Materialele Cercului Crimson
Seria e2012

SHOUD 5: "Darul”

Adamus® prin channel de Geoffrey Hoppe cu asistenţa Lindei Hoppe
Prezentat Cercului Crimson
7 ianuarie 2012
www.crimsoncircle.com

Descărcaţi fişierul PDF (engleză)  - apăsaţi aici

Notă: ilustraţiile lui Adamus pot fi văzute în versiunea PDF sau în cea video.

Eu Sunt Cel Ce Sunt, Profesorul Adamus din Domeniul Suveran. Bine aţi venit în 2012. Bine aţi venit în acest an uimitor.

Ah! E aşa de bine să fiu iar aici! tocmai am terminat o cină bună în Viena (râsete), iar acum sunt cu voi! Dincolo de timp şi spaţiu, aici, lângă acest foc minunat şi… mă bucur să te văd din nou. Sper că nu te-am abuzat prea mult înainte.

GABRIELLA: Nu.

ADAMUS: Nu, nu, nu, nu, nu. Nu, nu. Bun. O să o fac astăzi. Ha ha ha!! (râsete) E bine să ai un foc în şemineu.

Bună şi vouă, cei conectaţi online (priveşte în cameră). Vă urez bun-venit la această adunare. Doar aduceţi-vă energiile mai aproape; acum de aici (alt unghi al camerei), o imagine cu şemineul. Vedeţi, asta avem aici, în Cold Creek Canyon, Colorado. Bună, Prăbuşire. (îl salută pe Dave Schemel).

Aşa că, dragi Shaumbra, suntem în 2012. S-a anticipat mult despre el, s-a vorbit despre ele – aceasta în sine a creat multă energie. Dar dacă nimeni nu ar fi descoperit calendarul mayaş, dacă nu ar fi ştiut ce să facă cu el? Dacă nu ar fi fost nimeni să scrie despre el? Ce ar fi fost acest an? Un alt an? Ei, posibil. Posibil.

Potenţiale

Este un an al energiilor foarte intense şi, de fapt, chiar acum, pe când ne începem întâlnirea, vreau să aduc un oaspete. Nu e unul obişnuit, nu o fiinţă angelică sau una care să fi fost în formă umană, dar vreau să aduc potenţiale. Potenţiale. La asta se referă acest an. Ştiu că unii sunteţi puţin neliniştiţi, abia respiraţi. O să o rog pe Aandrah să respire cu voi într-un moment.

Potenţiale, potenţial măreţe. Potenţiale de rahat. Pe care le veţi alege? Ahhh! Potenţiale mari; potenţiale energizante, magnifice, potenţiale catastrofale. Pe care le veţi alege? Pe care le veţi alege? Asta e o întrebare cu adevărat bună. Hai să respirăm acum. Respiraţi acele potenţiale. Sunt ale voastre. Sunt oaspeţii voştri. Vor fi în jurul vostru tot anul. Voi fi aici, disponibile, pentru voi.

Un potenţial este ceva care, într-un fel, a fost deja creat. Vă aduce un anumit volum de energie acum, dar aşteaptă mai multă. Vă aşteaptă pe voi ca să alegeţi pe care dintre ele le veţi experimenta.

În acest an… în acest an… voi face predicţia că vă veţi pricepe cu toţii foarte bine la alegerea potenţialelor. V-aţi luptat cu ele în trecut. Mulţi dintre voi v-aţi ascuns de ele, de aceste bule frumoase ale ceea ce s-ar putea petrece în viaţa voastră sau aţi permis altora să le aleagă pentru voi ori aţi pretins că nu aveţi prea multe potenţiale, că nu aveţi la fel de multe ca şi ceilalţi, dar în acest an, cred eu, ştiu că vă veţi pricepe foarte bine la alegerea potenţialelor.

E o zăpadă frumoasă afară. Vedeţi? Aveţi potenţialul de vă duce skiind acasă în loc să mergeţi cu maşina. (Adamus râde) Mulţi dintre voi v-aţi luptat cu potenţialele. Aţi transformat asta în ceva provocator. Aţi încercat să le supradefiniţi, aţi încercat să fiţi prea mentali în legătură cu ele. Dacă vă întrebaţi vreodată despre potenţiale, în loc de a încerca să le definiţi drept cuvinte sau afirmaţii, doar simţiţi-le. Se simt a fi bine? Se simt a nu fi bine? Simţiţi o provocare şi o luptă? Sau se simte a fi ceva plin de bucurie şi uşor?

Un potenţial nu înseamnă neapărat ceva de genul ‘a se îmbogăţi’ ori ‘a fi mai sănătos’. Acestea tind să fie limitate, aşa cum vorbit noi luna trecută: nevoile umane, nu neapărat nevoile combinate ale sufletului şi ale omului. Este lucrul despre care am vorbit luna trecută despre a fi Designerii Vieţii – conectarea cu sufletul şi înţelegerea a ceea ce este cu adevărat dorinţa sufletului vostru. Nu un suflet care există undeva, la mare depărtare, ci dorinţa sufletului vostru chiar aici.

Cred că în acest an veţi ajunge realmente să înţelegeţi potenţialele şi aş vrea ca aceia dintre voi care au acel “aha”, acea cunoaştere să lucreze apoi cu alţii – să scrie cărţi, să facă workshopuri, orice; să lucreze cu alţii, să facă o emisiune radio pe internet despre potenţiale, deoarece eu cred că va fi unul dintre lucrurile principale pentru Shaumbra în acest an.

Daţi-mi voie să vă ofer un indiciu despre energiile din acest an: e disponibilă mai multă energie ca oricând înainte. Mai multă ca oricând şi, aşa cum am spus în mesajul meu recent despre „Izbăvire” (n.tr. – disponibil în Shaumbra Shoppe în limba engleză, va fi disponibil în română foarte curând), aceste energii vin din diverse surse diferite. Vin din Pământul însuşi, pe măsură ce unele din energiile ce au fost blocate în Pământ, în Gaia, de mult timp sunt eliberate.

Mereu mă uimeşte cum oamenii îngroapă alţi oameni în pământ. Nu am înţeles asta niciodată din punct de vedere energetic – de fapt, mai întâi de toate, din punctul de vedere al poluării, al proprietăţilor imobiliare –, dar nici din punct de vedere energetic.

Hai să spunem că… David, dacă nu te superi că mă iau de tine, tu mai ai destui ani de parcurs… hai să spunem că faci trecerea mâine, ceea ce nu se va întâmpla. Nu înseamnă că prezic… mai ai mulţi ani în faţă.

Hai să spunem că ai face trecerea mâine şi ţi s-ar pune oasele în sol. O energie rămâne acolo, nu pleacă odată cu tine. Cred că pentru aceia care se pregătesc să se întoarcă imediat ar putea fi un lucru bun. Ei cred că se pot reconecta cu vechile lor oseminte. Nu o vor face, pentru că oricum nu este energia întrupării următoare. Aşa cum am mai spus înainte, nu sunteţi vieţile voastre trecute. Sunt ca nişte veri. Dar hai să spunem că oasele tale sunt în sol, acolo e şi o parte din energia ta, aşa că atunci când ajungi pe partea cealaltă nu este toată cu tine. Încă sunteţi conectaţi. Încă mai aveţi un punct de ancorare în Pământ.

Da, bine, eşti pe partea cealaltă. Faci ce faci pe acolo. Treci în revistă vieţile trecute, care sunt cam plictisitoare. Mergi pe Noul Pământ, care e fenomenal. O parte din tine tot nu este acolo. Eu am preferat mereu incinerarea, înmormântarea în foc. De ce? (cineva spune: “Transformă”) Este o transmutare. Eliberează energia. Readuce totul la starea sa naturală. Literalmente transmută, vă arde energia veche.

Acum, simţi asta pe partea cealaltă, Pete? Hai să spunem că ai trecut pe partea cealaltă, iar acum ei se pregătesc să-ţi pună trupul mort în şemineu. Da, în acela, în şemineu. O să simţi pe partea cealaltă?

PETE: Nu.

ADAMUS: Ba da, simţi! Da! Da! (câteva râsete) Eşti pe partea cealaltă, hai să spunem că sunt trei, patru zile de când ai plecat, poate o săptămână… preferinţa mea, o săptămână. De ce?

LINDA: Mulţumesc.

ADAMUS: De ce? O săptămână după părăsirea corpului. De ce?

KATHLEEN: Ca să terminăm treburi.

ADAMUS: Să terminaţi treburi.

SHAUMBRA 1 (o femeie): Pentru eliberarea energiei vechi.

ADAMUS: Pentru eliberarea… da, eliberarea energiei. Vă oferă timp ca să mai cutreieraţi un timp, dar şi ca să permiteţi altora să vină cu avionul de la distanţă, ca să vă vadă. (câteva râsete) Ca să participaţi la slujbă. Lăsaţi-i în voie, nu e nicio grabă. Şapte zile e în regulă.

Aşa că David trece pe partea cealaltă şi realizează ce viaţă măreaţă a avut. Realizează câţi prieteni a avut, cât de mulţi oameni l-au iubit şi cât i-a iubit şi el pe alţii, experienţa. Se simte foarte bine, dar dintr-o dată începe să simtă căldură, să simtă puţină fierbinţeală sub guler. Nu e rău, nu e ca şi cum este în flăcări, numai transpiră puţin, ca şi cum tocmai a mâncat mulţi ardei iuţi (Adamus râde) şi realizează brusc: “Oh! Acum pun corpul în…”

LINDA: Ohh!

ADAMUS: Este adevărat!

LINDA: Ohh!

ADAMUS: Încă mai are conexiunea cu corpul, încă mai simte. Nu e deloc dureros, e doar o uşoară transpiraţie, o oarecare senzaţie de căldură. Trece foarte repede. Apoi…

LINDA: Ce e romantic în asta?

ADAMUS: … apoi David realizează brusc: “Ah! Am terminat acolo. S-a terminat. E gata.”

Cum de am ajuns la această discuţie morbidă? Ce e aici, salon de servicii funerare? (Adamus râde) Dragi Shaumbra, imense potenţiale în acest an, 2012. Veţi învăţa cum să le simţiţi cu adevărat şi cum să folosiţi potenţialele. Alegeţi-le şi priviţi apoi cum se manifestă.

Vreau să începem, cu acest grup, să scriem 12 instrumente sau 12 ponturi pentru ceilalţi. Sunt ponturile voastre, iar apoi am să vin şi eu cu versiunea mea. Dacă se poate, vă rog, aş vrea tabla de scris aici.

LINDA: Desigur, se poate.

ADAMUS: Mi-ai blocat spaţiul aici. O să mut scaunul.

LINDA: Ce altceva să-ţi mai mut?

ADAMUS: Acum e în regulă. Înainte de a face asta… mulţumesc, David. CU siguranţă nu o să mori chiar acum.

DAVID: Asta e bine.

ADAMUS: E bine. Da, da. Bine.

Energii care vin

Înainte de a face asta, hai să ne întoarcem la conceptul energiilor uriaşe care vin din Pământ, multe energii vechi ale osemintelor îngropate de mult care sunt eliberate. Vine la suprafaţă. Energii vin şi din alte tărâmuri, de la comete, de la Planeta X, de pretutindeni – explozii solare şi celelalte – vin toate.

De ce? Pentru că voi aţi cerut asta. Conştiinţa voastră a spus: “Vreau să fac pasul următor”. Pământul, omenirea a cerut asta, a spus: “Suntem cu adevărat pregătiţi pentru schimbare”. Conştiinţa acumulată a dorit asta, o vrea de mult timp. În mod tipic, deseori, pentru comportamentul uman, oamenii gândesc: “Vreau asta”, dar apoi apar lucruri precum îndoiala, frica sau pur şi simplu distragerea, după care dispare. Apoi ei spun: “Nu, noi chiar vrem asta”.

Ei bine, puteţi simţi pe planetă acum ceea ce pot numi o frustrare elegantă, o frustrare frumoasă. Oamenii sunt frustraţi de multe din căile vechi, vor ceva diferit. Frumuseţea în asta este că se atrage energie, energiile vin, va fi uimitor şi în asta sunt potenţialele voastre.

Aşa că se impun e întrebarea: ce vreţi cu adevărat? Am mai trecut prin asta înainte, la adunările noastre, iar mulţi dintre voi încă nu sunt clari. Ce vreţi cu adevărat?

Este bine că am avut aceste discuţii, pentru că v-au făcut să luaţi în considerare unele din nevoile umane. Vreţi sănătate. Vreţi avere. Vreţi iubire sau relaţii. V-a făcut cu adevărat pe mulţi dintre voi să luaţi în considerare unele din lucrurile măreţe pe care le vreţi voi – nu doar partea umană, ci partea sufletului –, iar mulţi dintre voi ajungeţi la adevăratele înţelegeri interioare. Vreţi claritate, de exemplu, vreţi împlinire, vreţi bucurie, vreţi cunoaştere. Aşa că realmente acum distilaţi. Distilaţi.

Acum, pe măsură ce faceţi asta, desigur, aşa cum ştiţi, se produc schimbări în viaţa voastră, iar atunci deseori că închideţi. Intraţi în îndoială şi în frică, iar eu o să explic puţin aici, pe tablă, ce se petrece în toată această fizică, dar voi începeţi să fiţi mai clari în legătură cu ce este important, ceea ce este cu adevărat, realmente important, în aceşti ani pe care îi aveţi în această viaţă, pe această planetă, cu aceste schimbări.

Sunt încântat să văd că atât de mulţi dintre voi vă îndepărtaţi de soartă şi destin. E important să treceţi de ele. NU EXISTĂ AŞA CEVA. Nu există, cu excepţia cazului în care voi aşa credeţi, iar apoi aveţi parte de multe. Multe influenţe vin, dar cu adevărat treceţi dincolo de asta.

Aşa că, pe măsură ce intrăm în acest an, cu energiile sale uriaşe – v-am auzit pe unii dintre voi vorbind despre asta mai devreme, despre lucruri care pur şi simplu apar, chiar săptămâna aceasta – hai să facem o respiraţie cu Aandrah (Norma Delaney) ca să echilibrăm cu adevărat acele energii. Când vom face asta, aduceţi-le în adâncul vostru. Nu vă temeţi de ele. Nu le ţineţi în afara voastră. Aduceţi-le în profunzime, fără îndoială sau frică, fără grija că le veţi folosi greşit, dar realmente aduceţi-le în profunzime. Haideţi să începem cu adevărata acceptare a energiilor, integrarea prin respiraţie. Aşa că, Aandrah…

AANDRAH: Vă invit să primiţi acum acest dar glorios, să primiţi toate darurile. Toate strălucesc, scânteiază, dansează în jurul vostru. Le veţi respira? Aşezaţi-vă în centrul vostru, permiţând şi primind cu fiecare respiraţie. Inspiraţi, expiraţi, în acest ritm încet al lui da. Oh, da, veniţi, iubiţilor. Haideţi să dansăm împreună, aşa cum nu am mai făcut-o niciodată înainte.

Simţiţi asta… respiraţi, primiţi… respiraţi, primiţi… respiraţie după respiraţie. Respiraţie după respiraţie, în timp ce vă aşezaţi tot mai adânc în marele templu numit corp. Acasă. Casa creaţiilor sclipitoare, a tuturor acestor potenţiale ce v-au aşteptat pe voi.

Respiraţi da, o, da. Atât de doritori să veniţi, voi, cei preţioşi, respirând da… mai adânc şi mai adânc, în această pace a centrului. Da, da. Simţiţi… percepeţi… respiraţi da. Da cu fiecare respiraţie, acest dans ritmic al lui da.

Respiraţi, primiţi… respiraţi, primiţi. Cu blândeţe, cu blândeţe, ştiind… ştiind că potenţialele au venit să mângâie, să iubească, să îmbogăţească, să inspire. Respiraţi adânc… foarte adânc, pentru voi. Da, da. Cu blândeţe, cu blândeţe celebrând pentru voi. Da.

Respiraţie după respiraţie… respiraţie după respiraţie. Adânc, profund… e mult spaţiu, mult spaţiu, multă dorinţă de a primi. Da, de bucurie… de bucuria de a fi marele creator. Da. Atât de doritori. Da.

Respiraţie după respiraţie… respiraţie după respiraţie. Da. E mult spaţiu. Aveţi mult spaţiu. E mult spaţiu ca să le compactaţi, să le puneţi deoparte, ştiind că pană după pană nu ocupă spaţiu. Doar doriţi să permiteţi. Permiteţi da. Permiteţi ca dorinţa să primească. Respiraţie după respiraţie. Simţiţi, simţiţi acel ritm blând. Respiraţie după respiraţie. Respiraţi, primiţi… respiraţi, primiţi. Da, da. Vă mulţumesc.

ADAMUS: Mulţumesc. Mai rămâi un minut, Aandrah. L-am auzit pe Cauldre vorbind mai devreme despre vocile din cap. Nu înseamnă că ele sălăşluiesc acolo, dar sunt mici imprimări. Astfel că multe energii profunde, puternice vin în acest an şi vă pot dezechilibra sau pot accentua ceea ce alegeţi.

Am să vă rog, cu permisiunea Aandrei, ci permisiunea voastră, să o duceţi în capul vostru. Implantaţi acea mică reamintire, reamintirea de a respira. Acum, asta nu înseamnă că ea se află în creierul vostru. Înseamnă că doar faceţi o mică înregistrare energetică – da, ea are alte locuri în care să se afle, însă e doar o înregistrare energetică. Pe măsură ce anul avansează, se petrec lucruri şi devin dramatice – în legătură cu alţi oameni sau chiar în legătură cu evenimente mondiale – şi acea voce mică spune…

AANDRAH: Respiraţi.

ADAMUS: Respiraţi, da. Hai să facem asta ca o mică înregistrare, o puteţi elibera când vreţi, un mic reminder implantat. Vom face un instantaneu cu asta.

AANDRAH: Mulţumesc. Această cerere este pentru voi. Primiţi. Primiţi această respiraţie. Vine cu asemenea comori şi daruri, doar pentru voi. Respiraţi, respiraţi da, da pentru voi, pentru bucuria de a vă da voie să fiţi iubiţi. Da, oh, da, e atât de mult pentru voi aici. Fiecare respiraţie, fiecare respiraţie este pentru voi. Vă umple, vă iubeşte, da, animând bucuria ce trăieşte în voi. Respiraţi da pentru voi.

ADAMUS: Bun. Aşa că, pe parcursul anului, dacă simţiţi că sunteţi dezechilibraţi, doar respiraţi adânc. O să o auziţi pe Aandrah. O veţi auzi cum vă aminteşte să respiraţi. Nu o să respire ea pentru voi, nu cred.

AANDRAH: Nu.

ADAMUS: Nu, nu, o mică. Mulţumesc, mulţumesc, Aandrah. Apoi veţi auzi o mică înregistrare de la mine. (râsete) Ce credeţi că o să spun?

O să spun că sunt cu voi la fiecare pas pe cale. Cu adevărat, sunt.

Probabil că eu m-am distrat cel mai bine şi am avut mai mult împlinire lucrând cu voi în ultimii ani decât oricând înainte. avem multe situaţii şi momente unii cu alţii, atunci când nu suntem în astfel de adunări sau la un workshop, dar, dragii mei prieteni, nu sunteţi singuri. Trebuie să treceţi prin experienţe. Trebuie să faceţi alegerile, dar eu sunt cu voi – uneori respir adânc cu voi, uneori vă ofer încurajare şi sprijin, alteori râd… de multe ori râd, de fapt. (râsete din audienţă, râde şi Adamus)

Instrumente & Ponturi pentru 2012

Hai să trecem la asta. Hai să dezvoltăm lista. Draga mea Linda, te rog să scrii pe tablă, David poate merge cu microfonul. 12 instrumente sau ponturi, o să le publicăm. Noi – adică Jean – le vom publica, le vom pune acolo, pe Internetul vostru şi vom vedea cum merge. Veţi putea vedea cât de mult se răspândeşte, iar asta nu va avea numele meu pus în faţă, cu al vostru.

Ponturi, aşadar. Ce aţi spune altora – membri ai familiei, prieteni, oricine –, celor care vin la voi căutând ajutor în acest an? Hai să distilăm. Nu-mi faceţi dizertaţii. Trebuie să fie ceva ce putem scrie. Nu cred că vom avea nevoie de mai mult de două pagini şi jumătate. De unde începem? Microfonul în sală, David. Linda, ai putea să scrii?

LINDA: Sunt încântată.

ADAMUS: Bun. Pontul numărul 1.

#1 – Dincolo de minte

SUSAN: Stai în afara minţii tale.

ADAMUS: În afara minţii. Bun. Cum faci asta?

SUSAN: Respiri.

ADAMUS: Respiri. Bun.

SUSAN: Cânţi…

ADAMUS: Dar hai să spunem…

SUSAN: … dansezi, mergi pe bicicletă.

ADAMUS: Ah! Da. Dar hai să spunem că respiraţi şi apoi vă duceţi direct în mine, atunci cum e? Cum treci dincolo de asta? Tot mai multă respiraţie, da, dar…

SUSAN: Creează ceva.

ADAMUS: Creează ceva. Absolut. Absolut. Creează ceva.

LINDA: Deci vrei ca numărul 1 să fie „dincolo de minte”?

ADAMUS: Dincolo de minte. Acum, mulţi oameni ar spune: “Dar ce e dincolo de minte?”

SUSAN: Nu contează.

ADAMUS: Ei bine, pentru ei s-ar putea să conteze, probabil. Pentru voi probabil că nu, dar pentru ei este o propunere înfricoşătoare: ieşirea din minte. Ea este ceea oamenii consideră a fi cea mai înaltă formă de inteligenţă. O consideră mai mare decât orice altceva, o pun pe un piedestal, pe un altar – mintea. Ca să renunţe la asta, mulţi se gândesc că se vor preda pentru a fi cuceriţi de alte entităţi sau că realmente se dezintegrează, ies din existenţă. Ce le-aţi spune? Ce este dincolo de minte? Da.

MARTY: Conectează-te cu sufletul.

ADAMUS: Conectare cu sufletul. “Unde e sufletul meu?” ar spune ei.

MARTY: Nu în minte? (Adamus râde) Doar o presupunere…

ADAMUS: Nu în minte! Da. Bun. Acum, din nou, nu vorbim doar despre Shaumbra aici, vorbim despre lista noastră care va merge şi la alţii.

Aşa că unde este sufletul? Toţi îl caută, apropo. de cât timp eşti aici, David? Ai spus la începutul întâlnirii de azi că de 9 miliarde de ani. Oamenii îl caută dintotdeauna. Îngerii îşi caută sufletul, vedeţi voi. Doar pentru că eşti înger nu înseamnă că dintr-o dată ai o mare conştienţă asupra sufletului propriu. Doar te afli într-o exprimare non-fizică. Deci unde este sufletul?

MARTY: În tăcerea de atunci când respiri.

ADAMUS: “Tot ce aud este vocea din acea tăcere” (râsete), ar spune ei. Asta ar spune.

MARTY: Le luăm sonorul. (râsete)

ADAMUS: Încearcă.

MARTY: Există un buton „fără sonor” pentru ele.

ADAMUS: Încearcă. Cât de mulţi dintre voi au reuşit să ia sonorul acelor voci? Cu toată meditaţia voastră, cât de des puteţi face asta cu adevărat? Nu prea mult, atunci când sunteţi în minte. Atunci când meditaţi din minte, e aproape imposibil să opriţi acele voci. De asta Tobias şi cu mine nu suntem mari fani ai meditaţiei în felul în care se face.

Cel mai bun mod de a medita este să faci o plimbare, cu adevărat. Aşa cum a spus Tobias, “meditaţia este în fiecare respiraţie, în fiecare experienţă”. Nu înseamnă 20 de minute pe zi singuri într-o cameră – dumnezeu ştie ce faceţi cu adevărat acolo –, ci este în fiecare moment. Revenim la întrebare, dincolo de minte: dacă eşti dincolo de minte, unde eşti? David va veni cu microfonul.

ELIZABETH: Ai încredere în simţirile tale.

ADAMUS: “Oh, dumnezeule”.

ELIZABETH: Ai încredere în… ştiu, mai departe.

ADAMUS: Eu joc rolul… “Ar trebui să am încredere în simţirile mele?! Simţirile mele mă bagă în necazuri. Am tot lucram ca să nu mai simt. Familia îmi tot spune că sunt prea emoţional şi să încetez. De asta stau în minte”.

ELIZABETH: Încredere…

ADAMUS: “Eu plâng în legătură cu toate. Nu mă înfuria.” Joc un rol, draga mea, desigur.

ELIZABETH: Ai încredere în… nu, ştiu că joci un rol.

ADAMUS: Da, aşa e.

ELIZABETH: Ai încredere în… vreau să spun în intuiţie. Ştii, inspiraţie, intuiţie, ceea ce primeşti din interior. Simţirea…

ADAMUS: Simţirea.

ELIZABETH: … care nu este un gând. Căldura…

ADAMUS: Bun.

ELIZABETH: … conectarea interioară.

ADAMUS: Am auzit cuvântul şoptit, este o pasiune. E simţire. Da, da.

ELIZABETH: Da, asta e.

ADAMUS: Ideea este că, într-adevăr, cuvintele sunt dificile. Voi spuneţi: “Treci dincolo de minte”, cred că se află aici, sus. Poate aş scrie dedesubt “Urmează experienţa”, care este de asemenea, simţire, pasiune – da, absolut, dincolo de minte.

ELIZABETH: Permite.

ADAMUS: Bun. Bun. Va speria de moarte pe mulţi, iar dacă ai fi, hai să spunem, la o emisiune TV şi ai spune asta, ai primi o grămadă de emailuri furioase. Mulţi oameni vor spune că fără minte eşti nimic. Fără minte, alţii te vor controla. Mintea este citadela voastră. Mintea voastră este ceea ce că alcătuieşte, ceea ce face personalitatea voastră.

Dar aceasta este o observaţie bună, deoarece, de fapt, treceţi dincolo de identitate. Vorbind cu alţii, îi ajutaţi să înţeleagă că există o identitate mai mare a lor, ce include mintea, include corpul, include fiecare parte din ei, dar că mai este acolo ceva uimitor, uluitor şi e nevoie de respiraţie, de încredere şi de ceva experienţă ca să treceţi dincolo de asta.

Mă bucur să văd că a apărut subiectul, pentru că este una din cele mai mari provocări pe care le-aţi avut mulţi dintre voi. Voi faceţi asta chiar acum. Treceţi dincolo, dar a fost dificil. Încercaţi să faceţi asta din interiorul minţii. Nu veţi putea niciodată. Nu vă puteţi gândi calea către ascensiune. Nu vă puteţi gândi calea de ieşire din minte, deloc.

Astfel că se ajunge la înţelegerea reală a diferenţei dintre gândire şi simţire, dintre activitatea mentală şi pasiunea voastră reală. Totul se reduce la diferenţa dintre a trebui să identificaţi logica lucrurilor versus a le simţi şi a le experimenta.

Artiştii, cei cu exprimare artistică adevărată, cu capacităţi artistice – toată lumea le are, dar mă refer la cei care le folosesc – vor descoperi că e uşor. Ei înţeleg cumva. Hai să spunem că pictaţi ceva. Nu vă gândiţi la asta, doar experimentaţi simţirile din ea.

Acum, o parte a minţii voastre funcţionează, alege diferitele culori şi lucrează, manipulează – nu manipulează, mânuieşte – pensulele, lumina din cameră şi celelalte, dar dintr-o dată intraţi într-o curgere şi o simţire.

Asta va fi foarte important în acest an, căci va avea asperităţi, suişuri şi coborâşuri, zgâlţâieli şi toate celelalte, aşa că va exista tendinţa de a intra în minte în legătură cu asta, de a gândi mult prea mult. Atunci respiraţi adânc. O auziţi pe Aandrah, acum implantată ferm în mintea voastră… apropo, puteţi apăsa butonul şi o puteţi da afară oricând, nu e blocată acolo… atunci auziţi acea voce spunând într-un mod plin de iubire, precum Kwan Yin: “Respiraţi adânc”. Ahhh, experienţa. Ahh, simţirea. Ah! Bun.

Am simţit câţiva oameni îngrijoraţi. “Oh, dumnezeule, acum am încă o entitate în mine, pe Aandrah… oh! Tocmai când mă descopeream şi eu pe mine!” Da, cum ar spune Sart, “Oh, rahat!” (râsete) “Acum mai am pe cineva aici.” Nu, nu, nu. Aceasta e doar o imprimare energetică uşoară, pe care o puteţi elibera oricând. Bun, bun. Mai departe pe listă.

#2 - Regulile

BARBARA: În continuarea listei, am să spun „uită de reguli”. Uitaţi tot ce credeţi a fi bun sau rău, doar creaţi-le pe ale voastre.

ADAMUS: Bun.

BARBARA: Dacă realmente gândiţi că la finalul anului, în decembrie, lumea se va sfârşi, atunci hai să facem să fie un an de pomină.

ADAMUS: Da, da, da!

BARBARA: Asta e ce aş spune eu.

ADAMUS: Dacă e să se termine, atunci să se termine grandios!

BARBARA: Exact!

ADAMUS: Ieşirea cu pompă! Absolut.

BARBARA: Dacă e ultimul, hai să petrecem, să ne bucurăm, să celebrăm. Oricum nu contează nimic, nu-i aşa?

ADAMUS: Absolut. Petrecere în fiecare seară. (Adamus râde)

BARBARA: Exact. Doar urmaţi-vă pasiunea, bucuraţi-vă şi trăiţi. Vreau să spun, dacă se va sfârşi totul, aşa cum cred ei, atunci hai să profităm la maxim.

ADAMUS: Regulile. Acum, asta înseamnă… da (către Linda), deocamdată scrie doar „regulile”… asta înseamnă că atunci când pleci de aici poţi să sari în maşină după ce ai băut vreo două pahare de vin şi să conduci ca un liliac fugit din iad pe şoseaua îngheţată, plină de zăpadă, iar regula nu e a ta, corect?

BARBARA: Şi totuşi nu asta am vrut să spun.

ADAMUS: Ahh! Nu asta ai vrut să spui, dar…

BARBARA: Aşa că e o avertizare aici. (râsete)

ADAMUS: Da. Ar cam trebui nişte „esplicaţii”! (râsete)

BARBARA: Da.

ADAMUS: Absolut, iar acesta e un punct excelent, pentru că atunci când am vorbit despre reguli – “Regulile nu sunt ale voastre” – cu siguranţă sunt foarte multe momente în care Shaumbra înţelege greşit, se gândesc cum că e vorba de toţi ceilalţi. Multe reguli, multe dintre legi sunt acorduri între oameni pentru a crea o imagine de echilibru, aşa că nu sunt neapărat rele.

Atunci când noi, atunci când eu vorbesc despre reguli, vorbesc despre regulile pe care le aveţi pentru voi înşivă. Aveţi mult mai multe legi în carte, în cartea voastră a vieţii decât au statele, guvernele sau municipalităţile. Mult mai multe reguli despre ce ar trebui şi ce nu ar trebui să faceţi, cum să vă îmbrăcaţi, cum să vă purtaţi, cum să fiţi, ce e bine, ce e rău, toate acele reguli.

Astfel că întrebarea este… şi sunt absolut de acord că regulile ar trebui să fie pe listă… întrebarea este: care reguli? Ce se petrece? Vrei să spui „anarhie totală în sistem”?

BARBARA: Nu. Vorbesc despre acele lucruri despre care am fost învăţaţi de alţi oameni, de părinţi sau de învăţători, care au spus: “Nu ar trebui să fii aşa. Ar trebui să fii astfel.”

ADAMUS: Ahh!

BARBARA: Dacă te simţi neconfortabil cu ceva, atunci ştii că nu îţi aparţine şi că probabil este ceva ce nu ţi se aplică şi că poate e nevoie doar să-ţi găseşti propria cale de a te exprima pe tine fără să-i faci pe toţi ceilalţi să se simtă neconfortabil, dar să fii şi confortabil cu tine. Asta am vrut să spun.

ADAMUS: Eu aş spune că regulile sunt ca şi cum aveţi două table, două table de piatră. Pe una sunt regulile ce v-au fost impuse, cu care aţi fost impregnaţi de către alţii – părinţii, învăţătorii, ştirile, media, liderii religioşi şi spirituali…

LINDA: Ce trebuie să faci.

ADAMUS: Da, ce trebuie să faci. Pe cealaltă tabletă sunt regulile pe care le-aţi făcut voi pentru voi. Uneori acestea sunt în conflict absolut, şi totuşi păr să coexiste, alteori nu, aşa că e minunat. Un lucru bun ar fi, mai înainte de toate, să ştii ce este sau nu al tău în aceste reguli.

BARBARA: Exact.

ADAMUS: Ce vine din altă parte? În mod obişnuit, dacă spuneţi: “Trebuie să mă port într-un fel anume atunci când mă duc la o…” – hai să rămânem la tema morţii – “înmormântare.” Fac asta intenţionat, ca să-l agit pe Cauldre. A văzut ceva pe Internet – nu ştiu de ce se duce în astfel de locuri, dar a văzut ceva care spunea că Cercul Crimson e o sectă a morţii.

ADAMUS: Da, asta învăţăm noi de fiecare dată. Cum să mori cu graţie – absolut! (râsete) Şi cu demnitate! Nu pe calea umană veche. Cum să trăieşti înainte de a muri este, de fapt… Da. Da, secta vieţii dinainte de moarte.

Rămânem la analogia noastră cu regulile. Ce este al vostru şi ce nu este? Priviţi asta. Multe din lucrurile ce sunt acolo de fapt nu sunt ale voastre. Sunteţi pregătiţi să le eliberaţi?

Apoi priviţi la regulile voastre. Când, cu aproximaţie, simţiţi asta, când aţi creat acea regulă? Vă mai serveşte? Nu înseamnă că trebuie să aveţi anarhie – aţi putea, dacă aţi vrea –, dar asta înseamnă eliberarea energiei din spatele regulilor, înseamnă să vă extindeţi, să reveniţi la viaţă. Bun.

BARBARA: Eliberarea limitelor.

ADAMUS: Eliberarea limitelor. Absolut. Tu faci asta?

BARBARA: Încerc. Da.

ADAMUS: Încerci. Da. da.

BARBARA: Clar, încerc.

ADAMUS: Trebuie să rămâi ferm în asta. Trebuie să fii fermă acum. da, trebuie să te ridică şi să… (râsete) Bun, excelent. Mulţumesc. Mulţumesc. Apreciez contribuţia ta.

#3 – Încrederea

Mai apoi pe listă şi, amintiţi-vă, nu avem decât 12 astăzi. Asta e regula. Asta e regula. Vrem să facem… ce spuneţi voi lumii despre 2012? Care sunt instrumentele, ponturile?

EDITH: Încredere în tine.

ADAMUS: Încredere în tine, OK.

EDITH: Apoi îţi poţi integra experienţa în înţelepciune.

ADAMUS: Da. Hai să scriem aici – încredere. E un subiect mare, Edith. Este mare. Dă-mi voie să încep să-l disec. Tu ai încredere în tine? O să-i trebuiască microfonul mult timp. (râsete) O să avem o discuţie în ambele sensuri. Edith, tu ai încredere în tine?

EDITH: Da. Da.

ADAMUS: Da. Implicită? 100%?

EDITH: Da.

ADAMUS: Cu adevărat?

EDITH: Da.

ADAMUS: Bun. Excelent. Mulţumesc. Mulţumesc pentru răspuns, deoarece e cum a spus Kuthumi: voi spuneţi „sunt iluminat”, iar apoi începe să se petreacă. Ce le-ai spune oamenilor care nu au încredere în ei?

EDITH: Îndoiala îţi poate produce durere.

ADAMUS: Îndoiala îţi poate produce durere. O să vorbesc mai târziu despre îndoială.

EDITH: Te poate face sărac, flămând şi prost.

ADAMUS: Ei bine, ei deja ştiu toate astea! (râsete) De unde ştii tu asemenea lucruri înţelepte, draga mea?

EDITH: Le-am învăţat de la tine, desigur. (mai multe râsete)

ADAMUS: Nu, de fapt de la tine le-ai învăţat.

EDITH: Aşa e.

ADAMUS: Absolut. Încrederea este una din cele mai mari probleme. Mulţi oameni se vor poticni acolo. Vor trece de numerele 1 şi 2, iar apoi se vor izbi de încredere. Nu o înţeleg. S-ar putea ca unii să o vrea. Ar putea suna bine, dar ei nu o înţeleg, nu înţeleg cum este să aibă cu adevărat încredere în sine, iar apoi se petrec multe lucruri care să-i scoată din încredere.

E ca şi cum totul în… ei au creat acea realitate în care totul este neîncredere. S-a făcut prin alegere, prin sisteme de credinţă, prin modul în care ei atrag energiile, astfel că acum şi-au creat propria lume de neîncredere. Ei trăiesc în ea. Acum totul le spune că există neîncredere, în special în ei înşişi.

Este foarte dificil, deoarece energia urmează literalmente conştiinţa, iar când este lipsă de încredere, creează mai multă lipsă de încredere, iar acum trăiţi într-o lume de neîncredere. Cum se iese din asta? Cum se revine la încrederea în sine? Atunci când tot ce li se întâmplă… dintr-o dată ei pleacă de la voi, de la o conversaţie grozavă despre încredere, ies pe uşă, alunecă pe gheaţă şi-şi rup piciorul – ce credeţi că se va petrece? Ei bine, se vor întoarce la lipsa de încredere. “A fost doar o grămadă de rahat,” aşa cum ar spune Sart.

SART: Da!

ADAMUS: Da. O să te anunţăm când să spui asta, la momentul potrivit. Câţi dintre voi aţi avut experienţe similare?

Aţi mers la un workshop, la un adunare de vreun fel sau aţi citit o carte plină de inspiraţie sau în viaţa voastră s-a petrecut ceva inspirator, dar în momentul următor sună telefonul, veştile sunt proaste sau alunecaţi, cădeţi, orice ar fi. Ce se petrece? Vă întoarceţi la gândire şi la neîncredere. Apoi vă minunaţi: poate că nu a fost pentru voi. Poate că Spiritul încearcă să vă spună ceva. Poate că sunteţi pe calea greşită şi… (face un gest, cineva din sală spune „vă contractaţi”) … vă contractaţi. Mulţumesc – încerc să transmit asta prin Cauldre azi –, vă contractaţi.

Astfel că încrederea este foarte bună, dar cum învaţă cineva să aibă încredere în sine? (cineva spune: “Alegere”) Prin alegere, da. Acum, veţi acea o grămadă de experienţe legate de încredere. Nu se va manifesta pe loc, dar veţi avea multe experienţe în legătură cu neîncrederea pentru a vă ajuta să aveţi încredere. Interesant fel în care lucrează energia.

Cum învaţă cineva sau cum experimentează încrederea în sine? O întrebare mare. Dacă putem răspunde, vom absolvi la încă un nivel. Da? Vom avea nevoie de microfon aici.

ALAYA: Acceptare.

ADAMUS: Acceptare, da. Aş fi de acord, cred că toţi cei de aici ar face asta, dar vorbiţi cu o persoană de pe stradă despre acceptare. Acum e cu adevărat confuză: încrederea şi acceptarea, două lucruri care sunt foarte, foarte străine. Sunt cu totul de acord cu ceea ce spui, dar cum distilăm asta? Cum faceţi ca cineva să aibă încredere în sine? (cineva şopteşte: “Iubirea de sine”)

SHAUMBRA 2 (o femeie): Iubirea de sine.

ADAMUS: Iubirea de sine. Ah! Acum chiar ajungem la unul din cele mai dificile lucruri! (râsete) Prin urmare… (către Linda) Hai să scriem dedesubt – ‘acceptare, iubirea de sine.’ Da, ştim cu toţii că este corect. Cu toţii aţi avut nişte experienţe cu asta, dar este cel mai dur lucru pe care îl va face vreodată un om. Este cel mai dur lucru pe care îl va face vreodată vreun înger din oricare tărâm. Aceasta este, cu adevărat şi în cele din urmă, experienţa Pământului: iubirea de sine, cel mai dificil lucru.

ALEYA: Crede. Crede. Crede că poţi face asta.

ADAMUS: Să crezi că o poţi face? M-aş îndoi de asta, pentru că, mai întâi de toate, care e baza credinţei? (cineva spune “Imaginaţia”) Ei bine, care este baza lor de a crede ceva, deoarece… (cineva spune: “Experienţele lor”) Experienţele lor.

ALEYA: Dar, dacă poţi concepe un gând, dacă îţi poţi imagina ceva, atunci poţi crede şi ai încredere că poţi face asta şi se va crea.

ADAMUS: Poţi.

ALEYA: Pot.

ADAMUS: Poţi.

ALEYA: Pot.

ADAMUS: Aşa că aceasta e dilema: cum să faci legătura între asta şi alţi oameni? Le ceri să aibă încredere, ceea ce este dificil de făcut. Ei au încredere, într-o anume măsură, dar încrederea este precum… încredere înseamnă să aibă încredere în tubul mic şi limitat în care trăiesc, atunci când există multe lucruri în afara sa. Încrederea este, de fapt, o contractare, deoarece oamenii, într-un fel, se contractează. Ei creează un mediu foarte limitat, pe care l-ar considera cel mai sigur şi nu ar ieşi din el. Trăiesc într-o cămăruţă dintr-o casă mare, dar nu ştiu că restul casei există.

Astfel că încrederea este, pentru mulţi, o limitare. “O să trăiesc în mic, pentru că atunci pot să controlez şi să gestionez”. Să le ceri să aibă încredere că există o casă în afara camerei în care trăiesc ei? Să aibă încredere că celelalte camere din casă, dacă aceasta este cu adevărat acolo, nu sunt pline de aligatori, tigri şi vârcolaci? Acestea sunt toate… nu că sunt în dezacord, dar spun doar să simţiţi o persoană obişnuită sau chiar o persoană uşor peste medie.

ALEYA: Am senzaţia că tu şi cu mine purtăm deseori multe conversaţii.

ADAMUS: Oh, aşa e.

ALEYA: Ştiu.

ADAMUS: Aşa este.

ALEYA: Nu pot să scriu suficient de repede când vorbim…

ADAMUS: Da, da.

ALEYA: Prin exemplu.

ADAMUS: Prin exemplu, da. Apropo, dacă simţi că sunt conversaţii, este pentru că facem asta, ca parte a pregătirii pentru Noul Pământ. Este parte din realizarea voastră despre cât de departe aţi ajuns, atunci când punem astfel de întrebări. Este o parte a procesului de distilare în care ne aflăm acum, distilarea energiilor fără a mai scrie cărţi peste cărţi, ştiţi, volume întregi despre asta. Cum o aducem la esenţă?

#4 – Eliberarea aşteptărilor

Absolut – încredere, acceptare, iubire de sine; le trecem pe tablă ca să putem trece mai departe, dar acestea sunt probleme majore. Câteva comentarii despre asta, da – David va aduce microfonul – câteva comentarii despre acest subiect. Ia microfonul de la el.

LARA: Cred că înainte de experimentarea pe deplin a încrederii este necesară eliberarea oricărei aşteptări asupra rezultatului posibil.

ADAMUS: Poftim, mulţumesc. Eliberarea aşteptărilor asupra rezultatului. Vor oamenii să facă asta? Puţin.

LARA: Da.

ADAMUS: Puţin. Pe jumătate. Ei spun: „Într-o anumită măsură”, dar şi “De asta sunt în joc, pentru aşteptări. De ce să le eliberez?”

Este interesant. Aşa cum fiecare dintre voi ştie la nivel profund, în procesul de eliberare şi în cele din urmă de încredere, acceptare, iubire de sine, voi aţi trecut prin iad – sau nu –, însă aţi trecut în viaţa voastră prin lucruri pe care omul obişnuit le-ar considera bizare. Aţi trecut prin experienţe – fie că era vorba despre pierderea serviciului, a unei relaţii, fie ceva v-a afectat sănătatea, orice ar fi fost –, dar nu era genul obişnuit de ceea ce aţi numi experienţă umană pozitivă. Dar, în cele din urmă, aţi realizat că era necesar. Era nevoie ca acele lucruri să se ducă. Era nevoie să aveţi acea conectare cu sinele suflet şi cu contribuţia sa, nu doar cu omul de şapte ani.

Bun. Încă doi. Avem patru elemente pe listă. Nu avem decât două pagini şi jumătate pe care să scriem, aşa că trebuie să fim concişi.

LINDA: Pot să scriu mai mic.

ADAMUS: Da. Mai departe.

#5 – Asigurarea

GAIL: Am mai spus asta acum ceva timp, dar aş spune persoanei obişnuite, de pe stradă: “O să fie bine”.

ADAMUS: Da. Instrumente – va fi bine. Funcţionează?

GAIL: Am descoperit că funcţionează, pentru că ei nu vor vrea să audă nimic din acestea, deşi noi le-am înţeles.

ADAMUS: Da.

GAIL: Însă persoana obişnuită, care se sperie, care tocmai a aflat că are un cancer în fază avansată, că şi-a pierdut serviciul… va fi bine.

ADAMUS: Bun.

GAIL: Ei vor doar să simtă o mână blândă şi iubitoare, care le spune: “Nu încerc să-ţi rezolv problemele, dar va fi grozav”.

ADAMUS: Shaumbra, ar trebui să fie pe tablă? “Va fi bine”. (audienţa răspunde afirmativ)

ADAMUS: Ok, bun. Hai să o trecem. “Va fi bine.” Sunt de acord cu tine, pentru că atunci când spuneţi asta… atunci când voi spuneţi asta, nu alţii, ci când o spuneţi voi, vă aflaţi acolo ca Standard, ca exemplu. Iar când spuneţi asta, nu sunt doar cuvintele ce vă ies din gură – “Va fi bine” –, căci şi voi aţi auzit asta înainte şi ştiţi că odată ce ies cuvintele este… cum spuneţi voi?

SART: Rahat! (râsete)

ADAMUS: E o grămadă de rahat. Da. Da. Atunci când voi spuneţi asta, sunteţi cu cineva şi spuneţi: „Va fi bine”, există o energie. Este privirea din ochi. Este încrederea, pentru că aţi trecut prin asta şi ştiţi că se poate trece prin aşa ceva şi încă poate fi intact. Da, încă mai aveţi nişte probleme, dar aveţi acea încredere: “Va fi în regulă. De ce? Pentru că eu aleg. De ce? Pentru că energiile mă susţin pe mine. De ce? Pentru că sunt un mare creator. Eu Sunt Cel Ce Sunt. Va fi bine”.

Şi se ajunge la un punct – revenim la tema morţii – în care nici nu vă pasă dacă muriţi. Va fi în regulă. E doar o experienţă. Dintr-o dată, de fapt – glumesc despre moarte pentru că, odată ce puteţi glumi despre ea, când puteţi râde de ea, dintr-o dată nu mai există demonul ce stă pe umărul vostru în fiecare zi. Dintr-o dată moartea dispare, pentru că aţi ales să trăiţi. Putem glumi despre asta, dar va fi bine. Aş putea spune că e vocea încrederii şi a spiritului.

Ei vor vrea o explicaţie, vor spune: “Asta înseamnă că o să-mi pot plăti facturile?” Întrebare – joc rolul omului obişnuit – “Înseamnă că o să-mi pot plăti toate facturile?” Nu! Absolut nu! Totuşi, nu contează. De ce? Declaraţi-vă falimentul, nu contează.

Atunci când începeţi să vă focalizaţi pe acele lucruri, obţineţi răspunsul pe loc, răspunsul uman tipic, iar voi spuneţi „Va fi bine”, veţi privi în sufletul vostru şi veţi spune: „Va fi bine”. Sufletul trăieşte veşnic. Sufletul are o mare experienţă. Şi facturile? Ei, nu contează. Va fi bine. Poate le veţi plăti, poate nu. Poate veţi găsi o relaţie nouă, poate nu. Va fi în regulă. Învăţaţi să vă iubiţi pe voi. Veţi realiza că nu aveţi nevoie cu adevărat de bani. Aveţi toată energia de care aveţi nevoie. Va fi bine.

Ok, iată-vă aici. Le spuneţi că va fi bine, iar ei spun: “O să am un serviciul nou?” Le răspundeţi: “S-ar putea. S-ar putea să nu. Va fi bine”.

EDITH: O să le spunem: „Votaţi cu Democraţii”. (multe râsete, râde şi Adamus)

ADAMUS: Edith alege să aducă politica în sala noastră.

LINDA: Mai bine ea decât eu. (cineva spune: “Mai bună ca sexul”)

ADAMUS: Da, mai bună ca sexul! Ok, avem cinci. Hai să mergem la numărul 6. David, microfonul, sunt multe mâini ridicate.

LINDA: Sart are mâna pe sus de mult.

ADAMUS: Un grup foarte activ, foarte iluminat. Rupert?

#6 – Îmbrăţişaţi schimbarea

RUPERT: Permite schimbarea. Chiar permite schimbarea.

ADAMUS: Da, permite schimbarea. Bun.

RUPERT: Rămâi flexibil, pentru că schimbările te ţin deblocat.

ADAMUS: Este inevitabilă.

RUPERT: Este inevitabilă, aşa că dacă permiţi sau o alegi chiar în feluri mărunte, devine mai uşor, de fapt, ca ea să curgă prin viaţa ta.

ADAMUS: De ce nu le place oamenilor schimbarea?

RUPERT: Îi sperie.

ADAMUS: De ce?

EDITH: Este neconfortabil.

RUPERT: Nu ştii.

ADAMUS: Este neconfortabil. Nu ştii. Mă întorc la analogia mea – ei trăiesc într-o cameră mică, fără ferestre, într-o casă uriaşă, dar s-ai izolat pentru că aşa pot gestiona. Aşa pot controla. Au învăţat cum să se descurce cu asta. Celelalte camere din casă sunt copleşitoare, necunoscute, nesigure.

Dar tu vorbeşti despre schimbare, iar schimbarea este un lucru minunat. Slavă domnului pentru schimbare – mulţumiţi-vă vouă pentru schimbare –, că există acest proces de evoluţie naturală pe care nu-l mai puteţi întoarce. Realmente nu puteţi, oricât de mult aţi încercat unii dintre voi. Schimbarea este inevitabilă, dar când le spui oamenilor „Permite schimbarea”, ce or să-ţi spună ei?

RUPERT: Ce fel de schimbare, vrei să spui?

ADAMUS: Asta or să spună şi ei. „Ce fel de schimbare?”

RUPERT: Ar putea fi orice, dar cred că ceea ce aş putea spune este că dacă permiţi schimbarea în moduri mici în viaţa ta – să treci de rutine, să alegi mici diferenţe, lucruri cotidiene – atunci ar putea veni şi alte schimbări, precum cele prin care îţi pierzi serviciul, îţi pierzi partenerul, orice, şi atunci toate acestea vor deveni mai uşoare.

ADAMUS: Da, dar, dacă nu te superi, aş modifica asta în „Îmbrăţişează schimbarea”.

RUPERT: Da.

ADAMUS: Să îmbrăţişezi schimbarea.

RUPERT: Da.

ADAMUS: Nu e vorba doar despre a permite, ci despre a îmbrăţişa schimbarea şi a te bucura de ea, este uluitor. Tot va mai fi îngrijorarea că ei vor vrea doar schimbarea bună.

RUPERT: Sigur.

ADAMUS: Schimbarea bună.

LINDA: Da!

ADAMUS: Ei bine, da, da. Dar atunci nu este o judecată?

LINDA: Da.

ADAMUS: Este important să-i ajutaţi să înţeleagă uneori că dacă braţul pendulului este aşa, înţepenit, nu se mişcă – mulţi oameni au acea energie, nu se mişcă prea mult – odată ce se mişcă, va merge în ambele direcţii, în ambele direcţii ale judecăţilor lor. Uneori către ceea ce ei consideră a fi bine, alteori către ceea ce consideră a fi rău. Revenim la punctul încrederii. Puteţi pur şi simplu să permiteţi ca pendulul să meargă lin?

Revenim la întrebarea pe care o vor avea ei: cine mişcă acel pendul? Este manipulat de vreo altă fiinţă, chiar de către “suflet”, care este distant şi îndepărtat pentru cei mai mulţi dintre oameni, de către dumnezeu, de ghizii spirituali sau de vreun grup de îngeri? Astfel că se reduce la cine îl pune în mişcare. Se reduce la înţelegerea faptului că ei îl mişcă, numai că neagă asta. Bun.

Mai departe pe listă, iar eu am să merg la On, la Garret, pentru asta, pentru că pe el l-am auzit la începutul săptămânii cu ceva important şi aş vrea să aibă şi meritele pentru asta. (râsete, căci Adamus şopteşte la urechea lui Garret) Încearcă să-şi amintească despre ce vorbea…

GARRET: Dar nu despre asta vroiam să vorbesc!

ADAMUS: Poţi vorbi despre orice vrei.

GARRET: Pot să mai spun ceva?

ADAMUS: Da, da, absolut. Încă ceva.

#7 – Râsul

GARRET: Râsul.

ADAMUS: Era pe lista mea.

GARRET: Dacă tot o să râzi de asta peste un an, de ce să nu râzi acum?

ADAMUS: Absolut. Absolut. Într-adevăr, aceasta este lista voastră, dar sunt trei puncte pe care mi-ar plăcea să le văd acolo, iar acesta e primul dintre ele – râsul.

LINDA: Apropo, eşti foarte elegant azi, negru pe negru, da.

ADAMUS: Ridică-te, ca să te poată vedea toţi. (Garret se ridică o clipă)

LINDA: Cămaşă neagră, cravată neagră.

GARRET: Acesta e costumul meu, aşa cum şi Sart poartă un costum.

ADAMUS: Şi cum îl numeşti? (Adamus râde)

GARRET: Costumul.

ADAMUS: Bun. Râsul – foarte important. Cu râsul, ştiţi, nu suntem aşa de încruntaţi faţă de alte lucruri. Simplu. Aş vrea să începem cu „Râsul”. Veţi avea nevoie de el anul aceasta. O să-l vreţi. De ce nu? De ce nu?! Ştiţi, atunci când auziţi unele din acele lucruri nebuneşti, nu fiţi atât de cucernici şi de sacralişti în legătură cu ele. Râdeţi. Vor fi lucruri nebuneşti – râdeţi de ele, în viaţa voastră şi în lume. Sunt doar schimbări care se petrec. Cu adevărat!

Da, uneori oamenii suferă ca rezultat, însă într-un mod ciudat, minunat, de fapt ei aleg asta. Este experienţa lor, ceea ce vor ei –nu neapărat ceea ce vreţi voi. Capacitatea de a râde, asta îmi place mie la Kuthumi. El vă poate face să râdeţi, să plângeţi, să simţiţi. Asta face Kuthumi – simte. Aşadar râsul va fi foarte important. Mai departe.

#8 – Visele

GARRET: Nu vă mai faceţi griji pentru aspectele-sperietoare, cele neplăcute. Cele mai dificil de integrat sunt visele voastre neîmplinite.

ADAMUS: Da! Da, visele neîmplinite. O observaţie excelentă, excelentă. S-a discutat acum două seri, eu ascultam, iar acum o să găsesc o cale să…

LINDA: Să distilezi?

ADAMUS: Da, dar voi face asta la două niveluri. Mai întâi pentru voi: Garret vorbeşte aici despre integrarea viselor voastre. Aţi petrecut mult timp, aţi simţit multe aspecte ce se integrau – visele voastre sunt un aspect – aţi petrecut mult timp cu alte aspecte. Acum ajungeţi la punctul distilării, în care vă integraţi visele. Ai putea să explici ce vrei să spui cu asta?

GARRET: De multe ori avem fantezii, vise, dorinţe care ne ajută să ne descurcăm cu aparentul rahat din viaţa noastră. Evadăm în vise din viaţa noastră.

ADAMUS: Da. Deci ai defini visul ca fiind ceva ce se petrece noaptea, în somn, sau…

GARRET: Sunt vise cu ochii deschişi, fantezii.

ADAMUS: Vise cu ochii deschişi, mulţumesc. Fanteziile, visele pot avea două sensuri, desigur. Pot să reprezinte locul în care mergeţi noaptea sau unele din aspiraţiile voastre, ideile, fanteziile, magia voastră. Integrarea viselor. Poţi să scrii…

LINDA: Integrare?

ADAMUS: Integrarea viselor – foarte importantă pentru voi în acest an. Uneori conceptele de vise şi obiective se suprapun puţin. Nu sunt un fan al obiectivelor şi al marilor planificări – realizez că pentru unele activităţi trebuie să aveţi nişte detalii –, dar într-un sens mai larg. Nu sunt un mare fan al obiectivelor, pentru că de obicei vă stabiliţi aşteptări mentale şi deseori nerealiste faţă de voi înşivă.

Oricum, visele vin din inimă. Visele sunt deschise, fără a trebui să treceţi prin mulţi paşi pentru a ajunge la un rezultat definit. Visele nu sunt închise. Ele sunt deschise, continuă să se extindă, în vreme ce un obiectiv este foarte liniar. Se opreşte la un punct anume.

Visele sunt ţinute de cei mai mulţi dintre voi îl alt tărâm – visele cu ochii deschişi, simţirea lucrurilor, imaginarea lucrurilor, dar ele sunt acolo. Sunt în afara tubului despre care vom vorbi într-o clipă. Nu le aduceţi aici.

Cred că pentru Shaumbra acesta este poate cel mai important lucru pentru acest an, integrarea viselor, deoarece în visele voastre se află sufletul vostru, înţelepciunea voastră, potenţialele. Visele sunt potenţiale. Sufletul vostru este potenţial. Deci este vorba despre integrarea viselor, aducerea lor în această realitate.

Acum, asta nu înseamnă că trebuie să începeţi să planificaţi visele şi să încercaţi să le forţaţi. Doar daţi-le voie să curgă. Nu înseamnă că, dintr-o dată… dacă aveţi un vis că dansaţi pe o scenă mare din Franţa, dar aveţi 78 de ani, nu înseamnă că e nevoie să faceţi acel lucru. Vedeţi, aici deveniţi mentali şi liniari. Puteţi avea acel vis şi esenţa sa şi să faceţi acel lucru fără să trebuiască să călătoriţi. Puteţi avea acea dinamică în viaţa voastră, integrată cu voi.

Odată ce începeţi să vă integraţi, veţi realiza că nu e nevoie de împlinire pe acea scenă fizică. Ar putea fi. Nu e nevoie să fie o scenă mare din Paris, vă puteţi crea propria scenă. Nu e nevoie să se facă literalmente, aşa cum spune minte uneori că ar trebui să faceţi. Priviţi sub suprafaţă, la energia simbolică.

Energia simbolică se referă mai mult la exprimare, bucurie, cântec, la împărtăşirea cu oamenii. Acesta e simbolul. Parte literală din voi ar spune: “Trebuie să merg la Paris şiş să fac asta la acel teatru, la acea dată…” Aici intervine frustrarea, apare neliniştea, aici vine şi neîncrederea, căci dacă nu se petrece, atunci voi vă gândiţi că aţi făcut ceva greşit.

Atunci când vă simţiţi visele şi le integraţi, dintr-o dată realizaţi că detaliile nu contează. Priviţi la energia subterană – cântec, bucurie, împărtăşire, energie, mişcare – acestea sunt lucrurile importante. Dintr-o dată veţi realiza că ceea ce era efectiv, ceea ce aţi crezut voi că putea fi, adică să fiţi într-un loc anume, cu un anume număr de oameni, era irelevant. Irelevant.

Bun. Excelent. Sunteţi din ce în ce mai duri cu mine. (câteva râsete) Mai departe, mai avem încă patru şi e nevoie să facem asta repede, pentru că trebuie să trecem la…

#9 – Urmează-ţi inima

RUTH: Sugestia mea este o continuare, în sensul de a face ce vrea inima ta.

ADAMUS: Da. Urmează-ţi inima. Putem spune asta – urmează-ţi inima? Hai să scriem aici. Acum, dacă deja aţi observat, avem multe răspunsuri care sunt compatibile, dar care în tr-un fel sunt şi în contradicţie. Vă urmaţi inima, dar trebuie să aveţi încredere ca să faceţi asta. Este dificil să vă urmaţi inima dacă nu aveţi încredere. Oamenii vă vor spune: “Am încercat asta o dată, dar a fost un dezastru. Am ajuns la o fundătură. Am ajuns să ne căsătorim, şi, ştii, este ultimul lucru din lume…” Nu, nu. Asta înseamnă să vă urmaţi organele genitale, nu inima. (râsete) Sunt două lucruri diferite! Deseori oamenii îşi urmează inima şi apoi dau de necaz. De ce? De ce?

LINDA: Compromisul.

ADAMUS: Am să vă spun eu deoarece multe din părţile din ei se află încă într-o dimensiune liniară, mentală. O parte din ei urmează inima, dar cea mai mare parte urmează altă cale şi nu lucrează întotdeauna împreună. Mai devreme sau mai târziu, ei, ca şi voi, vor afla că totul poate veni din inimă, iar apoi totul se mişcă, se extinde compatibil, simultan. Dar atunci când o persoană începe să-şi urmeze inima, emite acea rază, o experienţă energetică în inimă, iar la început poate fi foarte dificil. Apoi se întorc în cămăruţa lor şi spun: “Asta nu a mers. E o grămadă de…”

SART: Rahat!

ADAMUS: Mulţumesc. (râsete, râde şi Adamus) Sart, dacă facem asta, trebuie să fii pe fază. (râsete) Trebuie să spui „rahat” înainte ca eu să gândesc „rahat”, OK?

SART: Am şi spus.

ADAMUS: Da, da. Ştiu unde erai. Deci lumea viselor – este grozavă, iar ele sunt minunate. Progresăm mult. Bun. Încă trei, iar eu caut vreo două lucruri anume. Dacă nu sunt pe listă, am să dau eu de ele cumva. David.

SART: Se aude?

ADAMUS: Da, se aude.

SART: Premii Adamus pentru toţi, apoi nu vom avea nevoie de celelalte 11. (râsete)

ADAMUS: Deci propui să se dea premii Adamus fiecărei fiinţe vii de pe Pământ.

SART: Fiecărei fiinţe vii.

ADAMUS: Fiecărei fiinţe vii. Bun. Bun. Îmi place asta.

SART: Sunt de aur.

ADAMUS: Iar ei or să spună: “Ce e … ăsta”.

SART: Rahat. (râsete)

ADAMUS: “Am cerut aur şi uite ce primesc!”

SART (şi audienţa): Rahat!

ADAMUS (râzând): Da, mulţumesc. Nu cred că e suficient loc pe listă ca să punem şi asta, dar frumoasă încercare! Bună încercare. Da.

#10 – Grijă la dramă

MARY SUE: Ok, eventual m-ai putea ajuta cu formularea, dar simţirea este – “Creaţi conflict?” şi o să dau şi un exemplu. Comentariile lui Edith despre democraţi tocmai au consolidat Partidul Republican. (Adamus râde) Ştii, e ca un conflict care ne pune să ne luptăm unii cu alţii…

ADAMUS: Oh. sigur!

MARY SUE: … în loc să vedem imaginea de ansamblu. Nu ne extindem. Ne ţine în starea de contractare.

ADAMUS: Sigur. O să formulez în cuvintele mele, dacă nu te deranjează.

MARY SUE: Ok.

ADAMUS: Poate că putem crea un desen care să arate ca un semn de cedează trecerea, pe care să scrie „Atenţie la dramă”. Va fi o nebunie cu asta în anul ce vine. „Atenţie la dramă” – mai ales acolo unde drama nu a existat înainte. Drama îşi va găsi calea către toate spaţiile albe. Drama îşi va găsi calea către fiecare moment de plictiseală. Îşi va găsi calea în fiecare crevasă a minţii în acest an.

Oamenii vor fi copleşiţi de ea, dar dacă le spuneţi simplu: “Atenţie la dramă, nu e nevoie să participi. Nu e nevoie să fii acolo”, iar apoi asta e alegerea lor. Aduceţi-le aminte că energiile sunt înalte. E ca la un gard electric. Nu e cazul să vă duceţi să puneţi mâna pe el. puteţi doar să înţelegeţi că e un gard electric. Trece curent prin el. Mergeţi prin deschiderea porţii. Nu vă agăţaţi de gard încercând să treceţi pe acolo. Mulţumesc.

Bun. Mai avem loc pentru încă două. Mai e nevoie de încă ceva pe listă. Avem visele. Avem râsul. Mai e ceva. David? Da.

JEAN: Ceea ce m-a ajutat cu adevărat a fost să-mi aduc aminte că indiferent ce este, orice şi oricine, să nu o iau personal.

ADAMUS: Nu o lua personal, da.

JEAN: Asta chiar mi-a salvat fundul.

ADAMUS: Oh, smulgeţi oamenilor Sfântul Graal. Ei vor să o ia personal. Se leagă de dramă, într-adevăr. Or să o ia personal şi mulţi dintre ei vor asta. Aş putea adăuga sau reformula spunând că nu este vorba despre voi cu adevărat. Ştiţi – nu o luaţi personal – sau invers. Ştiţi asta. Hai să o trecem pe listă, numărul 11, “Nu este personal.”

LINDA: Nu e vorba despre tine?

ADAMUS: “Nu este personal”.

LINDA: Ok.

ADAMUS: Oamenii fac asta. Au investit în identitatea lor şi, de fapt, le luaţi ceva.

LINDA: “Nu o lua personal”.

ADAMUS: “Nu o lua personal”, iar apoi, în paranteză, “Nu e vorba despre voi”. Aşa că va fi dur, însă cei care realmente caută, cei care sunt răniţi vor asculta, iar ei poate că vor realiza. Bun. Încă ceva. Mai caut încă ceva ce ar trebui să fie pe listă.

SCOTT: Creează.

ADAMUS: Creează?

SCOTT: Da.

ADAMUS: Pentru tine, da. Pentru Shaumbra, absolut. Pentru alţii, nu vor şti despre ce naiba vorbiţi.

SCOTT: Ok.

ADAMUS: Ar trebui să fie pe listă, dar e ceva ce vreau neapărat aici.

LINDA: Ai o agendă.

ADAMUS: Am o agendă. Absolut.

CAROL: Să te ierţi pe tine. Nu te mai pedepsi. Asta m-a ajutat de multe ori.

ADAMUS: Da. Da. Ai încetat să te mai pedepseşti pe tine?

CAROL: Uneori.

ADAMUS: Bun. Bun. Te simţi bine când faci asta?

CAROL: Da. Da.

ADAMUS: Atunci când te pedepseşti?

CAROL: Nu! (Adamus râde)

ADAMUS: Bun. Absolut. Absolut. Dar, ştiţi, oamenilor le place să se pedepsească. De ce? De ce?

CAROL: Ei bine, îi poate face să se simtă martiri.

ADAMUS: Da.

CAROL: Cred că e un fel de victimă.

ADAMUS: Îi face să se simtă în viaţă. Nu e de trecut pe listă, dar una dintre cele mai mari probleme cu oamenii este tendinţa de a se simţi morţi. Intraţi în aceste corpuri fizice în această realitate fizică, iar apoi începeţi să vă simţiţi morţi. Astfel că fac lucruri care să le amintească faptul că sunt în viaţă, lucruri ciudate, precum a se pedepsi pe ei înşişi, dramă – multă dramă.

EDITH: Se tatuează.

ADAMUS: Se tatuează. Da, da. Ai făcut asta, Edith?

EDITH: La naiba, nu.

ADAMUS: Nu. Nu, (râde) dar ei fac lucruri ca să se simtă în viaţă.

11– Simplu şi uşor

Am să vă ofer eu răspunsul pentru următorul lucru de pe listă.

LINDA: Nerăbdător?

ADAMUS: “Simplu şi uşor”. Simplu şi uşor. Spun asta pentru voi şi pentru oricine se uită la listă: puteţi face în oricare fel – dificil, prin luptă şi greutăţi – ceea ce aleg cei mai mulţi oameni, pentru sunt atât de condiţionaţi către asta. Este plantată aici (în cap). Automat ei pun semnul de egal între succes şi efort. Se foloseşte o frază – “nu te doare, nu câştigi” – şi oamenii cred şi dau din cap. Absolut.

Dar dacă nu v-ar durea nimic atunci când vă duceţi la sală şi aţi avea corpul în cea mai bună formă? “Nu e posibil. Nu. Trebuie să lucrezi din greu”. Ei bine, voi duceţi aceeaşi analogie şi în viaţa obişnuită. Mulţi oameni simt că trebuie să se lupte. Trebuie să facă acest lucru pe calea dificilă.

În special pentru voi, Shaumbra, în acest an energiile sunt intense. Pot fi experienţe măreţe, frumoase, minunate, iar vio puteţi face asta fie pe calea uşoară, eficientă, fie pe calea cea grea. Nu este predeterminat. Depinde cu totul de voi sau de oricare alt om care vede această listă. Nu e nevoie să fie dificil. Unii dintre voi – şi nu mă uit la nimeni anume (râsete, căci îşi acoperă o ochii) – încă mai aleg calea cea grea, dar nu sunteţi obligaţi. Uneori sunt uluit.

Un lucru amuzant are loc atunci când… realmente nu încerc să singularizez pe nimeni. Cauldre este îngrijorat că o să mă uit la cineva anume, dar eu mă uit la voi toţi. Uneori noi avem discuţii lungi, private, între patru ochi, unde şi eu spun: “De ce nu faci asta pe calea uşoară?” “Da, aş putea face asta, mi s-a mai spus şi o să…”, iar eu spun: “Uauu! Chiar alegi calea grea!” Nu e nici un motiv pentru asta.

Energiile sunt intense, dar nu sunt rele. Nu sunt energii mânioase. Nu sunt energii care să sufere. Nu sunt o încărcătură mare pe umerii voştri. Am primit un semnal – atunci când am început să spun că energiile vor fi intense în acest an, că vor veni potenţiale uriaşe, unii dintre voi au şi început: „Ohhhh,” v-aţi strâns şi aţi şi început să simţiţi energia asupra voastră. Nu este aşa! Sunt energii minunate. Sunt energii uluitoare! Şi sunt foarte simple.

Multe straturi

Iată ceea ce spun pentru voi în acest an: mai întâi de toate, fiţi multistratificaţi în orice faceţi. Există tendinţa de a fi liniari. Priviţi lucrurile dintr-o singură perspectivă. Urmaţi acea perspectivă, ca un tren ce merge pe şină şi tot ce cunoaşteţi este şina. Tot ceea ce aţi fi creat în acea perspectivă asupra realităţii este şina pe care merge trenul, apoi vine cineva şi ar spune: “De ce nu scoţi trenul de pe şină?” spuneţi: “Dumnezeule, nu se poate! Ar fi un dezastru. Ar deraia.”

Ei bine, nu, nu cu adevărat, pentru că poate că trenul se va transforma brusc într-un avion şi nu aţi mai avea nevoie de o şină atunci. Aţi putea zbura. Apoi dintr-o dată v-aţi gândi: “Trebuie să ies acum de pe pistă”, o puteţi transforma şi devine râu sau lac, iar voi sunteţi într-o barcă. Se poate petrece atât de repede şi atât de uşor.

Astfel că în acest an, pe măsură ce energii uluitoare sosesc, fiţi multiplu stratificaţi. Atunci când întâlniţi o problemă, atunci când vă loviţi de ceva, atunci când vă blocaţi şi sunteţi frustraţi, opriţi-vă o clipă. Există straturi deasupra, dedesubt, în lateral, pretutindeni. Nu urmaţi calea liniară veche. Totul. Relaţii sunt multiplu stratificate, chiar dacă voi le trăiţi mai degrabă singular. Le trăiţi într-un mod foarte liniar.

Corpul vostru. Voi spuneţi: “Iată corpul meu, de asta are nevoie să mănânce. Aşa trebuie să îl tratez.” Nu. Mergeţi la alt nivel. Cum faceţi asta? Ei bine, respiraţi adânc. Vă daţi voie să vă extindeţi dincolo de ceea ce susţineţi ca realitate a voastră. Respiraţi adânc şi spuneţi: “Ştiu că e mai mult acolo, iar eu mă voi extinde către asta”. Prin urmare, se face. Aşa este.

Cu tot ce se petrece în acest an, fie că e în viaţa voastră personală, fie că e la scară globală, vreau ca voi să priviţi dincolo de suprafaţă. Am vorbit despre asta la extraordinara emisiune radio de acum două seri, cu Astrodoc şi draga de Linda din Eesa. A fost o deschidere, într-un fel, una bună, însemnând că există probleme medicale, iar voi spuneţi: “Ştiu pe cineva care are cancer sau diabet” ori altceva similar, “deci care este sfatul medical? Ce ar trebui să fac?”

Medicina este parte din asta, deoarece voi vreţi să adresaţi acel dezechilibru fizic, însă vreţi să înţelegeţi ce se află energetic dedesubt, deasupra sau în lateral. Care este cauza energetică a diabetului? Cineva? (diverse răspunsuri din public) Pierderea iubirii, fără dulceaţă în viaţa voastră, lipsa iubirii de sine – e aşa de simplu. Aşa de simplu.

Acum, combinaţi asta cu aspectul medical. Hai să spunem că nu există dulceaţă în viaţa voastră. Pentru că nu vă iubiţi pe voi, veţi reflecta asta; nu vor fi oameni care să vă iubească. Nu spun, Edith, că e cazul tău, dar oricine de aici poate fi un exemplu.

Astfel că aveţi brusc diabet pentru că nu vă oferiţi vouă înşivă iubire, prin urmare nu o creaţi ca să revină prin alţi oameni sau prin voi înşivă, aşa că ar trebui să abordaţi problema medicală, uneori chiar imediat, alteori aţi putea găsi soluţii pe partea cealaltă, cu mine. Nu e prea rău, ne distrăm bine aici, dar voi vreţi să abordaţi partea medicală şi vreţi să abordaţi şi partea energetică, de asemenea. Cele două lucrează împreună. Luaţi orice problemă din viaţa voastră – probleme cu spatele. Care este, simplu, foarte simplu, problema cu durerile de spate? (diverse răspunsuri)

RUPERT: Purtăm lucruri.

ADAMUS: Purtaţi prea multe. Mulţumesc, Rupert. Purtaţi prea multe. Prea multă responsabilitate. O preluaţi pentru alţii sau pentru voi ori pentru aspectele voastre. Ce face asta? Ei bine, este... (se lasă în jos, ca şi cum ar duce o greutate mare) Da, cu siguranță aţi vrea un tratament pentru asta, dar vreţi să priviţi şi cauzele energetice. Ce o cauzează?

Cauzele energetice sunt… mulţi dintre voi gândesc: “Nu ştiu cum să fac asta”… sunt simple şi uşoare. Nu sunt cine ştie ce complexe. Nu e nevoie să fiţi filosofi, mediumuri sau altceva ca să pricepeţi. Nu sunt cu adevărat dificile.

Am spus în emisiune şi mulţi au fost foarte miraţi, că fiecare boală, fiecare suferinţă este o alergie. Totul. Dacă acum aveţi ceva – o boală, o suferinţă – este o alergie. Acum, eu ştiu că… am spus asta ca să fie provocator. Zău, puteţi crede una ca asta din partea mea? (Adamus râde)

SART: Rahat!

ADAMUS: Rahat, da. (râsete) Dar este mult, mult adevăr în asta. O alergie este o rezistenţă la ceva,împinge ceva în afară, energii incompatibile, iar asta provoacă o reacţie, în încercarea de a elibera, de a-i da drumul, de a o strănuta în afară sau orice altceva. Astfel, fiecare boală se leagă de o rezistenţă faţă de ceva, fie că sunt alţi oameni, fie că rezistaţi iubirii de sine, orice.

Realmente vreau ca în acest an să priviţi la motivele energetice subterane. Lucraţi unii cu alţii pe forumurile voastre online, pentru că uneori vă blocaţi şi spuneţi: “E prea aproape. Nu pricep. Ce se petrece cu adevărat?” Dacă aveţi iritaţii, de exemplu o iritaţie permanentă, care nu dispare, ce este?

SHAUMBRA 3 (o femeie): Îndoiala.

ADAMUS: Pardon?

SHAUMBRA 3: Îndoiala.

SHAUMBRA 4: Iritarea.

ADAMUS: Bine, este o iritaţie, da, da, dar de la ce?

SHAUMBRA 4: De la multe lucruri.

ADAMUS: Da. În general da, îndoiala. Este o alergie, dar în general este îndoiala. O parte a corpului vostru încearcă să elibereze lucruri vechi, dar voi nu permiteţi, aşa că se vor manifesta ca o iritaţie mare. Vă puteţi duce la doctor, puteţi da cu o cremă şi deseori puteţi scăpa de iritaţie sau ea ar putea reveni, însă dacă scăpaţi de ea şi nu adresaţi cauza mai adâncă, ce se va petrece? (cineva spune: „O să se întoarcă”)

Va reveni drept altceva, altundeva, ar putea fi ceva mai adânc, mai serios. Va reveni drept altceva. Dacă nu adresaţi acea energie a îndoieli, dacă încă apare o problemă sâcâitoare, s-ar putea întoarce drept o tuse urâtă, o tuse neplăcută.

Apropo, ce sunt problemele cu gâtul? Energetic ce se petrece? Nu vorbiţi. Nu vă exprimaţi. Nu vă deschideţi. Puteţi trece, Shaumbra, putem trece împreună prin lista lucrurilor foarte simple – din nou, nu vorbesc despre a scrie volume uriaşe –, lucruri simple, de bază, probleme energetice ce trebuie abordate.

Astfel că în acest an, pe când lucrurile vor veni la voi, păstraţi-le simple şi uşoare. Priviţi la problemele de dedesubt. Ieşiţi de pe cale liniară. Priviţi din toate perspectivele. Sondaţi şi cercetaţi totul. Ce se petrece cu adevărat? Nu e nevoie să deveniţi mentali; este destul de simplu. Haideţi să respirăm adânc. Încă două lucruri vrem să mai facem azi. Întotdeauna timpul este prea puţin. întotdeauna.

Despre îndoială

Acum, vreau să dau un exemplu aici. Am vorbit despre asta la ultima noastră întâlnire. Edith, cred că tu ai pus întrebarea legată de îndoială. Adevărat?

EDITH: Întrebarea pe care am pus-o data trecută se referea la clarificarea dintre aspecte şi vieţi trecute…

ADAMUS: Microfonul, pentru ca toţi cei din lume să te poată auzi.

EDITH: Vrei să repet toate astea? (râde) Poate că nu-mi aduc aminte bine întrebarea despre îndoială. Îmi pare rău. Cea pe care mi-o amintesc este cea pe care am pus-o despre clarificarea integrării aspectelor şi a vieţilor trecute.

ADAMUS: Vieţile trecute, da. Ok. Bun, o să abordăm asta, vom vorbi despre ea, pentru că se leagă de îndoială. Am mai spus şi că vom face o formulă legată de îndoială. Nu e chiar o formulă obişnuită, dar este un exemplu, aşa că…

LINDA: Şi urma să faci un DreamWalk.

ADAMUS: Într-adevăr! În 32 de minute sau mai puţin. Hai să începem. Linda, aş putea avea recuzita?

LINDA: Oh, pe care? (audienţa spune: “Sabia”) Oh! Oh! Oh!

ADAMUS: Mai bună ca sabia. Mai bună ca sabia.

LINDA: Oh, da, domule! (Linda îi aduce recuzita, care este un sul de hârtie de împachetat)

ADAMUS: Recuzita – un mod de a demonstra ceva. Aceasta va fi formula. Ceea ce avem aici, pentru ca toată lumea să vadă, este un sul de hârtie de împachetat. Un tub de hârtie de împachetat, cu trandafiri frumoşi pe el, precum Fructul Trandafirului. Îl vede toată lumea? Bun. Frumos. Mulţumiţi-i Lindei, care l-a adus.

Aceasta este o metaforă frumoasă, o metaforă frumoasă, pentru că oamenii trăiesc într-un tub, trăiesc aici, în interior. Ceea ce văd ei… nu văd câteva lucruri. Mai întâi de toate, ei nu cred cu adevărat că trăiesc într-un tub. Cred că tot ce există este acolo, aşa că atunci când se află în tub, ce văd ei? (diverse răspunsuri)

LINDA: Viziunea e limitată.

ADAMUS: Un carton urât, cu adevărat. Un carton oarecare, destul de urât. Ei nu văd exteriorul, care este hârtia cea frumoasă. Ei nu văd că tubul lor, care reprezintă realitatea liniară, realitatea liniară, este învelit în hârtie de cadou, în această frumoasă hârtie de cadou.

Astfel că ei nu văd viaţa ca pe un dar. Este un dar frumos pentru ei. Pentru că trăiesc în interiorul acestui tub – ar trebui să vă imaginaţi cum acest tub continuă la nesfârşit, vine de la infinit şi merge la nesfârşit –, fiindcă trăiesc în interior ei nu văd nimic din această sală. Sunt prinşi aici şi nu-l văd pe Pete. Nu-l văd pe Vince. Nu o văd pe Joyce şi nici pe nimeni altcineva. Ei cred că tubul este realitatea lor.

Vorbeam înainte despre formula legată de energie, îndoială, conştiinţă, expansiune. Dacă poţi, te rog să ţii asta un moment (către Linda), ţine puţin recuzita. Aşa că voi sunteţi în momentul prezent (desenează), trăiţi în acel tub, mergeţi prin experienţele voastre, prin experienţa care, în acele din urmă, vă aduce înţelepciunea.

Aici sunteţi, iar următoarea parte a ecuaţiei are legătură cu alegerea. Voi faceţi o alegere. Se aleagă de discuţia noastră de luna trecută despre cum funcţionează toate acestea, cum energia afectează totul.

Voi faceţi o alegere, hai să spunem că alegerea este să vă extindeţi realitatea, astfel că acea alegere imediat începe să atragă energii de pretutindeni pentru a o susţine. Teoretic, tubul vostru (desenează) – aici sunteţi voi, în tub – teoretic, tubul vostru ar trebui să înceapă acum să se extindă, să devină tot mai mare şi, în cele din urmă, să se dizolve. Întregul tub se dizolvă, începând de aici (arată un capăt al tubului), iar apoi devine tot mai mare, pentru că voi aţi făcut, hai să spunem, alegerea de a vă extinde conştiinţa şi conştienţa.

Acum, dacă observaţi, acest desen este contrar perspectivei tipice. Cu alte cuvinte, pe măsură ce continuaţi experienţa, se deschide şi, în cele din urmă, se dizolvă. În mod tipic, în perspectivă, pe măsură ce mergeţi în călătoria voastră, se creează un punct de final undeva, la distanţă, un punct infinit care pur şi simplu continuă să se deplaseze. (desenează un tub „cu perspectivă”)

Aici sunteţi voi, mergând în călătoria voastră prin alegere, atrăgând energie, iar în cele din urmă extinzându-vă. Acum intervine întrebarea despre îndoială. Ce se petrece cu îndoiala? În mod natural, îndoiala suprimă sau împinge în afară energii ce ar trebui să vină, astfel că îndoiala va scădea nivelul de energie ce susţine acea alegere care, în final, v-ar oferi mai multă experienţă şi înţelepciune.

În esenţă, formula ar fi: momentul prezent plus Alegere egal Energie şi apoi Expansiune. (Adamus scrie) P + A = E ==> E Însă atunci când intervine îndoiala, cumva scoate energia din ecuaţie sau o suprimă până la punctul în care nu veţi avea niciodată acea expansiune ori expansiunea pur şi simplu merge în interiorul tubului liniar, iar voi de fapt nu vă extindeţi. Doar continuaţi să călătoriţi pe aici.

Aşa că, dragi prieteni, ideea este că îndoiala are o influenţă semnificativă asupra energiilor care vin. Îndoiala vine de la voi. Nu vine din altă parte, aşa că în acest an respiraţi şi priviţi la îndoiala voastră. Priviţi la ceea ce face cu energiile, cum vă ţine în tub, într-un tub liniar.

Atunci când eliberaţi îndoiala, veţi atrage mult mai multă energie, energie care este mai simplă, mai uşoară, mai eficientă. De fapt, îndoiala va… am uitat un punct important aici. În această analogie, tubul – trebuie să trec pe o coală nouă – în această analogie, tubul există în timp şi spaţiu. Timpul şi spaţiul fac acest tub să fie realitatea. Îl ţin aici. Vă ţin pe voi aici, aşa că, pe măsură ce voi atrageţi tot mai multe energii cu tot mai puţină îndoială, va începe să spulbere conceptul de timp şi spaţiu.

Timpul şi spaţiul sunt creaţii excepţionale, până la un punct. Vine un punct la care ieşiţi din ele. Aşa cum am spus înainte, începeţi să priviţi la straturi şi niveluri şi dintr-o dată nu mai folosiţi timpul şi spaţiul ca instrumente de măsură şi ca modalităţi de a vă ţine în această realitate. Începeţi să vă extindeţi în afara lor.

Îndoiala va aduce ecuaţia timp-spaţiu înapoi în realitatea voastră. Îndoiala vă aduce înapoi în timp şi spaţiu. Ne vom continua la adunarea viitoare discuţia despre timp şi spaţiu, despre cum vă servesc şi de ce nu vă mai servesc cu adevărat.

Timpul şi spaţiul vor fi… sună romantic să treceţi dincolo de ele. De fapt e puţin înfricoşător. De fapt poate fi îngrozitor să treceţi de timp şi spaţiu, deoarece brusc tubul – aici ridici tu tubul în sus (către Linda) – dintr-o dată tubul nu mai există sau nu mai are caracteristicile pe care aţi crezut mereu că le are atunci când îl priveaţi din interior. Dintr-o dată se extinde. Dintr-o dată nu mai este o cale liniară, curge în multe feluri diferite. Dintr-o dată nu mai sunteţi legaţi, strânşi în această realitate, aşa cum eraţi înainte.

Este unul din lucrurile cu care maeştrii ascensionaţi au avut îndeosebi dificultăţi. Au avut dificultăţi cu conceptul trecerii dincolo de timp şi spaţiu. Vreţi mai multă conştiinţă, vreţi mai multă energie şi toate celelalte lucruri, dar nu se vor potrivi în tub. Tubul este definit de timp şi spaţiu şi de o anume ecuaţie a energiei. Vom trece dincolo de asta şi te rog să-l păstrezi. O să-l mai folosim.

LINDA: Oh, să păstrez sulul de hârtie? OK.

ADAMUS: Absolut, este un dar. Este ambalajul darului. Vom continua să trecem de asta, dar în prima noastră sesiune din 2012 vreau să facem un DreamWalk.

Invitaţia

Haideţi să respirăm adânc pe când trecem de la un subiect la altul. David, am terminat cu asta, dacă eşti amabil. (David mută tabla de scris) Haideţi să respirăm împreună. Am început adunarea cu o respiraţie cu Aandrah. Mulţumim.

LINDA: Cu plăcere.

ADAMUS: Realmente aduceţi acele energii, cum aţi spune voi le împământaţi, le aduceţi cu adevărat în această realitate. Voi vorbi acum despre conectarea cu lucrul pe care îl numiţi sufletul vostru, despre care eu spun că este înţelepciunea voastră, potenţialele voastre. Aduceţi-l acum în această realitate, invitaţi-l în viaţa voastră, indiferent cât de mult…

SART: Rahat.

ADAMUS: … se află în viaţa voastră. (râsete) Sufletul vostru, potenţialele voastre, înţelepciunea voastră nu-l privesc drept… (Sart şi audienţa strigă “Rahat”; Adamus râde) Sart, probabil că ar trebui să stai aici, în faţă, de acum înainte, căci aşa îţi pot da un picior sau te pot face atent.

Acesta este anul, oportunitatea de potenţial înalt de a invita cu adevărat înţelepciunea voastră şi potenţialele voastre, cunoscute şi drept sufletul vostru, în realitatea voastră. Pentru a face asta, este vorba de a trece dincolo de minte, de a avea încredere în voi; a trece dincolo de minte, care ar încerca să definească sufletul, pentru că puteţi arunca pe fereastră definiţia veche. Este vorba despre a avea încredere în voi că există ceva dincolo de minte, că există o parte din voi care realmente tânjeşte să fie aici, vrea să fie aici cu voi.

Haideţi să facem un DreamWalk diferit astăzi. Este cel în care vă daţi voie să vă extindeţi la alte straturi, dincolo de tub… (pauză) … în care vă permiteţi să vă deschideţi, dar fără să părăsiţi aceste scaune. Pe când faceţi asta, creaţi un fel de invitaţie. Este ca un potir. Sunt braţele deschise… (pauză) … invitând înțelepciunea voastră care s-a acumulat de-a lungul erelor, invitând potenţialele voastre, care mereu au fost aici, de când aţi trecut prin Zidul de Foc, invitându-le să fie aici, cu voi, în această realitate.

Voi aţi venit aici, hai să spunem aşa, înaintea sufletului vostru. Voi aţi venit aici mai întâi, ca să pregătiţi corpul, ca să pregătiţi mediul, realitatea, iar acum vine timpul, acest an, de a invita sufletul în această realitate. Unii dintre voi îl vor percepe ca pe o fiinţă uimitoare, cu caracteristici similare celor umane, iar asta este în regulă, pentru că va evolua. Va continua să se extindă.

Unii dintre voi ar putea chiar simţi puţină nelinişte faţă de invitarea sufletului aici, în această realitate – e relativ aspră, densă, dură – dar el vrea cu adevărat să fie aici, cu voi. Acea parte din voi vrea să fie aici. vrea să simtă cum este să fie în tub, cum este să fie în această realitate liniară. Nu va fi prinsă aici. Nu se poate. Nu se poate. Este mult prea simplă pentru a fi prinsă vreodată aici.

Aşa că haideţi să respirăm adânc cu ceea ce numim DreamWalk. Respiraţi adânc, extindeţi-vă conştienţa… creaţi o invitaţie pentru sufletul vostru, către înţelepciunea voastră, către potenţialele voastre de a fi aici.

Deseori, cele mai înalte potenţiale nu au fost invitate. Deseori, aţi păstrat cele mai înalte potenţiale ca şi cum aţi fi ţinut cele mai bune cărţi în mână, aşteptând timpul potrivit, dar acum este acel timp. Haideţi să respirăm adânc… cu invitaţia ca sufletul vostru să fie aici. Fără aşteptări, apropo. Fără aşteptări. Fără aşteptarea că sufletul va veni şi instantaneu vă va face inteligenţi, deştepţi, mai tineri sau mai bogaţi.

Acel suflet vrea doar să fie aici, cu voi. Aceasta în sine, dragii mei prieteni, aceasta în sine creează o cale nouă. Vă ajută să vă extindeţi în afara tubului. Aşa că respiraţi adânc… pe când începem acest an. Va fi puţină muzică de fundal, iar acum este doar între voi şi sinele vostru suflet.

[muzica – Gayatri Mantra (artist necunoscut)]

Invitaţia… pentru ca sufletul vostru să fie aici, să asculte această muzică cu voi… să simtă cum este să fie în această realitate… (pauză lungă, muzica continuă)

O invitaţie blândă pentru sufletul vostru… este înţelepciunea voastră… potenţialele voastre… continuaţi să respiraţi… respiraţi… Primiţi-vă sufletul… Permiteţi ca sufletul să vă vorbească, să împărtăşească cu voi cum a fost în afara tubului, a tubului învelit în hârtia de cadou… Daţi-i voie să vă spună totul despre hârtia de cadou… despre realitatea din afara acelui tub. (lent, muzica se opreşte) Respiraţi adânc…

Darul

Invitaţi-vă pe voi… invitarea sufletului vostru, a înţelepciunii voastre, a lui Eu Sunt al vostru în tub, în această realitate este poate cel mai mare dar pe care vi-l puteţi oferi vreodată vouă înşivă.

Respiraţi adânc. Ştiu că unii dintre voi spun: “Dar nu am simţit nimic”. Ah, o să treceţi peste asta. Clar aţi simţit ceva. Aţi făcut o alegere. Nu înseamnă că se va petrece chiar acum sau imediat, dar aţi început un proces. Cel mai mare dar pe care vi l-aţi putea oferi vouă înşivă – să vă invitaţi pe voi să fiţi aici.

Acum, aşa cum am spus înainte, uneori va trebui să priviţi lucruri din ambele direcţii sau la multiple niveluri. Nu le luaţi literal. Priviţi-le sub aspectul multor straturi. V-aţi invitat sufletul să vi se alăture aici. A trecut mult timp. Cumva l-aţi ţinut la distanţă mult, mult timp, iar în cele din urmă aţi spus: “Vino. Sunt pregătit. Sunt gata. De ce nu? Nu aveţi nimic de pierdut. Haide aici. Dacă tu crezi că aici este aşa de grozav, vino şi petrece ceva timp aici!”

Astfel că s-a petrecut ceva amuzant. Lucrurile nu sunt mereu ceea ce par a fi. S-a petrecut ceva amuzant. Am vorbit la începutul întâlnirii noastre despre energiile intense din acest an. Am vorbit despre ce le-aţi spune altor oameni, despre ce aţi spune unei fiinţe umane despre acest an. Noi am făcut o listă cu toate aceste elemente, pe care o vom publica, într-adevăr.

Imaginaţi-vă pentru un moment că voi sunteţi sufletul, că voi sunteţi acum în afară, sfătuind omul aflat în tub, că voi v-aţi oferit acestea pentru voi înşivă. Voi sunteţi divinitatea aducând acestea aspectului uman. Hmm. V-aţi scărpinat puţin în cap. Dar dacă nu omul a stat aici invitând divinitatea, dacă a fost exact invers? Dacă nu omul a făcut lista, ci aceste lucruri ar veni de la divinitate?

Punctul cheie pentru acest an – nimic nu va fi normal. Nimic nu va fi obişnuit. Nimic nu va avea acelaşi rezultat de dinainte. Aşteptaţi-vă la un an măreţ, dragii mei prieteni, iar permanent amintiţi-vă că totul este în regulă în întreaga creaţie.

Prin urmare, Eu Sunt Adamus, în serviciul vostru. Vă mulţumesc.




* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Materialele Cercului Crimson cu Tobias, Adamus Saint-Germain şi Kuthumi lal Singh sunt oferite liber, fără taxe, din August 1999.
Crimson Circle este o reţea globală de îngeri omeneşti, numiţi Shaumbra, care sunt printre primii care fac tranziţia în Noua Energie. Pe măsură ce experimentează bucuriile şi provocările ascensiunii, ei devin Standarde pentru alţi oameni aflaţi în propria lor călătorie a descoperirii lui Dumnezeu din interior.
Crimson Circle se întâlneşte lunar în zona Denver, Colorado, unde Adamus prezintă cele mai noi informaţii prin Geoffrey Hoppe. Aceste adunări ale Crimson Circle sunt deschise publicului şi toţi sunt bine-veniţi.
Dacă citiţi aceasta şi simţiţi senzaţia de adevăr şi conectare, atunci sunteţi, cu adevărat, Shaumbra. Sunteţi un învăţător şi un ghid pentru oameni şi îngeri similari. Permiteţi seminţei divine să înflorească în interiorul dumneavoastră în aceste timpuri şi în toate timpurile care vor veni. Nu sunteţi niciodată singuri, deoarece există o familie în toată lumea şi îngeri în tărâmurile din jurul dumneavoastră.
Puteţi distribui liber acest material, pe baze ne-comerciale, fără taxe. Vă rugăm să includeţi informaţia în întregimea sa, inclusiv aceste note de subsol. Orice alte utilizări trebuie aprobate în scris de Geoffrey Hoppe, Golden, Colorado. Vedeţi pagina de contacte de pe website: www.crimsoncircle.com
© Copyright 2011 Geoffrey Hoppe, Golden, CO 80403

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Prezenta versiune în limba română este realizată de Georgiana, pentru www.ascensiunea.ro. În cazul preluării pe alte site-uri sau bloguri, vă rugăm să preluaţi şi aceste elemente. Namaste!