrijorarea îşi au o bază. Este adevărat. Nu veţi mai exista niciodată aşa cum existaţi înainte. Existenţa devine ceva diferit. Devine momentul Eu Sunt. Vine fără scopuri sau fără a încerca să repare nimic, fără a încerca să rezolve tot pe lume.

Iar unii dintre îngerii de aici, care stau în Sala Shaumbra din căsuţa mea, au avut greutăţi cu asta. Voi vă fundamentaţi valoarea pe misiunile care se află în faţa voastră, pe lucrul cu voi înşivă sau cu alţii. Vă fundamentaţi ziua de mâine pe lista lucrurilor ce trebuie făcute, pe care o scrieţi azi. Vă fundamentaţi valoarea, fie că este în ochii altor oameni de pe Pământ sau ai îngerilor din familia voastră spirituală sau din Consiliul Crimson, pe cât de mult aveţi de reparat în loc de ceea ce ai făcut deja.

Aşa că vă sabotaţi pe voi înşivă. Ştiu că astăzi mulţi stau în această sală – nu vorbeasc doar despre sala fizică, vorbesc despre Sala Shaumbra – ştiu cine sunteţi. Am văzut ce puteţi face şi am văzut că aţi fi putut pleca de multe vieţi, aţi fi putut să mergeţi în Al Treilea Cerc al vostru, să mergeţi în experienţa ascensiunii în loc de a vorbi doar despre ascensiunea voastră. Aţi fi putut avea bogăţii, aţi fi putut avea faimă şi niciuna din ele nu este prea rea. Aţi fi putut avea orice, dar v-aţi temut că asta va închide un cerc, un cerc deschis cu eoni în urmă. V-aţi temut să mergeţi în ascensiune pentru că v-aţi temut că este nimic, că acolo nu este nimic şi nimeni, nimic de făcut, nicio înţelegere reală a voastră sau a valorii voastre.

De ce vă sabotaţi pe voi înşivă? Nu pentru că aţi fi răi, nu pentru că mai sunt lucruri de reparat sau de făcut, nu pentru că nu meritaţi. Ştiţi, lucrul amuzant este că orice om, orice om în orice moment, poate spune: “Destul”. Nu-mi pasă dacă este vorba despre un om din închisoare, acuzat de cele mai rele lucruri. Nu-mi pasă dacă sunt săraci lipiţi, vagabonzi. Nu-mi pasă dacă sunt pe lista celor mai căutaţi păcătoşi, dar, dragi Shaumbra, în momentul în care un înger uman spune: „Ajunge”, totul începe să se schimbe. Totul începe să se cureţe, iar realizarea ascensiunii vine.

Vă privesc pe voi, cei care absolviţi astăzi, din perspectiva experienţei de zece ani pe care o avem împreună, cum vă pregătiţi să intraţi într-o parte cu totul nouă a vieţii voastre, lucraţi cu Adamus pentru manifestarea efectivă a creaţiilor voastre, cum lucraţi cu Noua Energie, fiind adevăraţii savanţi ai noii conştiinţe şi nu folosesc aceste cuvinte cu uşurinţă. Veţi fi fizicienii, savanţii şi exploratorii. Veţi fi cei care vor contribui la definirea nedefinitului, învăţătorii Noii Energii. Veţi fi cei care vor crea afacerile Noii Energii, modalităţi de vindecare. Veţi fi cei ce vor fi acolo pentru alţi oameni, cei ce vor conduce, dar trebuie ca astăzi să priviţi ceva. Sabotajul. Frica de completitudine. Şi ştiu că, în minţile voastre, vă pot auzi pe unii dintre voi spunându-mi acum: “Oh, nu, Tobias, eu vreau cu adevărat completitudinea”. Mergeţi în inima şi sufletul vostru. Intraţi în partea voastră profundă. (pauză)

Completitudinea înseamnă că nu mai sunteţi obligaţi să aveţi vreun scop, nu mai este nevoie să faceţi ceva vreodată, nu aveţi nevoie să reparaţi pe nimeni, nu mai aveţi nevoie să vă îndreptaţi pe voi înşivă. Completitudinea înseamnă că puteţi transcende corpul omenesc, puteţi transcende mintea umană. Completitudine înseamnă că nu aveţi nicio nevoie, dorinţă sau vrere pentru bunuri materiale, ci veţi avea tot ce doriţi. Completitudine înseamnă să fiţi absolut îndrăgostiţi de voi înşivă şi să nu mai trebuiască să citiţi cărţi sau să vă spuneţi vouă înşivă mici fraze dulcege, pe care le spuneţi în timp ce vă priviţi în oglindă, dar de fapt vă detestaţi pe voi înşivă când faceţi asta. (câteva râsete) Completitudine, dragilor, înseamnă a fi reali şi adevăraţi faţă de voi înşivă şi, posibil, să ieşiţi din existenţa aşa cum aţi cunoscut-o până acum.

De ce vă sabotaţi? De ce aţi construit un castel şi apoi l-aţi dărâmat? De ce aţi făcut paşi uriaşi în conştiinţă, salturi în conştiinţă, pentru a merge mai departe decât oricare alţi oameni pe care i-am văzut, iar apoi vă daţi voie să cădeţi în prăpastia întunericului. De ce?

Eu nu vă pot da răspunsul. Eu pot doar să vă arăt ceea ce văd că faceţi. Nu pot oferi promisiuni sau garanţii referitor la cum este atunci când ajungeţi la completitudine în cercul vostru, dar vă pot spune că aceasta începe următorul cerc al evoluţiei. Vedeţi voi, atunci când cercul este în completitudine, este, de fapt, mai mult o spirală. Acum se extinde. Acum creşte. Acum continuă. Nu aşa cum aţi experimentat până acum, se schimbă.

Dragi Shaumbra, în timpul vacanţei de vară aş vrea ca voi să cercetaţi cu adevărat dacă şi de ce vă sabotaţi pe voi înşivă. Nimeni altcineva nu vă face asta. Acea energie întunecată, rece, ce fură energie, care vine în pragul succeselor voastre vă aparţine. Voi aţi chemat-o acum mult timp şi, tot aşa cum aţi chemat-o, o puteţi invita să şi plece. Aşa cum aţi creat-o, o puteţi şi de-crea. Aceasta este o fizică spirituală foarte frumoasă: orice creaţi puteţi şi de-crea.

Cel mai important cuvânt

Aş vrea să vă las doar patru puncte, desigur. Doar patru puncte în acest ultim Shoud. Destul de simplu, cel mai important cuvânt din întreaga lume şi întreaga creaţie – voi, sinele. Sinele. Oamenii, în special, destul de ciudat, oamenii de o înaltă evoluţie spirituală, au greutăţi cu sinele. Dacă treceţi din nou prin toate Shoudurile din cei zece ani de workshopuri, cele mai frecvente cuvinte pe care le veţi vedea vor fi „tu-voi” şi „sinele”. Vreau ca voi să fiţi plini de voi înşivă în primul rând. Oh, aţi fost pregătiţi să gândiţi că este greşit, dar, ştiţi, cei care v-au pregătit ca să gândiţi aşa trec prin propriul iad acum! (râsete)

Atunci când aveţi grijă de voi înşivă şi când vă iubiţi pe voi înşivă, atunci când vă îndrăgostiţi de voi înşivă intim, profund, fără jenă, este magic şi va avea un efect... lui Cauldre nu-i place ce voi spune, dar, ştiţi, este ultimul meu Shoud, aşa că voi spune. (Tobias râde, câteva aplauze) Atunci când vă gândiţi la voi înşivă mai întâi, asta are un impact mai mare asupra Pământului decât o mie de Maici Tereza, cu adevărat. Oh, Maica Tereza era o icoană minunată pentru cei cărora le place suferinţa (râsete) şi pentru cei care... – îmi pare rău, Cauldre – pentru cei cărora le place să-şi câştige valoarea ce-i va duce în rai prin suferinţă.

Shaumbra, în această Nouă Energie, este vorba despre a vă iubi pe voi înşivă, căci cum aţi putea spune altcuiva despre cum să se vindece, cum să se transforme, despre cum să se integreze cu spiritul său dacă nu aţi aflat voi înşivă mai întâi? Cel mai important cuvânt este sinele. Luaţi-vă pe voi înşivă în considerare, apoi veţi ajunge să înţelegeţi ceva care v-a scăpat multora dintre voi – sensul din spatele lui Eu Sunt Cel Ce Sunt. Unii dintre voi spun cuvintele, dar habar nu au ce spun, iar asta este în regulă, Saint-Germain va lucra cu voi. El are un curs special pe care îl pregăteşte, numit „Eu Sunt ca remediu”. (râsete)

Cel mai important cuvânt este sinele – voi. Voi. Este vorba despre acceptarea de sine. Este vorba despre compasiune. Compasiunea trebuie să fie pentru voi înşivă mai întâi, altfel este fără sens în această lume. Iubirea trebuie să fie pentru voi înşivă mai întâi, altfel este fără sens. De fapt, cuvântul „iubire” este... dacă priviţi la factorul său de conştiinţă, nu mai este un cuvânt chiar aşa de bun. În termeni energetici umani, a ajuns să însemne decepţie, furt de energie şi falsitate.

Atunci când vă iubiţi pe voi înşivă cu adevărat, când acceptaţi totul în legătură cu voi înşivă nu mai există lista lucrurilor pe care trebuie să le faceţi pentru a vă îndrepta. Sunt foarte obosit de ele, Shaumbra. Vreau să vă aruncaţi toate obiectivele, toate lucrurile la care lucraţi, toate programele, orice altceva, pentru că înseamnă doar că nu vă puteţi încheia cercul. Fiecare scop, fiecare program, tot ce spuneţi că veţi face – că veţi slăbi, că veţi deveni mai deştepţi, că veţi arăta mai bine, că veţi face diverse lucruri – fac doar ca falia dintre voi şi finalitate, completitudinea sinelui, să fie tot mai mare. Nu puteţi merge înapoi, dar puteţi mări falia. Aşa că, dragi Shaumbra, cel mai important cuvânt: sinele.

Cea mai importantă reamintire

Cea mai importantă reamintire pe care oricare dintre noi v-o poate oferi este încrederea. Aveţi încredere în voi înşivă? Nimeni altcineva până când nu aveţi încredere în voi. Este aici. Este aici cu totul – toată vindecarea corpului vostru, tot ce aveţi nevoie, toate răspunsurile – dacă doar aveţi încredere în voi. Există încă tendinţa de a vă pune încrederea în altă parte, în altcineva, de a vă duce la o ghicitoare (râsete) sau la un vindecător, dar la un vindecător în care vă plasaţi puterea voastră. Facilitatori, da. Uneori este bine să aveţi pe cineva care să faciliteze, cât timp voi staţi pe scaunul şoferului, pe locul principal, al responsabilităţii. Apoi ei vă pot ajuta ca să vă fie puţin mai uşor sau, cel puţin, mai distractiv. (râsete) Iar voi îi ajutaţi să-şi câştige traiul ca facilitatori.

Voi realizaţi că încrederea... oh, dragilor, voi nu mai aveţi încredere în voi înşivă. Voi aţi pus acest strat al, cum spuneţi voi, defectelor umane, al căilor eratice şi toate celelalte. Este ca un strat mare asupra voastră. Aveţi încredere în voi înşivă, întotdeauna. Întoarceţi-vă la cea mai simplă formă de încredere. Încrederea mentală nu face prea mult bine, în cele din urmă. Atunci când apare ceva în viaţa voastră, ceva un pic înfricoşător, care produce anxietate şi vă face palmele să transpite puţin, aveţi încredere în voi înşivă. Oh, da, s-ar putea să simţiţi frică. Nu spun că veţi elimina complet lucrul numit frică. Frica este, de fapt, o energie minunată odată ce este transmutată şi plasată în manifestare creativă.

Aveţi încredere, încredere implicită, în voi înşivă. Asta este greu de făcut. Voi vî încredeţi în voi înşivă doar puţin. Voi aveţi încredere în voi înşivă pe baza a ceea ce aţi învăţat din experienţele trecute că nu vă va înşela. Dar eu vorbesc despre a avea încredere în voi înşivă cu sănătatea. Corpul nu este un obiect străin. Sunteţi voi manifestaţi pe Pământ. Aveţi încredere în el. Aveţi încredere în voi. Aveţi încredere în voi atunci când nori întunecaţi de furtună vin şi aveţi încredere că ei nu sunt neapărat ce credeţi voi şi că, uneori, o furtună bună curăţă multă energie. Aveţi încredere că este acolo. Nu mai fugiţi.

Mulţi dintre voi joacă jocul pe care noi îl numim „a fi pozitiv” sau cel în care vă spuneţi vouă înşivă iar şi iar că totul va fi bine, dar fără să o şi credeţi cu adevărat. Unii dintre voi joacă jocul fugii – fugiţi şi iar fugiţi. Staţi o clipă. Nu-mi pasă ce este, chiar dacă aţi fi cu moartea faţă-n faţă. Indiferent ce este, atunci când permiteţi încrederea în voi înşivă, în nimeni altcineva, încrederea în voi înşivă, voi declanşaţi toate sistemele ce se află deja în interiorul vostru ca să lucreze spre a vă servi. Atunci când eliberaţi nevoia de a fugi în alte locuri pentru încredere, pentru protecţie, atunci când eliberaţi falsul optimism şi permiteţi totul – întunericul, lumina, binele, răul – şi aveţi absolută încredere în voi înşivă, veţi descoperi miracole. Miracole în cel mai simplu mod. Vă rog, aveţi încredere în voi. Oh, cu unii dintre voi am plâns, m-am certat cu voi, pe câţiva a trebuit să îi ameninţ! Aveţi încredere în voi.

Acum, de unde ştiţi că nu aveţi încredere în voi? Pentru că mintea voastră intervine şi începe... aveţi acea trăncăneală din cap şi staţi noaptea treji făcându-vă griji şi uitaţi să aveţi încredere. Voi aţi creat asta. Este în perfecţiunea sa, nu în perfecţiunea lui dumnezeu, nu un dumnezeu aflat în alt loc, ci în perfecţiunea voastră. Voi aţi creat-o. Aveţi încredere acum. Aveţi încredere în fiecare parte din voi. (Tobias suspină) Ştiţi, uneori doar pare că vă prăbuşiţi. Uneori doar pare că lucrurile se sfărâmă. Dar în energia adevărată a încrederii veţi înţelege că aţi creat ceva în perfecţiune. Nu se destramă, se reorganizează. Dragi Shaumbra, încredere în voi înşivă.

Lucrul pe care puteţi conta

Punctul numărul 3: lucrul pe care puteţi conta la modul absolut, cel pe care contaţi mai mult ca pe orice altceva, este evoluţia sau schimbarea. Aţi mai auzit asta înainte – singurul lucru sigur este schimbarea. Orice altceva devine nesigur sau devine doar o experienţă a trecutului. Viaţa voastră se va schimba sau noi vom spune că va evolua. Viaţa voastră va evolua, aşa că obişnuiţi-vă cu asta.

Evoluţie înseamnă, da, că uneori vă veţi muta într-o altă locaţie. Veţi schimba peisajul oamenilor din viaţa voastră. Schimbare înseamnă uneori că vă veţi pierde slujba pentru a vă descoperi adevărata pasiune, dar aşteptaţi-vă la schimbări. Aţi venit în vremuri de schimbare şi ştiţi asta. Voi aţi cerut schimbare în viaţa vostră, dar apoi sunteţi stupefiaţi când apare.

Dragi Shaumbra, lumea se schimbă, iar unii vor avea dificultăţi să se descurce cu ea, mental, fizic, spiritual. De fapt, voi vă aflaţi într-o poziţie mult mai bună decât oricare alt grup pe care îl ştim când este vorba despre a gestiona schimbarea, dar voi încă mai opuneţi rezistenţă. Cum ar fi să o respiraţi? Cum ar fi să îi permiteţi să vină? Dacă voi înţelegeţi că sunteţi cel care a creat schimbarea – este înspăimântătoare numai dacă vine din altă parte –, dar voi aţi stabilit-o. Voi aţi stabilit schimbările din viaţa voastră, schimbările care se petrec pe lume acum. Respiraţi şi scăldaţi-vă în acea schimbare.

Chiar acum... se va petrece, dar acum voi îi opuneţi rezistenţă, ceea ce creează o fricţiune a conştiinţei, care produce disconfort în corpul vostru şi disconfortul de a fi aici, pe planetă. În clipa în care îmbrăţişaţi schimbarea, ei bine, veţi înţelege ceva despre care nu voi vorbi acum. Adamus va vorbi despre asta, dar schimbarea nu este deloc ceea ce credeţi voi că este.

Cel mai bun dar pentru voi înşivă

Şi ultimul din cele patru puncte ale mele de astăzi, darul pentru voi – iar voi deja ştiţi asta, unii sunt deja obosiţi să o tot audă –, dar darul pentru voi înşivă este respiraţia. Respiraţia afirmă că sunteţi vii şi că alegeţi să fiţi aici. Şi câţi dintre voi – nu ridicaţi mâna, o să vă fie jenă – câţi dintre voi nu ştiu exact dacă vor să fie aici? Câţi dintre voi v-aţi aflat în ceea ce aţi numi o zonă neutră sau de indecizie de ani de zile? Să stau sau să plec? Să stau sau să plec? Ei bine, respiraţi. Fie va fi ultima voastră suflare (râsete) ori, dragi Shaumbra, va revigora fiecare parte din voi.

Respiraţia vă scoate din cap şi vă duce spre pasiunea, spre sufletul şi spiritul vostru. Respiraia face un lucru excepţional, permiţând energiei spiritului să vină în această realitate, în această viaţă. Respiraţia face ca energiile să se mişte. Respiraţia este calea pe care aduceţi Noua Energie din alte tărâmuri. Respiraţia este un dar pentru voi înşivă. Respiraţia vă aminteşte cât de simplu ar trebui să fie. Atunci când ieşiţi din toate practicile şi metodologiile, din căutare şi scotocire, întoarceţi-vă la respiraţie, fiindcă aici sunteţi. Respiraţia aduce momentul Acum.

Respiraţia oferă flexibilitate conştiinţei voastre, astfel încât ea să se poată extinde în noua conştiinţă şi în noi tărâmuri. Respiraţia deschide fiecare simţ, astfel încât voi să vă puteţi întoarce la a fi o fiinţă umană senzorială, nu doar o marionetă. Respiraţia vă deschide ca să puteţi simţi din nou. Asta face. Este cea mai simplă reţetă din lume – respiraţi. Respiraţi şi apoi respiraţi. Voi vreţi ca noi să venim cu ceva cu totul nou şi diferit, ceva mai incitant, dar, dragi Shaumbra, este în respiraţie. Este în respiraţie.

Adam şi Isis

Înainte de a ieşi din această sală, vreau să vă mai las încă o cugetare ce are legătură cu sabotarea de sine. Este unul dintre lucrurile pe care le-a cules de pe ecranul radarului Shaumbra, unul dintre motivele pentru care vă sabotaţi, însemnând că nu vă îngăduiţi vouă înşivă completitudinea, împlinirea, succesul. Voi vorbi cumva metaforic aici, dar, de fapt, multă realitate este în asta. Am vorbit înainte despre cum aveţi diverse energii în voi – lumina, întunericul, yin şi yang, masculinul şi femininul. Ne vom întoarce, în acest caz, la povestea lui Isis şi Adam, care sunt, în esenţă, masculinul şi femininul din voi. Dar vreau să o folosesc şi pentru a exprima un alt concept al dualităţii, iar acesta era expresia interioară şi exterioară a sufletului vostru.

Acum mult timp, când aţi părăsit Tot Ceea Ce Era, atunci când aţi trecut prin Zidul de Foc în călătoria ce v-a adus pe Pământ, voi aţi creat separarea originară, iar ea a creat spiritul ce privea către interior, ceea ce acum numiţi sufletul vostru, divinitatea voastră, şi expresia voastră exterioară, partea din voi care va călători prin vid şi va crea realitatea, expresia exterioară care, în cele din urmă, va veni prin Ordinul Arcului pe planeta Pământ pentru completitudine şi împlinire.

Folosind conceptele dualităţii, metafora, vom vorbi despre Isis şi Adam, dar înţelegeţi că se referă la părţile interioară şi exterioară ale sinelui – lumina şi întunericul, fiecare dualitate de sens opus. Atunci când energia lui Adam a părăsit-o pe Isis a creat o durere imensă, căci aceste două energii sunt, în esenţă, una şi aceeaşi. Erau făcute să fie împreună. Se iubeau mereu, astfel încît vă puteţi imagina ce durere a provocat despărţirea dintre Adam şi Isis. Vă puteţi imagina şi mânia provocată când o parte din voi a plecat în călătorie şi a lăsat cealaltă parte în ea însăşi. Asta a provocat durerea iubirii şi despărţirii, dar aţi putea spune că şi un fel de mânie: “De ce pleci? De ce permiţi separarea?”

Astfel că energia masculinului, a lui Adam, sau energia expresiei exterioare a sinelui, a plecat, ştiind – ambele părţi din voi ştiind – că vor reveni la un loc, la timpul şi în locul potrivit. Această parte din voi – hai să o numim energia Adam – a plecat în căutare. Adam a plecat în căutarea de noi soluţii, oh, din iubire absolută pentru Isis. El a vrut să creeze un loc care să fie atât de perfect, încât Isis să vrea să se întoarcă.

Aşa că Adam a început, cum aţi putea spune, să construiască sau să ridice castelul perfect, casa perfectă, spaţiul perfect. Iar pe când construia din imaginaţia şi exprimarea sa creativă, se tot întreba dacă lui Isis i-ar place cu adevărat – i-ar plăcea culorile? I-ar plăcea stilul? El a început să se îndoiască mult de sine. Se întreba dacă Isis s-ar simţi confortabil aici, se întreba dacă făcea asta doar pentru el însuşi sau dacă realmente ar fi potrivit pentru Isis. Se tot întreba dacă Isis îi ducea dorul cu adevărat şi dacă îl iubea realmente. El se tot întreba dacă nu cumva era vreun complot al lui Isis ca să scape de el. Uneori se întreba dacă nu cumva Isis îi făcea deliberat asta, ca să-l anihileze total, ca să-l ţină în sclavie, ca să-l facă insignifiant. Puteţi vedea miliardele de energii opuse ce curgeau prin Adam cât lucra la construirea castelului perfect pentru Isis.

Fireşte, castelul nu era niciodată suficient de bun. Oh, este spectaculos, după părerea mea, dar Adam încă mai lucrează la el. Este castelul ce niciodată nu poate fi desăvârşit, fiindcă, dragi Shaumbra, în inima cumva dezechilibrată a lui Adam el se temea mai mult că ar putea să o invite pe Isis şi ea să nu accepte. Asta înseamnă că ea nu îl acceptă pe el. Asta înseamnă – nicio reuniune. Asta înseamnă cu nu se merge înainte. Aşa că dacă el continuă să lucreze la castel şi îl tot modifică şi se îndoieşte de sine, el continuă să joace jocul, nu se confruntă cu întrebarea: merită el întoarcerea lui Isis? Oare el merită?

Iar în acest timp Isis se întreabă: “Ce s-a întâmplat cu Adam? De ce nu mă cheamă? Poate că nu mă mai iubeşte. Poate că a găsit pe alta. Poate că m-a trădat. Poate încearcă să preia şi să strângă putere. Poate că încearcă să mă anihileze. Poate că nu sunt destrul de frumoasă pentru el. Poate că a descoperit în el însuşi ceva ce are mai multe calităţi decât am eu. Poate că nu sunt vrednică să primesc vreodată iubirea lui Adam. Poate că am să-i întorc spatele. O să-mi ascund lacrimile, ca să nu trebuiască ca vreodată să înfrunt situaţia, în caz că Adam mă cheamă. Mă va întâmpina să fim din nou împreună? Am să fac în aşa fel încât să fiu distrasă. O să fac orice altceva decât să mă uit după el”.

Dragi Shaumbra, aceasta este povestea lui Isis şi Adam. Este şi povestea voastră. Este povestea expresiilor voastre interioară şi exterioară. Este povestea sinelui uman şi a divinităţii. Poate voi credeţi că nu meritaţi, că nu aţi construit o casă suficient de bună în care divinitatea să vi se alăture, aşa tot continuaţi să construiţi la acea casă. Şi poate că divinitatea voastră, chiar acum, în această clipă, se întreabă: “Cum de nu am primit chemarea? Cum de nu am fost invitată în acel loc sacru numit existenţa umană?” Poate divinitatea crede că voi aţi trădat-o pe ea.

Astfel că acest joc continuă. Înşelăciunea continuă şi separarea continuă, căci ce-ar fi dacă omului nu i-ar plăcea divinitatea? Dacă ar fi dezamăgit de cea mai profundă parte a sa? Dacă ar fi avut atât de multe experinţe şi atât de multe iubiri în vieţile sale încât să nu se mai vrea pe sine? Dacă...?

Voi vă confruntaţi cu cele mai importante probleme din existenţa voastră acum. Vă confruntaţi cu problemele completitudinii şi acceptării. Marea energie întunecată vine imediat şi spune: “Şi dacă divinitatea nu mă place? Dacă ea crede că i-am făcut doar o casă de rahat? Sau că nu merit? Dacă divinitatea vine şi îmi spune că trebuie să mai trăiesc încă cel puţin şase vieţi înainte ca ea să ia în consideraţie aşa ceva?” Şi acesta este sabotajul. Este artificial şi aceia dintre noi care stau deja în propriul lor Cerc Al Treilea vă pot spune că este cea mai mare halucinaţie şi înşelătorie pe care vi le puteţi oferi vouă înşivă. Dar este şi cel mai mare dar, de asemenea.

Portretul vostru

Aşa că, dragi Shaumbra, haideţi să respirăm adânc. Este timpul să părăsim sala Shaumbra. Sunteţi bineveniţi să vă întoarceţi aici oricând. Sunteţi bineveniţi să vă întoarceţi, să mai cutreieraţi, să priviţi fotografiile. Când ieşim din Sala Shaumbra, când ne întoarcem în zona galeriei, am pus aici ceva foarte special pentru voi. Respiraţi adânc...

Am pus aici un portret al vostru. Nimeni altcineva în poză, doar voi. Este un portret ce a fost făcut de eoni. Este dinamic. Are profunzime şi dimensiuni. Este figura acestei întrupări unmane şi al fiecărei întrupări pe care aţi avut-o vreodată. Este faţa şi energia voastră cu mult înainte de a veni pe Pământ. Are o plăcuţă dedesubt, care nu este scrisă în cuvinte pe care ochii umani le pot vedea, ci este o expresie energetică. Este vibraţia voastră. Este rezonanţa voastră. Cântecul vostru se află pe acea plăcuţă.

Şi pe măsură ce voi plecaţi astăzi, vom atârna fiecare dintre aceste portrete, portretele voastre, în holul principal, prin care trebuie să treacă fiecare fiinţă care vine aici. Ei vă vor vedea poza şi ea fi aici pentru eternitate. Va fi aşezată aici ca exemplu al omului care a plecat de Acasă, care şi-a părăsit familia spirituală, care a venit pe Pământ, care a trecut prin bucurii şi dureri, dar care a absolvit. Va fi aici pentru ca alţii să vadă că se poate face, că voi sunteţi Standardele. Aşa că vom numi această sală Sala Standardelor. Iar dacă citiţi sau auziţi aceste cuvinte, portretul vostru se află aici.

Haideţi să ieşim acum. Toţi oaspeţii din trecut se află aici, aşteptând, celebrând, celebrându-vă pe voi. Nu este vorba despre plecarea mea. Este vorba despre absolvirea voastră. Ei sărbătoresc. Dar înainte să eliberăm energia zilei, haideţi să stăm o clipă şi, oh, să simţim frumuseţea, strălucirea soarelui şi... ei bine, curcubeul şi ploaia sunt prezente în acelaşi timp. Aşa poate fi. Faceţi un instantaneu energetic cu familia pe care o numim Shaumbra, cu toţi oaspeţii care au fost vreodată aici, cu animalele sălbatice, cu frumuseţea neatinsă, cu căsuţa mea, cu preşul ei de la intrare, pe care sunt scrise bineţe.

Unde mergeţi voi?

Am o întrebare înainte de a ne despărţi. Unde vă duceţi? Care este spaţiul vostru? Unde este spaţiul vostru? Eu am căsuţa pe care am creat-o. O iubesc şi îmi asum proprietatea asupra ei. Atunci când aveţi momente de disperare, când sunteţi în frică şi anxietate, când aveţi nevoie să vă retrageţi undeva, unde vă duceţi? Ştiu unde vă duceţi şi nu este mereu prea frumos. Unii dintre voi vă imaginaţi o peşteră întunecoasă. Unii dintre voi intraţi în nimic şi este asta casa voastră? Este casa lui Eu Sunt al vostru? Unii dintre voi nu vă puteţi imagina pe voi înşivă într-un loc frumos care este al vostru. Trebuie să mergeţi la casa altcuiva, în dimensiunea altcuiva.

Unde vă duceţi când vă este greu? Unde vă duceţi ca să vă odihniţi, să vă regeneraţi? De ce vă oferiţi doar o colibă, o temniţă? De ce nu aveţi niciun loc, dragi Shaumbra? Nu meritaţi şi voi o căsuţă ca aceasta, cu toată frumuseţea şi iubirea spiritului meu? Ştiu că uneori faceţi câte un exerciţiu mental de a crea un loc frumos, dar sunteţi obosiţi de el după 30 de secunde. Nu vorbesc cu mintea voastră. Vorbesc cu inima voastră. Unde vă duceţi noaptea? Din păcate, prea mulţi dintre voi sunteţi încă vagabonzi spirituali. Nu aveţi niciun loc în care să mergeţi.

Aveţi toate instrumentele şi toate resursele, nu ocupaţi spaţiu, nu aveţi nevoie de ipotecă, nu consumă energie, nu furaţi de la nimeni altcineva, aşa că, dragi Shaumbra, ca urmare vă invit să vă creaţi spaţiul casei voastre perfecte. Este spaţiul de acasă pentru voi, pentru spiritul vostru, pentru fiinţa voastră. Creaţi-l cu absolută bucurie şi iubire şi încetaţi a vă mai gândi dacă este perfect sau nu. Încetaţi să mai distrugeţi ceea ce aţi construit. Meritaţi asta. Nu imitaţi casa mea, pentru că atunci nu va fi a voastră cu adevărat. Faceţi asta din inimă. Creaţi acel spaţiu. Este casa voastră de acum înainte. Poate fi orice doriţi voi.

La revedere

Cu asta, dragi Shaumbra, este momentul ca voi să părăsiţi spaţiul meu, căsuţa mea. Este momentul ca şi eu să îmi fac pregătirile mele. Am nişte bagaje de făcut, ştiţi. Mă aşteaptă o călătorie destul de lungă. Oh … (emoţionat) Îmi vor lipsi aceste momente în care râdem, în care ne burzuluim unii la alţii, în care ne întrebăm dacă este adevărat sau nu, în care explorăm noua conştiinţă. Cât îmi vor lipsi toate astea!

Voi fi aici ca să vorbesc cu voi toţi, nu prin aceste channeluri, ci adânc în voi, doar noi doi, tu şi cu mine. Cu asta, ne vom întoarce într-un moment pentru ultima sesiune de întrebări şi răspunsuri – slavă Domnului pentru asta! (râsete)

Şi aşa este.


* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Materialele Cercului Crimson cu Tobias, Adamus Saint-Germain şi Kuthumi lal Singh sunt oferite liber, fără taxe, din August 1999.
Crimson Circle este o reţea globală de îngeri omeneşti, numiţi Shaumbra, care sunt printre primii care fac tranziţia în Noua Energie. Pe măsură ce experimentează bucuriile şi provocările ascensiunii, ei devin Standarde pentru alţi oameni aflaţi în propria lor călătorie a descoperirii lui Dumnezeu din interior.
Crimson Circle se întâlneşte lunar în zona Denver, Colorado, unde Adamus prezintă cele mai noi informaţii prin Geoffrey Hoppe. Aceste adunări ale Crimson Circle sunt deschise publicului şi toţi sunt bine-veniţi.
Dacă citiţi aceasta şi simţiţi senzaţia de adevăr şi conectare, atunci sunteţi, cu adevărat, Shaumbra. Sunteţi un învăţător şi un ghid pentru oameni şi îngeri similari. Permiteţi seminţei divine să înflorească în interiorul dumneavoastră în aceste timpuri şi în toate timpurile care vor veni. Nu sunteţi niciodată singuri, deoarece xistă o familie în toată lumea şi îngeri în tărâmurile din jurul dumneavoastră.
Puteţi distribui liber acest material, pe baze ne-comerciale, fără taxe. Vă rugăm să includeţi informaţia în întregimea sa, inclusiv aceste note de subsol. Orice alte utilizări trebuie aprobate în scris de Geoffrey Hoppe, Golden, Colorado. Vedeţi pagina de contacte de pe website: www.crimsoncircle.com
© Copyright 2010 Geoffrey Hoppe, Golden, CO 80403

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Prezenta versiune în limba română este realizată de Georgiana, pentru www.ascensiunea.ro.