MATERIALELE CRIMSON CIRCLE

Seria ALT

SHOUD 6 – Prezentat de ADAMUS SAINT-GERMAIN, transmis prin channel de Geoffrey Hoppe

Prezentat la Crimson Circle
4 martie 2023
www.crimsoncircle.com

Eu Sunt cel ce Sunt, Adamus din St. Germain.

Bine ați venit, Shaumbra. Bine ați venit la acest Shoud, Shoud-ul numărul șase din Seria ALT, Shoud-ul de dinaintea Crucii Cerului. Haideți să respirăm profund împreună, în timp ce ne alăturăm energiilor Shaumbrei de pe întreaga planetă.

Respirați foarte profund și simțiți cum toată lumea se adună la un loc pentru acest eveniment sacru.

Acest Shoud va fi un pic diferit. Vom face un merabh destul de lung aici, ca pregătire pentru Crucea Cerului, și vă rog pe fiecare dintre voi să vă așezați confortabil – să stați comod. Lăsați toate distragerile exterioare să plece. Găsiți acel loc în interiorul vostru, acel spațiu dulce, sacru și sigur din interiorul vostru, în timp ce începem acest Shoud.

Vom pune muzică în curând și vom intra într-o experiență destul de lungă, totul ca pregătire pentru Crucea Cerului, în această minunată zi. Optsprezece zile ne despart, 18 zile până la Apocalipsă, Crucea Cerului.

Acordați-vă un moment pentru a reflecta la călătoria din această viață pentru a ajunge aici și la călătoria din toate viețile. Iată-ne aici. Pare aproape copleșitor, de necrezut, ireal. Uneori simțiți că trebuie pur și simplu să vă ciupiți întrebându-vă: “Este real?” În acel moment simțiți ce a spus Metatron cu mult timp în urmă: “Este real? Este real? Absolut, dacă o permiteți”. Pentru mulți alții nu va părea real. Nici măcar nu vor observa că se întâmplă ceva. Lumea, pentru ei va fi doar o altă zi, și după aceea alta, și după aceea alta. Dar pentru cei care sunt pregătiți, energiile Crucii Cerului sunt aici; ei sunt gata.


Calea spre Aici

Am invitat mulți oaspeți speciali, azi. Bineînțeles, îi avem pe Tobias și Kuthumi. Atât de mulți din ceilalți care au fost aici, în fața voastră, de-a lungul anilor, care au fost oaspeți pe vremea lui Tobias. Eu n-am avut atât de mulți oaspeți, deoarece îmi place să vă am pe toți doar pentru mine, dar azi îi invit pe toți cei care au fost aici în trecut – Kryon, Yeshua – pe toți cei care au venit să se adreseze Shaumbrei și Crimson Circle.

De asemenea, i-am rugat pe toți acei membri ai Consiliului Crimson, care au lucrat îndeaproape cu oamenii pe Pământ, care au fost aici ajutând la pregătirea energiilor, să fie azi aici, deoarece peste 18 zile ei vor pleca, în timpul unei procesiuni în onorarea voastră, la momentul Crucii Cerului.

Așa că sala este plină. E plină cu voi. E plină cu Consiliul Crimson. E plină cu cei care au mai fost aici, știind cu toții că a sosit timpul. Iată-ne aici, gata să pornim.

În această viață, atât de mulți dintre voi ați luat-o pe o cale care a fost pavată de voi înșivă, de alții. Atât de mulți dintre voi începând să veniți încă din vremea lui Blavatsky, a Mișcării Noua Gândire din anii 1800, pavând calea pentru ce avem aici. Munca ei a fost cu mult mai mult chiar decât ce a scris ea însăși, Teosofia, munca Noii Gândiri, a Noii Energii, pregătind lucrurile exact pentru ziua de azi.

Și apoi, atât de mulți dintre voi sunteți familiarizați cu lucrările lui Edgar Cayce. Edgar Cayce a deschis multe drumuri la vremea respectivă, mai ales pe când nu prea se acceptau mistici, mediumuri și citiri ale energiei. Edgar Cayce a vorbit atât de mult despre Atlantida, atât de mult despre trecutul nostru, a vorbit despre vindecare, a vorbit despre energii și a ajutat cu adevărat la pavarea drumului tocmai pentru ce urmează să facem peste 18 zile.

Și apoi, mulți dintre voi sunteți familiarizați cu Jane Roberts și lucrările lui Seth. O muncă revoluționară la acea vreme – revoluționară, inovatoare, foarte directă. Seth, după ce a fost în formă umană, transmis acum prin channel de Jane Roberts; nu vreo ființă celestă grandioasă, nu vreun extraterestru de pe altă planetă, ci o ființă care a fost în formă umană, vorbind acum prin Jane Roberts, deschizând din nou calea pentru ce se întâmplă aici.

Și apoi unul dintre favoriții mei, un prieten drag mie, Ramtha. A fost doar la o singură adunare Shaumbra în trecut, ca invitat al lui Tobias. Ramtha, aici cu noi. Ramtha transmis prin channel de JZ Knight și, din nou, o muncă revoluționară – plin de umor, trist, foarte, foarte puternic. Ramtha, unul din primii care a ajuns la Realizarea sa prin durere și prin suferință, dar pentru a aduce un mesaj planetei, oamenilor, că este posibil; se poate face și se poate face fără toată suferința. Ramtha – ofensator, foarte asemănător cu oamenii în atât de multe feluri, dar totuși un om ascensionat.

Și apoi munca lui Kyron. Kryon. Kryon a venit aici pentru a pregăti rețelele energetice ale planetei, rețelele magnetice ale planetei și până și în celelalte tărâmuri care, în cele din urmă, urmau să fie însăși baza Apocalipsei, a Crucii Cerului; pentru a ajusta magnetismul pentru a face mai posibilă, în final, eliberarea gravitației emoțiilor, gravitației Pământului fizic; pentru a face posibil ca oamenii acum să poată, în sfârșit, traversa în celelalte tărâmuri. Kryon, transmis prin channel de Lee Carroll, de asemenea un oaspete, în trecut, la aceste evenimente.

Și apoi, bineînțeles, Tobias. Tobias a fost unic în Crimson Circle. Tobias a trimis chemarea pe întreaga planetă în 1999: “E timpul să vă treziți, dragi Shaumbra. E timpul să ne strângem din nou laolaltă. E timpul să împlinim visul pe care l-am avut cu toții”. Tobias a adus laolaltă Shaumbra după mii de ani, după vremurile Shau-home Ba-rah din ținuturile Israelului, unde voi purtați eșarfele roșii, șalurile roșii, pentru a indica în secret că era timpul să vă adunați. Asta a adus Tobias înapoi sub stindardul Shaumbra, pe toți cei care s-au adunat în acele vremuri.

Și apoi, desigur, când Tobias a plecat, am venit eu. “Adamus”, un nume pe care noi l-am inventat. Adamus, parte din St. Germain; St. Germain fiind o parte importantă din tot trecutul vostru, fie că a fost vorba de Școlile Misterelor, fie că a fost vorba de cărțile pe care le-ați citit. Dar acest nume “Adamus” a fost creat pentru a fi Shaumbra, pentru a reflecta înapoi către Shaumbra.

Acum, așa cum știți, St. Germain, n-ar fi avut comportamentul scandalos al lui Adamus, dar acele glume, acel stil, acel stil provocator a fost adus prin Adamus pentru a vă fi reflectat înapoi vouă, sperăm cu umor, sperăm cu înțelepciune extraordinară, cu mari înțelegeri, provocări, înghiontindu-vă și îndemnându-vă tot timpul, încercând să vă pregătească exact pentru ce facem noi acum.

Pe parcurs, mulți au părăsit Crimson Circle. Era pur și simplu, ați putea spune, prea intens. Nu erau pregătiți pentru asta. Încă lucrau la probleme, pe multe niveluri diferite, și nu erau chiar pregătiți să renunțe la ele. Și, de multe ori, aveam aceste discuții cu Cauldre și Linda și ei spuneau: “Dar Adamus, chiar acum, tu îi alungi pe toți”. Ei bine, asta a făcut parte din intenție, deoarece n-am vrut să purtăm cu noi acea energie în ceea ce facem acum. Se vor întoarce mai devreme sau mai târziu, fie că-i vorba de Crimson Circle sau de un alt grup. Se vor întoarce, deoarece vor fi pregătiți, mai devreme sau mai târziu, pentru propria lor Realizare și, în final, pentru a rămâne pe Pământ ca Maeștri întrupați.

Dar a fost un trecut destul de bogat care ne-a adus exact aici, în ajunul Crucii Cerului, în ajunul – o voi spune cu voce tare – Apocalipsei. Asta e, și știu că pentru Cauldre, pentru mulți dintre voi, asta a provocat niște îndoieli, consternare, întrebări: “Chiar suntem aici? Oare inventăm asta? Este real?” Mă voi întoarce la ceea ce a spus Metatron: “E real, dacă îi permiteți să fie”. E real pentru voi personal. Puteți sta la ușă. Puteți ezita. Puteți să vă rețineți. Puteți continua să vă întrebați: “Este real? Oare doar inventez asta? Chiar suntem pregătiți pentru asta? Este planeta pregătită pentru asta?” Iar răspunsul la această întrebare se află deja în voi. Depinde de voi. Este real dacă îi permiteți să fie.

Iată-ne deci, în acest moment fără precedent. Iată-ne aici, la punctul culminant al unor vieți și vieți și vieți de muncă pe care voi și alții ați făcut-o. Iată-ne aici la Crucea Cerului, la Apocalipsă.

Să respirăm profund cu asta, în timp ce continuăm să ne pregătim energiile.


Ce Înseamnă asta pentru Voi

Mulți dintre voi se întreabă: “Ce se întâmplă? Ce se va întâmpla după 22 martie?” Vă întrebați dacă veți citi vreo veste importantă pe internet sau în ziare. Vă întrebați dacă va avea loc vreun fel de catastrofă mondială sau vreo zguduire a lumii. S-ar putea, dar nu despre asta e vorba, nu-i așa? Chestia e ce se va întâmpla în interiorul vostru pe 22 martie și după aceea.

Imaginați-vă pentru o clipă că vă trăiți viața de zi cu zi, viața voastră liniară. Mergeți așa cum ați făcut-o până acum în multe privințe, zi după zi, săptămână după săptămână. E cam la fel. Aveți speranțele și aspirațiile voastre. Aveți frustrările voastre, insecuritățile voastre. Vă întrebați: “Oare când se vor schimba semnificativ lucrurile? Când se vor schimba?” Dar, de asemenea, când contemplați asta: “Când se vor schimba lucrurile?” apoi, în același moment, vă crispați și vă îngrijorați că lucrurile se vor schimba prea repede, prea mult. E o ironie interesantă în asta.

Mergeți mai departe zi de zi lucrând la voi înșivă, încercând să vă schimbați gândurile, încercând să vă schimbați tiparele, și observați progrese. Oh, în unele zile progrese mari, în alte zile simțiți că aproape mergeți înapoi, deși niciodată n-o faceți cu adevărat. Dar mergeți înainte și o parte mare din voi se întreabă: “Când se schimbă asta cu adevărat? Când se deschid cerurile? Când se întâmplă ceva mare în viața mea?” Vă gândiți la asta de multe ori: “Pur și simplu am obosit să continui așa. Am obosit să muncesc atât de mult la asta. M-am săturat să simt ca și cum mă lupt, urcând la deal cu o povară uriașă pe umerii mei și, pur și simplu, mi se pare că nu reușesc să avansez”. Așa e viața pentru atât de mulți.

Acum, da, există momente de bucurie. Există momente de râs. Dar știți despre ce vorbesc. E întrebarea când, vă întrebați când se va întâmpla ceva, când se va schimba vreodată cu adevărat ceva și vă întrebați uneori dacă nu sunteți pur și simplu lăsați în urmă, vă întrebați dacă nu cumva toți ceilalți fac schimbări uriașe, iar voi sunteți lăsați în urmă. Nu sunteți. Nu sunteți deloc. Sunteți în locul perfect, la momentul perfect. Nu vreau să fiu nevoit să intru în prea multă logică sau raționament, de ce. Veți ajunge să descoperiți asta. Sunteți în locul perfect, la momentul perfect. Sunteți aici, chiar acum, chiar înainte de Apocalipsă.

Acum, imaginați-vă că, cu Crucea Cerului, cu deschiderea, imaginați-vă că duceți această viață relativ liniară zi după zi, zile minunate, desigur, dar uneori, luptele. Dar această viață liniară continuă zi după zi, ca și cum ați merge pe o cărare în pădure și cărarea continuă și continuă și continuă. Și apoi, deodată, se întâmplă ceva, iar acest ceva e Crucea Cerului. Ceva se întâmplă, și nu este în exterior, de fapt. E în interior. Vedeți, Crucea Cerului e într-adevăr un lucru intern, nu extern. Noi vorbim despre ea ca și cum s-ar deschide cerurile, dar ea deschide tărâmurile din interiorul vostru.

Așa că, dintr-odată, odată cu apariția Crucii Cerului, în loc de o cale liniară, în loc de același vechi zi-după-zi, brusc realizați că există o cale paralelă. O cale paralelă. E ca și cum v-ați plimba prin pădure și se întâmplă să priviți într-o parte și să vedeți că există o cărare chiar printre copaci, doar puțin mai sus, ce merge paralel. Dar aproape că pare a fi o cale mai ușoară, o cărare mai lină. Fără urcușuri și coborâșuri, fără bolovani și copaci căzuți pe cărare și fără excremente de animale. Calea aceea pare a fi o cale mai ușoară. Iar voi o puteți simți și, în timp ce priviți în sus la cealaltă cărare chiar printre copaci, chiar deasupra, vă vedeți pe voi mergând pe acea cărare. Și apoi, în clipa următoare, totul pare să se schimbe și, dintr-odată, voi vă aflați pe cărarea de sus și vă uitați la voi cel de pe acea veche cale liniară de zi-cu-zi, o cale care pare a fi mult mai grea, mult mai provocatoare. Vă priviți și vă observați pe voi înșivă.

Și apoi, în mod simultan, ele vin laolaltă, și voi simțiți că sunteți pe ambele căi. Sunteți încă în viața de zi-cu-zi – încă mergeți la magazinul alimentar, încă sunteți pe internet, încă vorbiți cu alți oameni – dar sunteți simultan și pe această cale mai înaltă, o cale mai ușoară. E mai mult soare. E mai mult aer proaspăt. Pare să fie mult mai curățată și mai ușoară pentru voi. Pare să fie mai primitoare, mai caldă, mai fericită, cu mai puțină luptă și mai puțin stres.

Și, în timp ce simțiți în toate astea, în aceste căi paralele care există – una fiind calea ușoară, cealaltă fiind calea “cu aceleași chestii vechi” – și vă uitați în jur și realizați că există încă o cale mai sus și o altă cale dincolo de aceasta și o altă cale și, destul de curând, vă vedeți pe voi pe toate aceste căi. Iar unele transcend chiar și faptul de a fi o cale. Dintr-odată, nu mai există nicio cale. Dintr-odată, e ca și cum ați pluti într-un alt tărâm, un tărâm non-fizic. Și dincolo de asta, în primul rând, n-a existat niciodată o cale, iar voi pur și simplu păreați să fi fost mereu întregi, mereu împliniți, și așa e Crucea Cerului.

Pe 22 martie se deschid tărâmurile. Ajungem la momentul Apocalipsei și, dintr-odată, nu mai sunteți limitați la perspectiva voastră de a fi doar un om ce umblă pe planetă, încercând să treceți prin fiecare zi, având bucurie, având fericire în unele zile, dar alte zile, aproape insuportabile. Și știți exact despre ce vorbesc.

Deodată, deveniți foarte deschiși pentru a realiza multele, multele căi pe care vă aflați, pe care ați fost întotdeauna. Doar că până la Apocalipsă erau închise. Era ca și cum nu le puteați vedea; nici măcar nu erați conștienți de toate celelalte lucruri care se întâmplau. Și, de ce anume deveniți conștienți sunt celelalte povești, celelalte părți ale voastre; nu înspăimântătoare, așa cum ați avut unii dintre voi în visele din ultima vreme. Nu acele lucruri înfricoșătoare, nu provocări pe care trebuie să le depășiți.

Atât de multe din ceea ce-ați simțit în ultima vreme, în starea voastră de vis, au fost lucruri  care s-au strecurat din viețile trecute. Dar mintea voastră nu știe cum să le interpreteze în contextul unei vieți trecute, așa că le pune în simboluri care îi sunt familiare în această viață. Dar, dintr-odată, aveți această întreagă cunoaștere. Nu mai trebuie să gândiți așa cum făceați înainte.

Da, omul de pe calea omenească, de pe calea de zi-cu-zi, încă o mai face, dar realizați că acum aveți acces la aceste alte căi ale voastre care nu necesită gândire, care nu mai au povara grea pe umeri. Și brusc realizați, chiar și în viața voastră de zi-cu-zi, în viața voastră zilnică omenească, în viața voastră liniară, că acum o parte din voi se deschide. Partea creierului care a fost mereu acolo și care acum poate accesa celelalte tărâmuri fără gândirea și logica tipică, acea parte a fost mereu acolo, iar acum ea se deschide.

Asta vă oferă o înțelegere a celorlalte tărâmuri, a celorlalte părți din voi. Vă oferă o înțelegere și o nouă conexiune cu sufletul vostru. Se deschide, încât să nu trebuiască să gândiți totul. Nu trebuie să vă luptați în încercarea de a pricepe sau de a înțelege. Pur și simplu e acolo. Și asta se întâmplă și în cazul omului aflat pe această cale liniară.

Odată cu Crucea Cerului, cu Apocalipsa, dintr-odată vă deschideți către mult mai mult din voi înșivă, către acest lucru numit divinitate, sufletul vostru. Unii dintre voi numesc asta Sinele vostru Superior. Vă deschideți către corpul vostru de lumină. Vă deschideți către aceste multe, multe alte căi ale voastre, și ele toate sunt în armonie. Nu se luptă unele cu altele, nu se țin în urmă una pe cealaltă, ci sunt în armonie. Și apoi, dintr-odată, toate aceste căi pe care începeți să le percepeți, par ca și cum se unesc. Nu mai sunt separate, nu mai sunt la distanță una de cealaltă, nu mai sunt aproape inaccesibile, ci sunt toate exact aici. Și toate astea vin odată cu permiterea.

Am vorbit mult despre permitere. Unii dintre voi ați devenit aproape profesioniști în a permite. Unii dintre voi pur și simplu ați obosit să permiteți tot timpul. Dar, de acum și până la Crucea Cerului, permiterea e cel mai mare, sau ar trebui să spun, singurul instrument pe care îl aveți cu adevărat.

Nu e despre a gândi lucrurile în detaliu. Nu e despre a încerca să le puneți în cutiuțe frumoase și îngrijite de logică și înțelegere. De acum și până la Crucea Cerului, e despre pură permitere, despre a vă deschide. Fără bariere. Fără a vă apăra. Fără a încerca să protejați părți din voi înșivă prin a ține în frâu energiile, pentru că ce intră acum nu vine din exterior. Ce intră acum e înțelegerea și percepția tuturor acestor părți din voi înșivă.

Se poate spune că aceste părți din voi înșivă sunt sufletul vostru – și am vorbit pe larg despre asta în unele dintre întâlnirile pe care le-am avut, în unele dintre cursurile voastre online – sufletul vostru, ce este, unde este, de ce este, și acum e timpul pentru acea reuniune cu sufletul. Și nu e ceva ce percepeți prin minte. Nu e ceva pe care să-l puteți schematiza, și nici măcar n-ar trebui să încercați. Dar simțiți brusc acea conexiune cu ce  numiți voi sufletul vostru.

Toate poveștile voastre din viețile trecute, toate poveștile care au fost generate de această viață, experiențele care uneori continuă să trăiască la nesfârșit, toate se întorc acasă. Nu mai caută răspunsuri. Nu mai sunt în frustrare. Știți, aceste povești, ele continuă în celelalte tărâmuri, nu neapărat în cel fizic, și de multe ori rămân pur și simplu fără răspuns. Sunt frustrante și exasperante. Sunt aspecte ale voastre care sunt încă acolo, interpretând roluri sau luptându-se prin experiențele pe care le-ați avut în trecut. Și, dintr-odată, toate astea se întorc acasă rezolvate, fără a mai fi nevoie să ieșiți și să încercați să creați un final al poveștii sau o rezolvare a acesteia. E rezolvată. E integrată. Nu mai sunt fragmente care-și pierd vremea în celelalte tărâmuri, încercând să găsească vreun fel de răspunsuri. Dar acum răspunsul vine la voi, și e pur și simplu “Eu Sunt. Eu Exist”.

Acela e momentul în care respirați profund și vă dați seama că toată munca pe care ați făcut-o, tot ce ați experimentat în toate viețile voastre se adună la un loc acum, în acest timp al Apocalipsei. Și vine la voi în exact modul perfect, dacă permiteți. Dacă permiteți. Și spun asta pentru că unii dintre voi ar putea să aibă tendința ca pe 23 martie să se trezească și să spună: “Unde este? Ce se întâmplă?” Atunci trebuie să respirați profund. Permiteți, pentru că vine la voi în ritmul perfect pentru voi. Pentru voi. Nu există nimic pe care l-ați putea face greșit în privința asta, în afară de a vă îngrijora și a vă îndoi. În afară de astea, vine în ritmul perfect, la momentul perfect, astfel încât să nu vă copleșească total. Se revelează și continuă să se reveleze, totul în ordine perfectă pentru voi. Așa ați proiectat-o, așa ați creat-o, iar cea mai bună cale de a ajunge acolo e să permiteți pur și simplu ce urmează pentru voi, și anume întregul Voi.

Există o tendință de a avea o mulțime de gânduri și discuții despre Crucea Cerului, o mulțime de discuții filozofice, o mulțime chiar și de argumente de o parte și de alta, despre ce este, ce ar trebui să faceți, cum să vă pregătiți pentru ea. E simplu, permiteți. Asta-i tot.

Faceți-vă timp în fiecare zi de acum până la acel moment. Știu că Shaumbra nu se dă în vânt după teme, așa că nu voi numi asta temă pentru acasă. O voi numi cerință. Între acest moment și Crucea Cerului, găsiți timp în fiecare zi pentru a permite. Mergeți singuri undeva unde nu aveți distrageri, unde e liniște, unde puteți fi cu voi înșivă. Respirați și deschideți-vă pentru ce vine odată cu Crucea Cerului, fără să încercați să o gândiți, fără să încercați să o analizați, fără să încercați să o direcționați sau să o controlați. Nu e nimic de controlat aici. Nu e nimic pe care să trebuiască să-l direcționați. E vorba doar de a permite, de a vă deschide către ea.

În fiecare zi, de acum și până pe 22 martie, faceți-vă timp pentru a permite. În acest fel, vă puneți singuri într-un fel de curgere foarte armonioasă energetic sau grație, cu tot ce urmează să vină. Realizați că nu e nimic de făcut, în sensul că nu trebuie să vă perfecționați sinele uman, să lucrați asupra voastră. Nu e nimic de depășit. Nu există rugăciuni sau ritualuri. Nu există nimic altceva decât simpla permitere, astfel încât, atunci când ajungem la 22 martie, să fiți capabili să primiți ce vine. Asta faceți, vă pregătiți să primiți Tot Ceea Ce Sunteți. Atât e de simplu.

Faceți-vă timp – oh, după toată munca grea din această viață și din alte vieți – faceți-vă timp în fiecare zi, de acum până pe 22 martie, pentru a permite. Puteți s-o faceți în timp ce vă plimbați. Puteți s-o faceți în timp ce stați liniștiți undeva, radiindu-vă lumina pe o bancă. O puteți face chiar înainte de a adormi seara, deși probabil că veți adormi mai repede decât ați face-o în mod normal. Dar luați-vă acest timp pentru a permite. Și dacă aveți aceste gânduri care vin peste voi: “Oare fac asta cum trebuie?” sau “Poate că trebuie să-mi fac griji în legătură cu ce permit” sau orice altceva de genul ăsta, respirați profund și permiteți și mai mult. Deschideți-vă, astfel încât să fiți pregătiți să primiți toate darurile care vin odată cu Apocalipsa.


Merabh de Pregătire

Acum aș dori să fac puțină pregătire cu fiecare dintre voi, pentru acest eveniment din 22 martie.

Hai să punem niște muzică și vă rog să vă relaxați total indiferent ce faceți, oriunde v-ați afla. Nu vă faceți griji dacă adormiți, pentru că, de fapt, nu dormiți. Doar vă lăsați să intrați într-o stare alterată care vă face și mai deschiși la ceea ce urmează.

(muzica începe)

Să respirăm profund în pregătire pentru Crucea Cerului.

(pauză)

La ce ajungem acum e un destin, este destinul vostru. Dar acest destin nu e scris de alte ființe din altă parte. Acest destin nu e stabilit de vreun Dumnezeu sau zei. Acest destin nici măcar nu face parte neapărat din vreun efort de grup.

Acesta e destinul vostru. E ceva ce ați ales cu mult timp în urmă și ați continuat să-l alegeți mereu și mereu, destinul de a fi aici pe planetă în formă umană.

E aproape ca un cod pe care vi l-ați dat vouă înșivă, care v-a ghidat până aici în siguranță, care v-a ghidat până în acest punct al Crucii Cerului.

Au existat momente în care aproape că ați făcut tot ce-ați putut pentru a vă îndepărta de acest destin sau pentru a-l evita, dar acea codificare a energiei v-a adus înapoi aici, chiar în linie, pregătiți – pregătiți pentru Crucea Cerului. Și iată-ne aici.

Vă cer să simțiți în acel destin ales al vostru, întorcându-vă cu mii, zeci de mii de ani în urmă, până în vremurile Atlantidei. Un destin ales. Nimic care să vă fie dictat din exterior, ci unul pe care voi, în sufletul vostru, l-ați ales.

Respirați foarte profund. Destinul sufletului vostru de a fi aici.

(pauză)

Nimic din toate astea n-a fost o greșeală, deși știu că v-ați îndoit de-a lungul timpului. Dar nimic din toate astea n-a fost o greșeală.

Există o grație și o frumusețe în asta.

Există o profundă bogăție în el.

(pauză)

A fost ca și cum voi ați creat harta drumului și, mai mult decât orice altceva, destinația, care înseamnă aici și acum, și apoi ați integrat-o în voi. Și, deși mințile voastre poate că nu și-au amintit-o, ea a continuat să vă ghideze până aici, cu toate că s-au întâmplat lucruri pe drum și, cu siguranță, v-ați gândit că veți fi scoși de pe el.

Ăsta este destinul vostru ales. De aceea sunteți aici. N-ați fost doar norocoși, și n-a fost pentru că ați fost atât de deștepți. A fost pentru că v-ați permis să ajungeți în acest punct.

Simțiți în destinul vostru de a fi aici, chiar acum.

(pauză)

Imaginați-vă – imaginați-vă toate energiile care au fost necesare pentru a ajunge aici. Imaginați-vă timpurile în care v-ați îndoit atât de mult, când uneori ați vrut să părăsiți planeta, momentele în care v-ați simțit foarte, foarte pierduți. Și totuși, ați avut în voi acest cod al destinului care v-a adus aici.

(pauză)


~ Pentru Lucrătorii în Tărâmuri

Acum vine timpul pentru aceia dintre voi care ați fost Lucrători în Tărâmuri, mai ales în această viață, mai ales în ultimii 20, 30 de ani, ați fost foarte ocupați în celelalte tărâmuri, pregătind. Vedeți, doar omul care-i aici pe planetă nu poate echilibra suficient, nu poate face ce este necesar pentru Apocalipsă. E nevoie de omul de aici, și e nevoie de oameni care sunt aici și totuși lucrează în alte tărâmuri cu ființele angelice acum.

Vedeți, dacă ar fi doar omul aici, ar încerca să străpungă acest văl. Ar încerca să dărâme zidul, dar asta n-ar funcționa niciodată. Ar continua să lovească și să încerce să-l dărâme, dar fără niciun rezultat.

E nevoie de echilibru și în celelalte tărâmuri. Ați putea spune că e un fel de acord reciproc între cerul Pământului și cerul celorlalte tărâmuri. A fost nevoie de Shaumbra care au trecut dincolo în această viață; Sart, Edith, FM, mulți alții au trecut dincolo pentru a ajuta la munca din celelalte tărâmuri. E nevoie de ambele părți pentru a crea această deschidere.

Mulți dintre voi ați fost Lucrători în Tărâmuri, ajutând la pregătirea, ajutând la lucrul cu aceste rețele magnetice care au fost aduse pe planetă, care au fost ajustate cu grijă de Kryon. E nevoie de acești Lucrători în celelalte tărâmuri pentru a-și face munca, în pregătire. Asta și toată pregătirea pe care voi ați făcut-o, toată munca grea, toată depășirea provocărilor de a fi în limitarea umană. A fost nevoie de toate astea pentru a face posibil acest lucru.

Dar acum, pentru Lucrătorii în Tărâmuri, pentru toți Lucrătorii în Tărâmuri, în curând va fi timpul să se întoarcă. Să se întoarcă în această viață pe deplin.

Ați petrecut atât de mult timp în celelalte tărâmuri, atât de des fără să aveți grijă de corpul vostru fizic, fără să permiteți în mintea voastră, fără să permiteți creativității voastre să se manifeste, sau expresiei sinelui vostru uman să se manifeste, pentru că ați fost concentrați în celelalte tărâmuri. Dar acum va fi timpul să vă întoarceți.

Munca voastră se va încheia. O mare parte din ea se va încheia pe 22 martie, unii o vor continua până la începutul verii, dar pregătiți-vă să vă întoarceți acum, să fiți aici pe planetă, să sărbătoriți cu acei Shaumbra și cu alții care n-au făcut munca în tărâmuri – ei au făcut lucrarea aici – să sărbătoriți cu ei și să vă bucurați de viața voastră acum. Să respirați recompensele pentru toată munca pe care ați depus-o.

A fost făcută în liniște, fără a fi recunoscută de ceilalți oameni. V-ați întrebat adesea de ce viața voastră a fost așa, de ce-ați simțit c-ar trebui să faceți ceva măreț și totuși, la nivel uman, nu credeați că faceți.

Simțiți în asta. Ați făcut multe și a fost măreț. Și acum va veni timpul să vă întoarceți aici.

Aduceți-vă corpul de lumină cu voi. Aduceți-vă gnostul cu voi. Aduceți cu voi satisfacția a ceea ce-ați făcut în celelalte tărâmuri. S-ar putea să nu vă amintiți chiar acum. S-ar putea să vă întrebați: “Ce am făcut?”, dar aduceți-o cu voi. Vă veți aminti. Veți ști exact ce ați făcut.


~ Pentru Lucrătorii de pe Pământ

Aceia dintre voi care ați făcut munca aici, pe planetă, fie că-i vorba despre lucruri cum ar fi să faceți parte din Cercul Crimson, să faceți traduceri, să vă ocupați de site-urile web, să faceți parte din echipă; fie că pur și simplu ajutați la susținerea tuturor energiilor, munca pe care ați făcut-o, acum dă roade.

Va fi altă muncă de făcut în continuare, dar va fi un alt tip de muncă. În loc să puneți cărămizile și pietrele pentru a construi calea, pentru Acea Cale, acum veți putea să parcurgeți acea cale, să vă bucurați de acea cale.

Veți putea privi înapoi de-a lungul căii la a cărei construcție ați ajutat, în beneficiul celorlalți, și vă veți da seama că e cu adevărat o cale de aur.

Veți putea privi înainte pe această cale și veți putea realiza că, mergând înainte, nu e o cale a suferinței și a greutăților, nu e o cale a provocărilor și a uitării de sine.  E o cale care duce acum la trăirea acestei vieți ca un Maestru abundent, ca un Maestru sănătos și ca un Maestru foarte, foarte înțelept.

Încă vor fi provocări, pentru că încă trăiți în conștiința de masă, dar veți realiza că nu sunt ale voastre.

Vor apărea oameni care pot fi foarte pretențioși, foarte enervanți, dar veți realiza că, ei bine, voi veniți de acolo. Înțelegeți asta. Aveți o imensă empatie și înțelegere. Veți fi capabili să știți exact cum să vă descurcați cu ei fără să-i lăsați să se hrănească din voi. Veți ști cum să spuneți nu. Veți ști cum să închideți ușa ca să-i țineți afară atunci când aveți nevoie de spațiul vostru, de care veți avea nevoie.

Pentru toți cei care ați rămas aici pe planetă, care n-ați făcut munca în tărâmuri, recunoașteți ceea ce ați făcut, oh, chiar și munca cu voi înșivă.

Dar acum lăsați toată munca pe care ați făcut-o asupra voastră, fie că ați încercat să slăbiți, fie că ați încercat să fiți o persoană mai drăguță, fie că ați încercat să fiți mai spirituali, fie că ați încercat să vă îmbunătățiți, să fiți un părinte mai bun, să fiți un partener mai bun; indiferent ce ar fi, vă cer să renunțați la toate astea acum.

Renunțați la toate astea, mai ales la partea în care încercați să fiți mai spirituali, în care încercați să fiți un Maestru întrupat. Renunțați la toate astea.

Nu mai e nicio muncă de făcut în privința asta. Nu mai e nicio muncă de făcut. Acum totul se rezumă la a permite.

E despre a permite tot ce ați făcut, toate cele asupra cărora ați lucrat; e despre a permite toată suferința, toate greutățile, toată confuzia. Lăsați-le să plece. Acum e vorba pur și simplu despre a permite.

Știu că se creează o viață un pic diferită când nu mai aveți acele vechi provocări, nu mai lucrați mereu la ceva, dar e o viață la care ați visat, iar acum e aici.

Să respirăm profund împreună în acest ajun de Apocalipsă. Visul atlantienilor. Timpul trezirii pe planetă.

(pauză)

Permiteți un sentiment de împlinire și satisfacție pentru tot ce ați făcut, ajutând la pavarea acestei căi, mai întâi pentru voi înșivă și apoi pentru alții, ajutând la construirea Căii și a drumului de urmat.

Permiteți-vă să simțiți în asta, în toate astea.

Simțiți în propria voastră noapte întunecată a sufletului, prin ce ați trecut ca să ajungeți aici.

Pentru ceilalți nu va fi nici pe departe la fel de interesant cum a fost pentru voi. Dar, știți, acesta a fost destinul vostru, destinul vostru ales, să fiți aici în acest timp, să deschideți acea cale și apoi s-o parcurgeți voi înșivă.

Respirați profund în semn de recunoaștere față de sinele vostru uman.

Și da, da, v-ați scufundat adânc, adânc, adânc în asta, atât de adânc încât ați uitat cine erați cu adevărat. Dar acum, în Crucea Cerului, se deschide.

Respirați profund și permiteți-o.

În fiecare zi, de acum și până atunci, permiteți.

(pauză)

Luați-vă un moment pentru a simți onorarea și respectul imens din partea tuturor celor care s-au adunat azi aici, la acest Shoud: Toate entitățile mărețe care au venit în fața Cercului Crimson, au vorbit în fața lor, au participat la adunări; toți membrii Consiliului Crimson care au lucrat aici cu voi pe Pământ și care acum sunt gata să plece, să vi-l predea vouă.

(pauză)


~ Viețile Voastre Trecute

Și acum, în timp ce simțiți în toate astea, vreau să simțiți în viețile voastre trecute. Oh, ele trec prin atât de multe chiar acum.

Voi credeți că și-au trăit deja viața. Credeți că acea viață s-a dus, s-a terminat, a fost trăită. Nu e deloc așa. Se află chiar în prezent. E chiar aici. Nu e ceva din trecut. E doar o expresie diferită a sufletului vostru.

Diferența e că voi, și numai voi în această viață, sunteți cei pe care Tobias îi numea cei desemnați să Ascensioneze. Voi, în această viață – această viață a voastră – sunteți cei care aveau să urmeze Calea, care urmau să fie cei care se focalizau cu adevărat pe ajungerea la Realizare. Și pe măsură ce ați făcut-o, toate viețile au început să se schimbe.

Imaginați-vă pe voi chiar acum în centrul unui cerc al tuturor vieților voastre trecute, poate o mie, poate mai multe.

Ele vă onorează pentru ce ați făcut. Și chiar acum, trec prin Realizare. Deși ați putea spune: “Păi, e o viață trecută”, nu, de fapt, toate astea se schimbă. Ele trec prin Realizare.

Ele nu știu prin ce trec. Știu că ceva se schimbă în viața lor. Știu că însăși structura a ce numiți voi timp și gravitație se schimbă, astfel încât ele nu mai sunt în trecut, sunt chiar aici.

Toate forțele gravitaționale care le-ar fi ținut în povestea lor și le-ar fi ținut strâns de la naștere până la moarte, se schimbă. Gravitația se reduce, astfel încât chiar și povestea acelei vieți trecute se schimbă acum.

Dați-vă voie să simțiți în asta pentru că voi ați fost ghidul lor, conducătorul lor. Ați fost îngerul care le-a vizitat în cele mai dificile momente ale lor, în toate viețile.

Ați fost voi, din acest moment prezent, cei care ați mers în trecut, le-ați vizitat și v-ați strălucit lumina. Nu le-ați spus ce să facă. Nu le-ați spus că aveau dreptate sau greșeau. Doar le-ați vizitat și le-ați adus lumină, lumina voastră din momentul prezent.

A fost dificil în această viață, pentru că nu v-ați confruntat numai cu propria voastră situație, cu propriile condiții de viață, ci le-ați simțit și pe ele – luptele lor, poverile lor, greutatea lor pe umerii voștri. E timpul ca asta să culmineze acum. E timpul ca asta să se integreze acum.

Simțiți în fiecare dintre aceste vieți trecute – ele simțind că ceva se schimbă, ceea ce depășește înțelegerea lor în acest moment. Ceva profund le zguduie.

E pur și simplu vorba de voi, de permiterea voastră și de ajungerea voastră la acest timp al Apocalipsei. Asta simt ele.

Și ce se întâmplă în acest proces este că ele nu mor. Ar fi putut muri în vechea poveste a vieților lor anterioare. Ar fi putut muri în luptă, de bătrânețe, în copilărie din cauza unei boli, indiferent cum au murit. Dar acum, acea veche poveste dispare. Ele nu mor. Se integrează înapoi în voi, în suflet.

Ați putea spune, păi, dacă ați cunoaște viața trecută, ați putea merge să vizitați mormântul, dar povestea se schimbă. Nu există moarte. Nu există finalitate. Ele nu mor și nu pleacă în tărâmurile din Apropierea Pământului sau înapoi în tărâmurile cristaline. Ele se integrează înapoi în suflet.

Asta se întâmplă acum cu fiecare dintre ele. E o schimbare în poveștile lor. E o schimbare, nu în experiențele lor, ci în percepția experienței lor, în înțelepciunea lor. Și chiar și vechile lor povești – cele care erau jucate în celelalte tărâmuri – chiar și vechile lor povești încep să se schimbe.

Dacă simțiți asta, există o uimire în tot ce se întâmplă. Începeți să realizați că nimic nu e bătut în cuie. Există chiar și lucruri pe care le-ați făcut în această viață, cu care ați crezut că ați terminat sau doar s-au încheiat și care încă persistă; toate astea se pot schimba. A fost greu s-o faceți până acum, dar cu Crucea Cerului – ah! – e mult mai ușor.

Poveștile se schimbă, percepțiile se schimbă, iar ce se întâmplă e că toate aceste probleme vechi care persistă, toate aceste povești aparent fără sfârșit, toate traumele, toate rănile acum, sunt aduse la înțelepciune. Sunt aduse la înțelepciune.

Vedeți, chiar și lucrurile care au existat în viețile trecute, acea viață trecută a ținut atât de mult la ele. Fie că vinovăția sau rușinea le-a determinat să facă asta, fie pur și simplu au simțit că trebuie să continue să lucreze la o soluție chiar și după ceea ce-au considerat a fi moartea lor, totul se schimbă. Ele încep să predea totul înțelepciunii sufletului.

Nu se mai luptă. Nu se mai chinuie. Nu se mai agață de ele. Încetează să le mai ascundă și, la fel cum vom face și noi imediat, le încredințează sfințeniei sufletului lor, înțelepciunii care vine cu sufletul. Asta fac ele chiar acum, în timp ce ajungem la acest moment al Crucii Cerului.

Toate acele povești neterminate, toate acele răni vechi, toate acele traume și îndoielile și temerile pe care acestea le aduc, viețile voastre trecute le predau sufletului.

Vedeți, ele învață că nu omul e cel care de fapt poate gestiona aceste lucruri. Nu omul e cel care le poate transforma cu adevărat. Omul poate încerca să sfătuiască și să vindece. Omul poate încerca să îmbunătățească. Omul poate încerca să ajungă la o concluzie, să aibă o rezolvare, dar în realitate nu poate.

În cele din urmă, sufletul și întreaga sa înțelepciune sunt cele care o fac. Se întâmplă doar atunci când omul dă drumul acestor lucruri, le predă sufletului pentru curățire și pentru înțelepțire.

Ați încercat atât de mult, atât de des să vindecați și mult din asta a implicat mult makyo și, pur și simplu nu funcționează. Acum, aici, înainte de Apocalipsă, care începe de acum în 18 zile, ce-ar fi ca voi, omul, să faceți asta chiar acum? Ce-ar fi să facem asta cu toții împreună?


~ Eliberați, Dați Drumul

Simțiți în această viață și în tot ce ați trăit și – eh! – ce poveste sau, ar trebui să spun, ce mulțime de povești.

Cred că a sosit momentul să eliberați toate astea – fiecare rană pe care o aveți, fiecare îndoială pe care o aveți, fiecare inimă frântă, fiecare sentiment de vinovăție sau rușine, fiecare îndoială: dacă ați făcut-o bine, fiecare calificativ prost sau notă proastă pe care v-ați dat-o vreodată, fiecare sentiment de eșec, fiecare sentiment de a fi mic și toate cele, lipsa de respect de sine. Sunteți oameni; nu voi o veți rezolva.

Vă puteți juca cu ele, așa cum o faceți, și știți ce se întâmplă? Doar creează povești care pleacă în alte tărâmuri, uneori continuând aproape la nesfârșit, pentru că în tot acest timp voi ați fost chemați de suflet doar pentru a le elibera, astfel încât curățarea și rezultatul curățării, înțelepciunea, să poată intra.

Ați putea întreba: “Ei bine, de ce n-am făcut asta? Dacă-i atât de ușor, de ce n-am făcut-o?” Pentru că ați vrut să vă jucați în continuare cu poveștile. Ați vrut să continuați să simțiți cum e să percepeți că greșiți, că sunteți răi, întunecați, nedemni.

Ați vrut să țineți de povești pentru experiență, pentru profunzime, pentru indiferent ce motiv. Dar acum, nu puteți trece prin Crucea Cerului ținându-vă în continuare de acele lucruri, așa că, hai să le eliberăm. Pe toate.

Sufletul vostru e aici, chiar acum. Nu se află într-un alt loc îndepărtat. Nu s-a aflat niciodată. E aici, chiar acum. Întotdeauna a fost pregătit, întotdeauna disponibil pentru ca voi să le dați drumul. Asta-i tot ce era nevoie. Asta-i tot ce era nevoie. Îi aud pe unii dintre voi spunând: “Ei bine, Adamus, nu poate fi atât de ușor”. Este.

Vă cer acum să le eliberați. Să le dați drumul. Nici măcar nu trebuie să știți ce sunt. Pur și simplu eliberați-le.

Durerile și rănile și furia, sentimentul că “am făcut ceva greșit”. Nu le puteți corecta în mintea voastră. Deja știți asta. Dar le puteți elibera.

Sufletul a așteptat. Spiritul vostru, Eu Sunt-ul sau cum vreți să-i spuneți, a așteptat asta, ca voi să spuneți: “Eliberez. Las aceste lucruri să fie curățate. Le eliberez, astfel încât ele să poată ajunge în sfârșit la înțelepciune”.

Nimic bun nu iese din faptul că vă agățați de aceste lucruri. Nu veți învăța nimic în plus. Nu veți atinge un nivel uman de înțelepciune dacă vă agățați de ele. Nu rezultă nimic bun din asta. Veți continua doar să purtați poverile și să creați o cale în continuare cu tot mai multe greutăți și dificultăți.

Acum, pe măsură ce ajungem la Crucea Cerului, vă implor pe fiecare dintre voi să eliberați aceste lucruri, oricare ar fi ele. Nici măcar nu trebuie să știți. Tot ce trebuie să faceți e să permiteți eliberarea și să vă lăsați sufletul să se ocupe de restul. Lăsați sufletul să le curețe și să le aducă la înțelepciune.

Nu, nu trebuie să continuați să le cărați cu voi, gândindu-vă că trebuie să păstrați aceste înregistrări cu ce este corect și greșit, cu ce ați făcut bine și rău. Nu trebuie să faceți asta.

Respirați foarte profund chiar acum. Simțiți prezența sufletului vostru. E chiar acolo.

Divinitatea voastră. Divinitatea voastră e lucrul care se află printre toate gândurile, toate amintirile. E lucrul se află printre toate experiențele pe care le-ați avut. Întotdeauna a fost acolo, iar acum gravitația se ridică, astfel încât să puteți simți divinitatea, și acum i le puteți preda ei.

Respirați foarte profund.

Acum vine timpul Apocalipsei. Și vine timpul eliberării către sufletul vostru, timpul de a înceta să le mai ascundeți, să le păziți, să vă agățați de ele, crezând că trebuie să învățați din ele, că trebuie să purtați această povară, ca să nu mai faceți lucruri greșite din punct de vedere uman.

E timpul să le predați sufletului vostru și să lăsați sufletul să se ocupe de restul. Lăsați sufletul să le curețe și să le aducă la înțelepciune și, pe urmă să vi le dea înapoi ca divinitate a voastră – ca divinitate a voastră.

Când pășiți pe Pământ ca Maeștri întrupați, dați drumul acestor lucruri de care v-ați agățat – jalea voastră și agonia voastră și durerea voastră, chiar și condiția voastră fizică umană, corpul vostru – dați-le drumul. Dați-le sufletului vostru pentru curățare și înțelepciune.

Și acum, cu Apocalipsa, ce se întâmplă, e că sufletul le dă pe acestea înapoi ca divinitate, ca o amintire a naturii voastre divine, ca o amintire a unor părți care au fost demult, demult uitate.

Nu vă mai chinuiți să încercați să reparați lucrurile. Nu mai purtați poverile; spun asta la propriu. Vreau să spun, totul. Chiar dacă voi credeți că aveți mult, mult prea mult gunoi, întuneric, răutate, nu contează. Sufletul se poate descurca.

Să respirăm foarte profund împreună în acest timp al Apocalipsei.

Vă rog să dați totul – totul – sufletului. Omul nu le poate repara sau îndrepta. Omul pur și simplu le transformă într-o altă poveste care e trăită în celelalte tărâmuri, fără o concluzie, fără rezolvare.

Același lucru se întâmplă chiar acum tuturor vieților voastre trecute. Pe măsură ce voi eliberați, ele eliberează.

Pe măsură ce îi dați sufletului vostru toate percepțiile de greșeală și de rău și de răni și de slăbiciune, pe măsură ce voi faceți asta, și ele fac asta.

Oh, puteți simți pur și simplu cum toate acele vechi energii blocate sunt predate sufletului, curățate și aduse la înțelepciune, iar apoi redate ca divinitate fiecărei vieți în parte, redate vouă ca cea mai specială dintre toate luminile.

Nu trebuie să vă gândiți la asta, să lucrați la asta. Nu trebuie să treceți prin toate detaliile vieții voastre. Acum e doar despre a preda aceste lucruri sufletului vostru și apoi de a vă permite înapoi darul acestei lumini a divinității voastre în această viață. Ea n-ar putea intra; n-ar putea fi aici dacă încă v-ați agăța strâns de toate aceste lucruri vechi.

Să luăm un moment doar pentru a elibera, aici, în ajunul Apocalipsei, pentru a elibera.

(pauză)

Nu vă faceți griji cu privire la ce anume eliberați. Simt că unii dintre voi încearcă să parcurgă lista de rufe murdare în minte, acea listă lungă, lungă. Nu vă faceți griji în legătură cu ea. Pur și simplu eliberați. Fiți dispuși să eliberați chiar acum toate acele lucruri vechi.

Orice nu este în armonie cu adevărata voastră lumină, care se află încă în corpul vostru sau în mintea voastră, să fie eliberat chiar acum. Predați asta sufletului vostru.

E cel mai mare lucru pe care-l puteți face pentru voi și pentru toate viețile voastre trecute în acest moment.

“Dau drumul. Eliberez toate lucrurile care nu sunt în lumină, care nu sunt în armonie, care nu sunt în bucurie în viața mea. Eu eliberez. Ți le dau ție, suflete. Îți predau ție aceste lucruri. Știu că tu știi ce să faci, pentru că tu ești sufletul meu. Îți dau ție aceste lucruri.”

Și apoi așteptați. Așteptați în liniște și cu răbdare.

(pauză)

Veți începe să simțiți acel flux de lumină și divinitate care va intra, începând cu 22 martie, în viața voastră. E tot ce ați experimentat vreodată, tot ce ați făcut vreodată, toate lucrurile pe care le-au experimentat și făcut viețile voastre trecute, care se întorc acum din înțelepciunea sufletului, care se întorc acum la voi ca divinitate.

Așadar, dragi Shaumbra din întreaga lume, pe măsură ce ne apropiem de acest timp al Apocalipsei, cum ne aflăm în ajunul Apocalipsei, vă cer ca în fiecare zi să permiteți. Și pe măsură ce permiteți, eliberați.

(pauză)

Luați-vă un moment sau două în fiecare zi. Reveniți, ascultați din nou acest Shoud.

Permiteți-vă să eliberați toate aceste lucruri.

Permiteți înapoi divinitatea.

Apocalipsa nu e un eveniment global. E un eveniment personal.

Asta va avea un efect asupra planetei în vremurile ce vor urma. Dar, în acest moment, e un lucru profund personal.

Dacă sunteți în căutarea implicațiilor, în căutarea dovezilor, a schimbării, nu vă uitați în afară. Uitați-vă chiar aici (inima). Aici se întâmplă. Și se întâmplă atunci când eliberați, dați toate lucrurile sufletului vostru și le lăsați să se întoarcă cu lumina naturii voastre divine pe această planetă.

Să respirăm profund împreună, o respirație profundă împreună, în acest timp care a fost profețit de multă vreme și care acum e aici. Este real? Faceți o încercare.

Cu asta, amintiți-vă că totul este în regulă în întreaga creație.

Eu Sunt Adamus al lui St. Germain. Vă mulțumesc

 

Traducere realizată de: Carmen Rivalet, Cristina Dobrescu, Florența Cuculeac
Revizuire: Manuela Sfirschi, Mirela Ghenea