Materialele Cercului Crimson
Seria e2012

SHOUD 1: "Trăiţi-vă conştiinţa”

ADAMUS prin channel de Geoffrey Hoppe
Prezentat Cercului Crimson
6 august 2011
www.crimsoncircle.com

Descărcaţi fişierul PDF (engleză)  - apăsaţi aici

Notă: ilustraţiile lui Adamus pot fi văzute în versiunea PDF sau în cea video.

Eu Sunt Cel Ce Sunt, Adamus, cel mai bun prieten spiritual al vostru. (râsete şi câteva aplauze) Marea familie amuzantă! Cei mai buni prieteni pe vecie.

Ah, dragi Shaumbra, dragi Shaumbra. Trebuie să am grijă ce spun astăzi. Da, de fapt aşa este, pentru că ei sunt cu ochii pe mine. Ei mă privesc şi sunt îngrijorat că aş putea fi retrogradat de la AAA la AA, de la „Adamus Ascended Angel”[1] la doar „Adamus Angel”[2]. Aşa că… niciodată nu ştii pe cine or să mai retrogradeze. (se referă la recenta retrogradare a ratingului creditului SUA) Dezgustător, dar cât de potrivit. Ei bine, vom vorbi despre asta şi despre alte lucruri minunate astăzi.

Sunt bucuros că sunteţi aici. Cu adevărat sunt bucuros că sunteţi aici. Da, pentru aceia care privesc prin internet, sunt foarte fericit că vă alăturaţi nouă astăzi, căci mesajul de astăzi, aş spune, va fi un reper. (câteva aplauze) Da! Am spus asta. S-ar putea ca voi să nu fi spus asta, am spus-o eu. Mesajul de astăzi intră în centrul unor lucruri. Am să spun multe cuvinte astăzi, dar în final am să le strâng pe toate la un loc, o să le leg într-un pachet frumos, foarte simplu şi de înţeles de către oricine, pe care oricine de aici îl poate înţelege.

Aşa că, dragi Shaumbra adunaţi aici, în această zi caldă şi frumoasă, este 3:07. Ştiţi unde este conştiinţa voastră? (râsete) Ştiţi unde este conştiinţa voastră? Aveţi vreun indiciu? Vreo idee? Cea mai vagă idee pe unde vă este conştiinţa? Sart? Mulţumesc pentru tricouri.

SART: Este chiar aici.

ADAMUS: Chiar aici, dar ce este? Ce este? Vom discuta despre asta azi. Ne vom distra cu asta azi. Aşa că haideţi să respirăm adânc, pe măsură ce începem ziua.

De ce sunteţi aici

Astfel că întrebarea este, pe când începem, de ce sunteţi aici astăzi? De ce sunteţi aici? Daţi-mi voie să răspund. Sunteţi aici deoarece este timpul şi locul de a vă relaxa, de a fi în spaţiul sigur. Oh, eu vorbesc mult şi fac şi nişte lucruri... frumoasă pălărie. (ia pălăria cuiva) Cred că e de păstrat. E de păstrat. (pune pălăria pe cap) Cumva franţuzească... da, absolut.

De ce sunteţi aici? Ca să vedeţi asta. (aşează pălăria) Are un cap mare. Următorul meu channeler va trebui să aibă capul mai mic. De ce sunteţi aici? Ca să aveţi câteva ore în care să ieşiţi din toată tensiunea, din neliniştea ce există afară, de energia aflată în haos. Veniţi aici pentru unele noutăţi şi actualizări, veniţi aici ca să fiţi cu familia – o familie bună, asta este. Veniţi aici ca să vă puteţi relaxa, iar asta vă invit acum să faceţi. Pur şi simplu relaxaţi-vă. Nu încercaţi să pricepeţi tot materialul de aici. Vă puteţi întoarce mai târziu ca să-l citiţi, dar probabil nu veţi avea nevoie.

Nu e nevoie să forţaţi nimic aici. Nu e nevoie să încercaţi. Nu e nevoie să forţaţi nimic. Lucrul plăcut aici este că puteţi doar respira adânc. Nu vă împinge nimic. Nu e nevoie să împingeţi nimic. Acesta este timpul nostru – pentru mine şi alte fiinţe – este timpul nostru de a face lucrarea, de a face facilitarea... ei bine, a respiraţiei, a mişcării energiei, a deblocării unei părţi din ea.

Nu e nevoie să încercaţi să pricepeţi nimic. Puteţi sta relaxaţi, ca şi cum vedeţi o emisiune la televizor, acasă. Dar în loc de a avea energii dezechilibrate direct spre voi, vă puteţi relaxa, şi doar puteţi da voie – vă puteţi da voie vouă – să facă ceea ce deja ştie cum să facă.

Este răgazul nostru aici. Este mica noastră insulă, frumoasă şi sacră, departe de tot zgomotul, de confuzia, energiile şi neliniştile din afară, aşa că respiraţi adânc şi doar lăsaţi să se facă. Eu am să vă distrez, sper, puţin timp, în vreme ce voi permiteţi ca restul lucrării să se facă.

Sunt şi alţii care lucrează cu mine, iar noi vedem că ar putea fi un mic dezechilibru al energiei, pentru că ai intrat în minte, Anne, şi gândeşti atât de mult. Vedem că este un mic dezechilibru energetic, venim şi literalmente te invităm să respiri adânc, să te relaxezi pur şi simplu şi să nu-ţi mai faci atâtea griji, ca doar să permiţi ca procesul natural al dumnezeului din voi să aibă loc.

Vedeţi voi, partea umană – asta este pentru toţi – însă partea umană încearcă să priceapă, să reziste şi nu se poate descurca cu asta, devine atât de intensă şi fixistă în legătură cu asta, iar apoi intraţi tot mai adânc. Dacă acum puteţi doar să respiraţi adânc acum şi să vă relaxaţi, se face de la sine.

Oamenii întreabă deseori: „Care sunt secretele? Care sunt misterele?” Simplitatea, de fapt. Simplitatea este secretul. Respiraţi adânc, cu încredere în voi, iubiţi-vă pe voi fără „dar”, „însă”, „dacă”. Înţelegeţi că tot ceea ce aveţi nevoie sau vreţi este deja acolo. Deja l-aţi aşezat în calea voastră încă de dinainte de această viaţă umană. Este deja acolo.

Ştiţi că partea din voi care reface drumul ascensiunii, care deja a ascensionat, deja a creat, de fapt, acea cale pentru voi, dacă alegeţi să urmaţi calea simplă, directă, uşoară. Acea parte, care sunteţi voi, deja a aşezat tot ce aveţi nevoie pe acea cale. O să vă daţi voie să fiţi conştienţi de asta? O să respiraţi adânc şi o să realizaţi că este într-atât de uşor? Este la fel de uşoară ca şi calea ce trece pe aici. (se referă la culoarul central al sălii). Este la fel de simplu ca şi a observa şi a fi conştienţi că fiecare instrument, fiecare lucru, fiecare răspuns este deja acolo.

Oh, aţi putea, dacă aţi vrea, să urmaţi calea grea (începe să meargă printre rânduri). Aţi putea, ei bine, şi nu este atât de rău. Este vorba despre experienţă, dacă vă place să experimentaţi cum este să vă târâţi peste alţii, ca ei să vă împroaşte cu energie negativă, de genul: “Ce... faci, te târăşti peste tot?” (râsete) O să calci pe geanta mea şi o să mă calci pe picior. Scuze, Paul. Au! Sau aţi putea urma calea uşoară.

Ori... iată o propunere interesantă, pentru că unii dintre voi priviţi calea uşoară şi spuneţi: “Ei bine, este prea uşor”. Aşa faceţi. Vă vorbesc despre asta tot timpul. Voi spuneţi: “Dar nu înseamnă să urmezi calea laşului?” Ei bine, nu chiar. Spuneţi: “Dar nu este prea uşor? Vreau puţină incitare în viaţa mea”. Ei bine, ştiţi, puteţi crea o cale relativ uşoară şi puteţi avea în continuare lucruri minunate care se petrec, dar lucruri care nu vă vor copleşi niciodată, care niciodată nu vă vor face confuzi, care sunt cu adevărat pline cu bucurie şi de experienţă adevărată. Aşa că haideţi să respirăm adânc cu asta. Sunteţi aici pentru un mic răgaz.

Ce se petrece

În prezent lumea este foarte intensă. Noi am vorbit despre asta – spun “noi” ca termen general – oricare dintre maeştrii care... e un cuvânt ciudat. Niciodată nu mi-aş fi pus mie acea etichetă. Ştiţi, tot ceea ce am făcut a fost să simplific, să distilez. Am vorbit despre asta în Australia. Lor le plac lucrurile distilate, aşa că a trebuit să folosesc acest cuvânt. (râsete) A ieşit foarte bine. Trebuia să găsesc ceva în comun şi... (râde)

Am vorbit despre distilarea lucrurilor până la energiile de bază. Simplificare, dar nu de aici (capul). Niciodată nu veţi simplifica de aici. Micul instrument numit creier a fost proiectat şi programat pentru confuzie. Asta îl face fericit. Îl face să cânte. Daţi-i un puzzle, o să-l rezolve. De ce oamenii fac rebusuri? De ce? Creierul!! Îi oferă un mic exerciţiu. De ce joacă solitaire în fiecare seară? De ce fac acestea? Creierului îi place complexitatea şi este OK, cu excepţia cazului în care credeţi că sunteţi creierul vostru. Apoi viaţa voastră va fi plină de confuzie şi complexitate, enigme, ghicitori, provocări, până când vă macină, vă epuizează şi ajungeţi aici. Apoi realizaţi că putea fi simplu. Poate fi orice alegeţi.

Aşa că, Shaumbra, este dur afară şi noi am vorbit despre asta de mult timp. Cred că aţi putea spune că a fost profeţită. Ştiţi, eu nu mă gândesc prea mult la profeţii, pentru că au tendinţa de a intra uneori în tărâmurile şarlataniei. Dacă cineva ar urmări profeţiile, ar descoperi că multe nu se adeveresc. Mare parte din profeţii sunt pline de dramă.

Dacă cineva ar putea distila conştiinţa şi energia, dacă le-ar privi dintr-o perspectivă foarte simplă, dacă ar privi-o acum 1.000, 2.000, 5.000, 10.000 de ani, ar ajunge la aceeaşi concluzie de bază: omenirea urma să treacă, la un moment sau la altul, printr-o evoluţie uriaşă. Vor fi cele mai multe fiinţe întrupate pe Pământ, mai multe ca oricând altădată, un nivel mai ridicat al populaţiei, în combinaţie cu fiinţe noi ce vin din alte tărâmuri, care nu au mai fost niciodată pe Pământ, în combinaţie cu Noua Energie, în combinaţie cu mult haos, totul în acelaşi timp.

Avea să fie un timp de imensă transformare pe această planetă, o transformare ce vine nu din destin, ci din alegerea oamenilor, cei care au spus: “Suntem pregătiţi pentru ceva puţin diferit. Suntem pregătiţi să fim maeştri care trăiesc pe Pământ, în loc de a fi cei care aspiră la asta, în loc de a trece prin întrupare după întrupare. Suntem pregătiţi să trăim aici conştienţi şi în bucurie”.

Astfel că noi trecem – voi treceţi – dincolo de multe lucruri vechi acum. Dar ei au spus – ei fiind Kryon, Seth, Ramtha, Tobias şi Kuthumi – au spus de mult timp că va fi mult stress şi că va fi multă luptă. Multe sisteme vechi se destramă, căci fac loc sistemelor noi. În particular, voi şi alte fiinţe orientate spre conştiinţă îi simt mai mult efectele. De ce? (cineva spune: “Fiindcă suntem sensibili”; altcineva spune: “Conştienţi”) Sensibilitate şi conştienţă, este absolut corect, căci sunteţi mai conştienţi. Sunteţi mai conştienţi decât mulţi dintre ceilalţi. Asta este o binecuvântare şi un blestem. Vestea bună este că sunteţi mai conştienţi. Vestea rea este că nu vă puteţi întoarce. Puteţi fugi, dar nu vă puteţi ascunde. Le-aţi încercat pe amândouă. (râde) Le-aţi încercat pe amândouă.

Am vorbit de mult timp despre prăbuşirea sistemelor vechi. Sisteme vechi, precum cel financiar. Financiar, ce se petrece acum? Colaps total. Colaps total. Acum, ni s-au pus întrebări la seminarii anterioare, despre când şi dacă economia mondială se va prăbuşi. Am să vă spun ceva. S-a petrecut acum doi ani. Deja s-a prăbuşit. Nimeni nu s-a dus la petrecere. Nimeni nu a ştiut cu adevărat. Atunci când spun că s-a prăbuşit, înseamnă că bazele aflate în spatele sistemelor financiare de acum deja s-au deteriorat. Mai sunt susţinute de puţină credinţă, de multă speranţă şi de către oameni care au mari interese în căile vechi. Dar, într-un fel, deja au ajuns la final.

Noul sistem – un sistem mult mai echitabil, un sistem mult mai echilibrat energetic şi, absolut, un sistem mai conştient – deja este dezvoltat, este deja în procesul proiectării şi construcţiei chiar acum. Nu este doar o speranţă sau un vis. De fapt se petrece. Voi spuneţi: “Unde? Undeva în Zurich?” Nu, chiar aici. Iar voi spuneţi: “Dar, Adamus, noi nu suntem experţi în finanţe. Adu-ţi aminte, noi avem probleme cu abundenţa!” (râsete) Azi am butonul cu râsete? Nu. Ok. Nu e nevoie de el. Nu e nevoie de el. O să râdeţi până or să vă dea lacrimile sau o să fie ceva până or să vă dea lacrimile.

Nu e nevoie să ştiţi detaliile. Nu e nevoie să intraţi în structurile sale mentale. Deja îl creaţi, indiferent de credeţi sau nu. Încă nu-l trăiţi, dar îl creaţi. Ceva din adâncul vostru spune: “Hei, nu era corect. Hei, nu mai funcţionează. Hei, trebuie să fie un flux energetic mai bun”. Nu e nevoie să ştiţi despre acţiuni şi obligaţiuni, şi nici despre bonuri de tezaur.

Apropo, sunt amuzat. V-aţi prins vreunul? Aveţi agenţiile de rating. Uneori este evident, dar oamenii nu pricep. “Standard and Poor”[3] este una. “Moody”[4] este alta. Mai este una – “Fitch.” Fitch. Sună de parcă cineva vă ia ceva din buzunare. “Am să iau ceva de aici şi n-o să ştie niciodată”. Ce fel de nume sunt acestea pentru mari agenţii de credit, cu o mare reputaţie, cele care dau ratingul statelor şi marilor corporaţii...? “Standard and Poor.” Cum ar suna: „Plin de speranţă şi abundenţă”? Ar fi un nume mai bun. În loc de Moody’s, cum ar suna „Fericit!” Rating: Credit Fericit! Sună asiatic. Aşa că... da, câţiva dintre voi au priceput. Aşa că, dragi Shaumbra, se petrec multe acum.

Acum, pe de o parte, sunt, de fapt, încântat de asta. Dacă nu s-ar fi petrecut, cred că aş fi fost puţin dezamăgit – de voi. Nu de mine, ci de voi – însemnând că dacă nu s-ar fi petrecut destule aici şi în starea de vis, cu alte cuvinte, dacă energiile nu s-ar fi mişcat, dacă ar fi fost cu adevărat blocate, am fi avut o discuţie cu totul diferită acum dacă energiile ar fi fost cu adevărat, cu adevărat blocate.

Scuzaţi-mă, aceste obiecte cu motor ale voastre pur şi simplu… (închide un ventilator) asta şi telefoanele voastre mobile.

Am putea avea o discuţie diferită – ea vrea ventilatorul! – despre energia cu adevărat blocată, dar de fapt nu este aşa. De fapt nu e aşa. Se mişcă foarte repede. Rezultatele despre care citiţi în ziare, ştiu că vă sperie şi nu ar trebui, de fapt. Acum, nu fiţi nici orbi faţă de ele. Nu… (sună telefonul mobil al cuiva) Kryptonită. (râsete, căci merge cu spatele) O simt. Oh! (se aşază) Cred că o să leşin. (râsete, râde şi Adamus)

LINDA: Vă rugăm să închideţi telefoanele mobile. Adamus nu e un mare susţinător al lor. Nu o să fie prea drăguţ.

ADAMUS: Nu, de fapt, am decis că... (ia un pahar de pe masă)

LINDA: (suspină) Pune-l jos! Lasă-l jos!

ADAMUS: Vreau să-i spăl, să le ofer un mic botez. (merge către Kathleen cu paharul)

LINDA: Lasă-l jos!

ADAMUS: Oriunde ar fi.

KATHLEEN: Îl închideam! (Adamus râde şi lasă paharul)

LINDA: Nu, e limonadă. N-ai vrea să facă asta.

ADAMUS: Dar este bună. Unde rămăsesem? Oh, energie blocată. Am putea avea o discuţie cu totul diferită. De fapt se mişcă. Provoacă multă dramă în afară, mulţi oameni intră în panică, nu sunt siguri ce urmează să se petreacă. Oh, şi mai sunt şi toţi falşii profeţi care apar acum şi cu adevărat îi numesc falşi. Toţi căutătorii dramei, toţi cei ce se hrănesc cu energie, toţi egocentricii au tendinţa de a ieşi din cutii. O să vedeţi tot mai mulţi dintr-aceştia. Scenariul sfârşitului lumii, teorii ale conspiraţiei. Vă rog, Shaumbra. Va exista o mică tendinţă a unora dintre voi de a intra în teorii ale conspiraţiei. Nu este aşa. Nu este aşa.

De fapt, am mai spus înainte, dar o să repet aici – şi spun asta sincer – liderii politici ai lumii – şi sunt foarte puţini cei pe care i-aş numi lideri – liderii politici ai lumii nu sunt suficient de inteligenţi ca să urzească o conspiraţie. Cu adevărat aşa este. (râsete) Cu adevărat. (câteva aplauze) Sunt atât de copleşiţi de gunoiul lor, de egourile şi de agendele lor încât nu se pot ridic ala nivelul de claritate şi simplitate al îndeplinirii unei conspiraţii.

Ceilalţi la care v-aţi putea gândi că sunt în conspiraţii, care au mulţi bani şi vor şi mai mulţi, am să vă spun ceva despre ei. Caută să meargă altundeva cu banii lor. Ei sunt cei care investesc în călătorii spaţiale. Ei nu vor planeta. Cu toţi banii pe care îi au, realizează că nu o vor, că nu vor toate problemele de aici.

De ce? De ce? Mulţi dintre ei realizează că poţi avea toţi banii din lume şi încă să te lupţi cu multe care se petrec. Ei folosesc, de fapt... iar acesta este un fapt... există grupuri de oameni bogaţi care îşi folosesc banii pentru a realiza contactul cu extratereştrii, astfel încât să poată pleca din acest loc. Şi ei au vorbit despre... au tot felul de agende: viaţa eternă, sex extraterestru şi toate celelalte. Îşi folosesc banii pentru explorarea extratereştrilor. Acum, aş vrea să apar uneori în faţa lor şi să le spun un lucru sau două despre extratereştri, dar să îi lăsăm cu distracţia lor.

Aşa că, oricum, se petrec multe pe planetă, multe energii, şi veţi continua să vedeţi asta pentru un timp. O mare schimbare, oricum vreţi să-i spuneţi. Amintiţi-vă – trebuie să subliniez asta, vreau să o subliniez de 10 ori – nu este vorba despre voi. Nu-mi pasă cât de mult credeţi voi că este aşa, de cât de mult încercaţi să vă ţineţi de asta şi să pretindeţi că este, nu este vorba despre voi. Cu adevărat. Nu.

O parte din voi preia mult din asta. Preluaţi aceste… Sunteţi un mare receptor şi emiţător. Sunteţi un receptor psihic. Culegeţi toate cele care se petrec acolo, le preluaţi ca fiind ale voastre. Le camuflaţi. Cumva le reconstruiţi. Le deghizaţi ca să pretindeţi că este o problemă emoţională personală, ca să pretindeţi că este o problemă cu abundenţa sau cu o relaţie a voastră. Nu este aşa. De câte ori trebuie să spunem asta? De multe ori, pentru că voi continuaţi să vă gândiţi: “Ei bine, Adamus probabil că vorbeşte cu Timothy, nu cu mine. Adamus vorbeşte cu ceilalţi, fiindcă eu încă am toate acele probleme.” Nu sunt ale voastre.

Sunteţi fiinţe foarte sensibile la un anume nivel, simţiţi ce se petrece, dar faceţi această deformare odată ce ajunge la voi şi pretindeţi că vă aparţine. Unii dintre voi urmează teoria lui ‘cine ai fi dacă nu ai avea probleme.’ Cu adevărat. Problemele – setul de probleme aflate în faţa voastră, cu care vă treziţi dimineaţa şi cu care vă duceţi la culcare seara – vă aduc aminte că sunteţi în viaţă, oferă creierului ceva cu care să lucreze. Vă oferă emoţie şi dramă.

Oh, ştiu că o parte din voi înjură şi spune: “Vreau să trec de aceste probleme”. Vă rog să nu mă scuipaţi, dar trebuie că le vreţi, altminteri nu ar fi aici. Cu adevărat. Cu adevărat. Dacă realmente nu aţi avea acele probleme, cu adevărat ele nu ar fi acolo. Aşa că am spus asta anul trecut, am spus-o cu un an înainte… (Linda pune o pălărie în faţa lui)

LINDA: Este un scut, ca nimeni să nu te lovească.

ADAMUS: Nu, doar… aici, tu stai aici. (râsete, căci se aşază în spatele ei) Aşa că… am spus asta anul trecut, am spus-o şi cu un an înainte. Dacă se petrece ceva în viaţa voastră, dacă este acolo în mod repetitiv, dacă ceva se petrece, trebuie să fie ceva ce vă place la acel joc. O parte din voi, evident, urăşte jocul, dar o parte din voi adoră jocul. Intraţi acolo – voi sunteţi şeful, voi sunteţi creatorul – ce anume vă place la el? Pentru că de asta este aici. Nu există alt motiv. Nu vă este impus din afară, de altcineva, nici măcar, trebuie să spun, de aspectele voastre, pentru că dacă este acolo, chiar dacă un aspect creează, voi îl lăsaţi să creeze. Voi lăsaţi acel aspect să se amestece peste voi. Voi lăsaţi acel aspect să vă împiedice cu adevărat să fiţi cel mai bun prieten al vostru.

Seria nouă

Seria cea nouă. Tocmai am terminat seria (Următoare), e timpul pentru seria cea nouă. Cum o vom numi? (cineva spune: “Seria nouă”) Seria nouă. Este cam la fel de creativ precum seria mea (URMĂTOARE). Iar după un an o putem numi Noua Serie (URMĂTOARE) şi o să continuăm de acolo.

Staţi o clipă. Simţiţi un moment. Ce se petrece? Ce se petrece acum? (audienţa spune “Haos”) Oh, seria Haosului. Ar fi bine. Chiar ar atrage atenţia. De fapt, nu e rău. Eu am ceva puţin diferit în minte. Simţiţi. Da.

SHAUMBRA 1 (o femeie): Dezvăluire.

ADAMUS: Dezvăluire. Asta ar merge.

SHAUMBRA 2 (o femeie): Noua Energie.

ADAMUS: Noua Energie. Tobias a făcut asta. S-ar supăra dacă i-am fura titlul.

SHAUMBRA 3 (o femeie): A ascensiunii.

ADAMUS: A ascensiunii. S-a făcut deja.

LINDA: Corpul de Conştiinţă. (cei din sală strigă alte câteva idei)

ADAMUS: A evoluţiei. Ok, ne apropiem. Maeştri… împământarea Spiritului.

SHAUMBRA 4 (o femeie): A absolvirii.

ADAMUS: A absolvirii. A doua absolvire. A treia absolvire. (râsete) Absolvirea finală. Absolvirea finală: continuarea. Noua conştiinţă. Toate sunt bune. Vedeţi, strângem puţină energie aici. Da, Vince?

VINCE: Plutirea prin rahat.

ADAMUS: Plutirea… Plutirea prin Makyo, da. (râsete)

LINDA: Revoluţia conştiinţei. (din sală se oferă mai multe sugestii)

ADAMUS: Linda?

LINDA: Revoluţia conştiinţei.

ADAMUS: Revoluţia, ooh, a conştiinţei. Da! Asta ar atrage ceva atenţie. Ar atrage ceva atenţie. Toate sunt bune. Am să vă ofer şi propunerea mea, dar nu înseamnă că este cea corectă.

LINDA: Putem să votăm că nu? (râsete)

SART: Următoarea mare aventură a lui Sart. (multe râsete)

LINDA: Sigur asta este.

ADAMUS: Următoarea mare aventură a lui Sart. Ar fi bun. Da. Da. Ar fi bine, Sart, mai puţin pentru toţi cei care ascultă. Oricum, ei îţi pot simţi energia.

SART: Să vină!

ADAMUS: Da. Multe sugestii şi, cu adevărat, noi ne punem la un loc ideile, creativitatea. Iată la ce mă gândeam eu şi o să explic într-un minut. (Adamus scrie pe tablă) “e2012.” Acum daţi-mi voi e să explic. Nu sunteţi obligaţi să vă placă. Este o idee bună, totuşi.

Totul este energie

Daţi-mi voie să explic. Cel mai mare lucru care se va petrece în următorul an şi jumătate – poate doi ani – şi puteţi scrie asta pe oglindă, în maşină sau oriunde, însă acum totul este energie. Acum totul este doar energie. Vă rog să puneţi un semn după asta, cu alte cuvinte, o mică notă de subsol. Atunci când spun că totul este energie, nu vi se aplică vouă neapărat, dar se aplică la tot ce se petrece în lume acum. Puteţi distila asta, o puteţi simplifica – fiecare acţiune, fiecare joc, fiecare ştire, totul – dacă le simţiţi, totul se leagă de energie.

Este multă energie în mişcare acum, energie în haos. Haos total. Energie care distruge sisteme vechi în încercarea de a construi noile… nici nu vreau să le spun sisteme, însă noi formate sau standarde, noi ghizi pentru felul în care au fost lucrurile. Lumea este într-o criză a energiei. O criză a energiei. Dacă priviţi la orice acum… combustibilii, evident. Situaţia combustibililor, este o criză a energiei acolo. S-a vorbit despre ea de mult timp, nu e nimic nou, însă această planetă a folosit combustibili foarte, foarte vechi, arhaici. Şi este uluitor, pentru că există energie în aer chiar acum, doar că nimeni nu a priceput cum să o adune la un loc şi să o folosească – s-au apropiat de câteva ori, dar încă nu au atins-o – fiindcă... fiindcă... deoarece...

LINDA (şi audienţa): Conştiinţa.

ADAMUS: Conştiinţa încă nu este acolo. În momentul în care conştiinţa ajunge acolo, atunci soluţia dintr-o dată este acolo – ceva care este perfect curat, total gratuit, uşor de utilizat, înlocuieşte petrolul, cărbunele şi gazul natural, ca şi pe mulţi din combustibilii fosili. Însă lumea are un dezechilibru interesant al energiilor acum.

Aşa cum am spus înainte, resursele naturale necesare susţinerii populaţiei pe această planetă, acum şi în următorii 20, 30 de ani, pur şi simplu nu există. Există potenţialul trecerii de la o criză la alta. Imaginaţi-vă chiar acum o criză a banilor, dar următoarea criză adevărată, adevărată este combustibilul. Imaginaţi-vă rezervoarele secând sau populaţia ori consumul populaţiei crescând la un nivel la care extracţia, rafinarea, distribuirea nu pot ţine pasul, astfel că preţurile explodează. Schimbă tot ce se petrece pe Pământ.

Şi, prieteni, aceasta nu este o predicţie, ci se petrece. Nu este ficţiune, este real. Mulţi oameni vor să închidă ochii; voi puteţi face ceva. Voi faceţi ceva. Datorită lucrării pe care o faceţi cu voi înşivă, nu ca să salvaţi planeta, nu ca să salvaţi universul sau orice altceva, lucrarea pe care o faceţi în propria voastră conştiinţă în mod egoist, sclipitor de egoist pentru voi înşivă, este ceea ce creează o diferenţă, va crea diferenţa pentru problemele cu care se confruntă Pământul acum.

Lucrarea pe care o faceţi de fiecare dată când preluaţi pentru restul lumii o problemă mică – cu adevărat este problema lor, nu a voastră –, dar de fiecare dată când preluaţi, pretindeţi că vă aparţine, vă luptaţi cu ea, vă chinuiţi cu ea, vă bateţi cu ea, vă temeţi de ea, realmente vă ajută să înţelegeţi ceva mai clar despre conştiinţa voastră.

V-aţi gândit că era calea voastră spirituală. Aţi numit-o calea voastră spirituală. Nu este. Aţi trecut dincolo de călătoria spirituală. Cu adevărat. Încă mai pretindeţi că o faceţi, dar aţi trecut dincolo de ea. Aşa că atunci când preluaţi o problemă, gândindu-vă că este a voastră, vă luptaţi cu ea şi în cele din urmă ajungeţi la o nouă înţelegere sau la o nouă conştientizare, aceasta va avea un mic efect strălucitor asupra conştiinţei de masă, asupra restului lumii.

Poate pare puţin deplasat să spun asta. Voi spuneţi: “Ei bine, ce legătură are cu asta problema mea cu un prieten sau cu o rudă?” Are toată legătura, pentru că voi creaţi foarte activ potenţiale noi pentru schimbare pe planetă, prin crearea unei noi conştiinţe pentru voi.

Înapoi la subiect: planeta este într-o criză a energiei. Puteţi vedea asta chiar acum. Energia în relaţii – foarte mulţi dintre voi aţi experimentat probleme cu relaţiile în ultima lună – energie în relaţii, pentru că este o situaţie a energiei. Este un joc vechi al furtului de energie care continuă şi se petrece cu membrii familiei, cu prietenii şi la serviciu. Apoi vă întrebaţi: “Ce nu e în regulă cu mine? De ce nu mă descurc cu oamenii? De ce nu mă plac?” Fiindcă ei joacă un joc al energiei. Fură. Încearcă să ia ceva de la voi.

Acum este o paranoia a energiei pe Pământ. Se manifestă în moduri diferite. Există mentalitatea lui “insuficient” – “Nu e suficient pe aici, aşa că trebuie să înhaţ tot ce pot.” Dacă simţiţi acum conştiinţa de masă, există un vid uriaş, un gol aflat acolo acum. Oamenii simt colectiv că nu este suficient, iar acest lucru este alimentat de ştiri, de cei plini de dramă şi de toţi ceilalţi – “Nu este destul”. Creează un vid. Creează dorinţa sau simţirea oamenilor – “Mai bine să păstrez ceea ce am sau, şi mai bine, aş putea să mai fac rost şi de ceva în plus. Vin vremuri grele.”

Asta creează o imensă criză a energiei emoţionale. Va cauza o criză a alimentelor, iar cu asta mă puteţi cita: această planetă poate creşte suficientă hrană pentru a susţine 10 miliarde, poate chiar 20 de miliarde, în conştiinţa potrivită. Dar vor fi războaie pentru hrană, chiar şi dacă planeta poate rodi suficient. Am mai vorbit înainte despre agricultură şi agricultura cu conştiinţă, despre cum să creşteţi conştient alimente care să suplinească volume uriaşe de hrană. Iar corpurile, corpurile de conştiinţă, nu au nevoie de mari cantităţi de hrană. Au nevoie doar de puţină conectare cu energia.

Vă puteţi descurca cu jumătate din mâncarea pe care o consumaţi acum, dacă doriţi. Nu sunteţi obligaţi. Nu sunteţi obligaţi. Vă puteţi descurca cu jumătate. Nu este vorba despre a slăbi, ci despre a vă acorda corpul. Nu mai are nevoie de aceleaşi cantităţi. De fapt, aţi observat în zilele în care mâncaţi prea mult că vă doare cumva? Deoarece corpul vostru devine mai sensibil.

Există o criză generală a energiei şi în următorul an şi jumătate tot ceea ce citiţi, ceea ce are loc pe această planetă, de la sistemul bancar la mâncare, la relaţii, tehnologie şi orice altceva este legat de energie.

Furtul de energie are loc în multe moduri stranii acum. Unul dintre lucrurile pe care le veţi vedea mai mult… veţi vedea mai puţin război, apropo. Războiul este puţin prea direct şi brutal şi, de fapt, nu obţineţi prea multă energie prin mersul la război. Ei încep să priceapă. Costă mult să mergi la război, aşa că se gândesc la alte căi. “Ei” – ştiţi, colectivitatea, oamenii din guverne.

Războaiele noi, noul mod al hrănirii cu energie este reprezentat de lucruri precum războaiele codurilor, cele digitale, iar ele sunt purtate acum nu doar de hackeri studenţi care creează viruşii şi lucrurile care vă privează pe voi şi pe alţi utilizatori de computere de dreptul de a le folosi. Este un virus SES[5] aşezat în programul computerului. Literalmente merge acolo şi fură energie.

Uneori spuneţi: “Ei bine, ce obţin aceşti hackeri pentru că produc distrugere?” Energie. Cu adevărat. O primesc direct şi indirect. Ei primesc un impuls din faptul că provoacă haos. Ei primesc o hrănire indirectă cu energia care revine la ei. Mânia şi furia voastră fiindcă vi s-a spart computerul ridică un nivel de energie care ţâşneşte înapoi. Ei nu ştiu că pentru asta fac programul, dar la asta duce. Acum se petrece în corporaţii. Se petrece în autorităţi de stat. Ei creează codurile care intră şi pervertesc, distorsionează şi fură energia.

Astfel că acum avem în curs uriaşe bătălii energetice, care au loc în multe feluri. Citiţi ştirile, dacă îndrăzniţi, mâine, săptămâna viitoare, iar în loc de a citi cuvintele tipărite pe hârtie sau prezentate pe ecranul computerului, gândiţi-vă acum la ele în termenii următori: totul este energie. Totul. Totul este energie. Haideţi să respirăm adânc cu asta.

Asta se petrece acum în lume şi nu este absolut nicio nevoie să vă temeţi de asta, absolut să nu vă îngrijoraţi. Voi, dragi prieteni, veţi aduce volumul absolut potrivit de energie care să vă servească absolut în moment. Absolut, nu e nimic de care să vă temeţi, cu excepţia cazului în care aşa vreţi, cu excepţia cazului în care vreţi să urmaţi acea cale, desigur. Acum, de asta sugerez un nume precum “e2012,” fiindcă totul va fi legat de energie. Puteţi schimba numele, dacă vreţi. Păstraţi numele. Gândiţi-vă la asta. Totul este energie.

LINDA: Vreţi cu toţii să-l păstrăm? (audienţa răspunde: „Daaaa!”)

ADAMUS: Oh, şi este un nume bun, semi-dramatic, datorită agitaţiei legate de 2012. La sfârşitul lui 2012, nu va avea loc vreun mare eveniment. Va fi multă tulburare, mult haos între acum şi atunci. Vor mai fi multe situaţii precum cea pe care am avut-o de curând în Norvegia. Este energie. Este energie acumulată.

Şi nu a fost doar acel individ (se referă la evenimentele din Norvegia). Este destul de interesant să citesc ştirile prin ochii unora dintre voi. Apare întrebarea: “Acel individ a acţionat singur?” Ei bine, nu. El acţiona din partea unei conştiinţe, indiferent dacă mai ştia pe altcineva sau dacă era conştient de asta. El punea în scenă un lucru foarte virtuos, foarte mânios şi în mare căutare de energie, împreună cu alţii cu minţi asemănătoare.

Ştiţi, se fac nişte conexiuni. Extremiştii – indiferent dacă se ocupă de politică, de terorism sau de altceva – extremiştii se conectează, tot aşa cum şi voi vă conectaţi unii cu alţii, chiar dacă nu sunteţi împreună. Noi ne conectăm acum cu Shaumbra din întreaga lume, chiar dacă ei nu sunt aici. S-ar putea să nu le ştiţi numele, dar există o conectare energetică. Ei bine, ei se conectează, şi, în special dacă sunt suficient de intuitivi ca să ştie cum să se conecteze în starea de vis, în alte tărâmuri, în Tărâmurile Apropiate, ei se conectează şi îşi alimentează unii altora punctele de vedere şi credinţele.

Sub asta este multă lipsă. Mare parte din situaţia energiei este lipsa, iar ei vor da vina pe un grup sau pe altul, pe stat, pe părinţi sau pe altceva. Ceea ce experimentează ei este lipsa, astfel că trebuie să obţină energie ca să stimuleze, ca să simtă că ei obţin ceva

Dar, aşa cum ştiţi, dacă aţi urmat cursul lui Tobias despre energiile sexuale, dacă sunteţi victimă, veţi fi abuzator. Punct. Dacă cineva v-a luat energia, mai devreme sau mai târziu o veţi lua şi voi pe a lor, chiar dacă nu sunteţi conştienţi de asta. Este modul în care lucrează hrănirea. Puteţi avea o mare hrănire… unii dintre voi aţi avut dramă în vieţile voastre în ultima săptămână. Nu mă uit la nimeni anume, dar aţi avut dramă în viaţa voastră. Este un fel de impuls pentru un moment scurt. Chiar dacă era dramă, v-a oferit puţină hrănire, iar voi începeţi să fiţi mai conştienţi de ea şi, poate, să vă simţiţi puţin vinovaţi pentru asta, însă v-a adus aminte că sunteţi în viaţă. De fapt v-a revitalizat corpul şi fiecare parte din voi pentru scurt timp.

Dar când ea dispare, v-aţi întors la realitate. V-aţi întors la viaţa de zi cu zi şi atunci vă prăbuşiţi. Aveţi o prăbuşire energetică. Ei bine, vampirul din voi trebuie să iasă atunci şi că mai obţină energie de undeva. Este ciclul. Este exact ceea ce Tobias a spus atât de profund în Şcoala Energiilor Sexuale.

Astfel că aveţi toate aceste dinamici în curs, toată hrănirea care are loc, tot vidul din conştiinţa de masă, oameni care simt – lucru consolidat de ştiri – că nu este suficient. Nu este suficient. Nu este suficient. Astfel că ei ies ca să se hrănească. Nu o vor face prin războaie, ci în multe alte feluri – prin atenţia la ştiri, prin manipulare financiară, prin toate celelalte.

Shaumbra, când spun că totul este energie, pun un asterisc după asta – cu excepţia voastră. Cu excepţia voastră. Hai să vorbim despre asta. Restul lumii operează asupra crizei energiei şi a energiei haosului. Se va rezolva cu bine, deoarece va duce această planetă la nivelul următor, iar voi veţi începe să vedeţi diferenţa în circa doi ani de acum înainte. Însă acum nu e nevoie să vă afecteze. Este parte a evoluţiei. Este parte a rezistenţei la schimbare. Este parte a structurilor vechi care nu vor să renunţe, dar se va petrece. Se petrece. Se petrece.

Conştienţă

Hai să vorbim acum despre voi şi, pentru a face asta, am să vorbesc despre conştiinţă. Conştiinţă. Ce este conştiinţa? Un cuvânt lung, greu de scris. (audienţa oferă diverse răspunsuri)

DAVID: Conştienţă.

ADAMUS: Conştienţă. Da, şi David primeşte un premiu Adamus. Însă data viitoare, David, vreau să cânţi tare. CONŞTIENŢĂ!

DAVID (strigă): CONŞTIENŢĂ!

ADAMUS: Aşa. Da. David primeşte un premiu Adamus pentru că a fost chiar lângă mine şi l-am auzit. (râsete) Dar, David, înainte să accepţi, trebuie să te rog să faci o alegere. Ai de ales între premiul Adamus sau bani, 20 de dolari. Pe care îl iei?

DAVID: (alege premiul) Mai valoros ca aurul.

ADAMUS: Mai valoros ca aurul. Bun răspuns. Orice răspuns ar fi fost bun, dar este un răspuns bun. Bun. Interesant, interesant. Aţi observat micul schimba de energie care a avut loc?

LINDA: Între tine şi Edith? (râsete, Adamus o sărută pe Edith)

ADAMUS: Da! Eu sărut, dar nu povestesc niciodată! Deci conştiinţa este conştienţă. Ce este conştienţa? Ce este conştienţa? Hai să facem câteva exerciţii cu conştienţa.

Mai întâi, caut doi voluntari. Vince, tu eşti unul dintre ei, iar tu, Mary, eşti celălalt. Mulţumesc pentru că v-aţi oferit. (râsete) Iată ce trebuie să faceţi. Vince, tu te duci pe terasă şi doar… mergi acolo şi fii conştient. Mary, mergi în parcarea din faţă şi fii conştientă. O să vă chem înapoi într-un moment. Este o întrebare interesantă. Ce este conştienţa? Ei stau acolo… fiind conştienţi… hai să-i chemăm înapoi acum. A fost destul timp ca să fie conştienţi.

LINDA: Acum?

ADAMUS: Da. Ok. Vince, Mary, veniţi înapoi. El este conştient că nu vrea să fie înăuntru. (râsete) E mult mai plăcut afară. Vince, trei lucruri de care ai fost conştient.

VINCE: Cât de frumos era acolo.

ADAMUS: Frumos, ok.

VINCE: Adierea răcoroasă.

ADAMUS: Adierea răcoroasă, grozav.

VINCE: Şi că viaţa este bună.

ADAMUS: Viaţa este…

VINCE: Bună.

ADAMUS: Oh, bun. Am crezut că ai spus altceva. Viaţa este bună. Ok, Mary, trei lucruri. De ce anume ai fost conştientă?

MARY: De a fi în momentul Acum.

ADAMUS: A fi în momentul Acum. Cu adevărat?

MARY: Într-un fel. (râde)

ADAMUS: Ok. Nu ca să dezvălui secrete, dar spuneai: “Ce ar trebui să fac aici?” Dar şi acesta este un fel de moment Acum. Ok, următorul.

MARY: De a nu fi aşa de mult în minte.

ADAMUS: De a nu fi în minte. Da. Ai realizat că erai în minte. Ok.

MARY: Da, aşa e.

ADAMUS: Erai conştientă în minte. Ok. Mai departe.

MARY: Respiram.

ADAMUS: Pardon.

MARY: Nu ştiu.

ADAMUS: Nu ştii.

MARY: Că respiram, nu ştiu.

ADAMUS: Ok, două, două din trei. Nu e rău. Ok, acum hai să facem asta ca grup. John, te rog să pui muzica ce s-a cântat la începutul sesiunii, „The Mandolin Highway”[6]. Hai să reducem puţin lumina şi să creăm un fel de atmosferă misterioasă. Să cânte muzica şi, pe măsură ce ea continuă, vreau ca voi să fiţi conştienţi. Respiraţi adânc şi fiţi conştienţi. Fiţi conştienţi. [muzică]

ADAMUS: Excelent. Linda, ia microfonul, te rog. Putem aprinde iar lumina. De ce anume aţi fost conştienţi? Fără makyo, vă rog. De ce anume aţi fost conştienţi?

ELIZABETH: Am simţit doar – am fost conştientă de vârfurile degetelor mele care atingeau.

ADAMUS: Bun.

ELIZABETH: Am fost conştientă de corpul meu care vroia să se mişte în ritm, pur şi simplu simţeam că sunt acolo.

ADAMUS: Poţi, dacă vrei.

ELIZABETH: Ok. Am fost conştientă, mai mult decât orice, de schimbare, de faptul că energia mă ridica.

ADAMUS: Da. Bun. Excelent. Mulţumesc. Bun. Următorul.

EDITH: Am fost conştientă de un fel de picături strălucitoare care îmi umpleau inima şi bucuria pur şi simplu curgea, iar apoi erau un dans, dans, dans.

ADAMUS: Bun. Bucurie. O să rezum asta ca bucurie, cumva efervescentă. Grozav. Alţii?

TIFFANY: Eram conştientă că am ieşit din cap, iar asta m-a făcut să fiu adormită şi să vreau să dorm.

ADAMUS: Somnolenţă. Excelent. Excelent. O să vorbim despre asta. Somnolenţă. Bun.

SHAUMBRA 5 (o femeie): O senzaţie de avânt şi de fericire.

ADAMUS: Bun. Excelent, or să mai fie câţiva. Orice conştientizare, nu e nevoie să fie ceva ezoteric. Poate fi orice.

LULU: Da. Eram conştientă de schimbările de ritm şi de combinaţia diferitelor instrumente.

ADAMUS: Da. Erai conştientă de mişcările muzicii.

LULU: Da. Apoi ele intră şi ies.

ADAMUS: Bun. Şi muzica a fost bună. Minunat. Bun. Orice altceva. Conştienţi de căldură?

KAREN: Mie mi s-a părut că era viaţa însăşi, chi. Am văzut plante, seminţe, care începeau să crească şi să tot crească, iar apoi au început să se răsucească şi cred că era…

ADAMUS: Erai într-o călătorie psihedelică din anii 60. (râsete) Cum ai rezuma asta? Ce…

KAREN: Viaţa, chi. Energia chi.

ADAMUS: Ok. Excelent. Minunat. Bun.

MCKENZIE: Am fost conştientă de un nou proiect artistic ce se forma în mintea mea.

ADAMUS: Ah, bun. Am să scriu creativitate. Minunat. Încă doi. Orice lucru de care aţi fost conştienţi. Orice. Poate fi ceva ce aţi considera a fi banal. Da.

HEATHER: Am fost conştientă de ceva care mă atingea chiar aici. Energia curgea prin corpul meu şi un miros a trecut chiar pe lângă mine.

ADAMUS: Da.

HEATHER: Pur şi simplu a trecut pe lângă mine.

ADAMUS: Probabil că era Kuthumi. (câteva râsete) Mirosul şi atingerea. Ok. Următorul.

GAELON: Eram conştient de ritm şi de ce simţeau toţi ceilalţi.

ADAMUS: Da. Erai conştient şi de sală.

GAELON: Iar energia din sală curgea cumva.

ADAMUS: Minunat. Ok, bun. Cam asta este pentru acum. Multe niveluri diferite de conştienţă. Conştiinţa este conştienţă. Acum haideţi să mai avem o experienţă aici, cu îngăduinţa Aandrei, dacă nu te deranjează. Vom reduce iar lumina. La ultima noastră întâlnire, Aandrah a făcut respiraţia tăcută. Frumoasa respiraţie tăcută. O putem repeta? Da, respiraţia tăcută. Ea ar putea începe cu câteva cuvinte, dacă doreşte, iar apoi poate intra în… Acum fiţi conştienţi. Este puţin înşelător, pentru că în curând nu veţi auzi cuvinte de la Aandrah.

AANDRAH: Aşezaţi-vă confortabil. Simţiţi-vă pe voi. Ahhh. Da. Ok. Pe măsură ce vă aşezaţi tot mai adânc în centrul vostru, primiţi. Doar primiţi. Respiraţi atât de adânc, simţiţi respiraţia cum parcurge tot drumul, până în adânc, în centrul vostru. Observaţi că pe măsură ce încetiniţi ritmul respiraţiei voastre… adânc, încet, lent. Respiraţi… inspiraţi şi expiraţi. Inspiraţi… expiraţi. Respiraţie după respiraţie. Respiraţie după respiraţie. Adânc, încet, respiraţi. (tăcere)

ADAMUS: Mulţumesc, Aandrah. Mulţumesc. Linda, dacă ai putea, du iarăși microfonul la audienţa noastră din studio.

LINDA: Este plăcerea mea.

ADAMUS: De ce anume ai fost conştientă?

JANE: Am fost conştientă de o adiere care sufla asupra mea.

ADAMUS: O adiere. Bun te-ai simţit bine?

JANE: Da.

ADAMUS: Bun.

MARC: Expansiune.

ADAMUS: Expansiune, excelent. Cum te-ai simţit? Ţi s-a umflat corpul sau ţi s-a mărit capul?

MARC: M-am simţit mai uşor.

ADAMUS: Te-ai simţit mai uşor. Bun, bun. Asta înseamnă că era mai stresant sau mai puţin stresant?

MARC: Mai puţin stresant.

ADAMUS: Mai puţin stresant. Bun. Uneori expansiunea poate fi foarte stresantă. Bun.

ALAYA: Mi-am simţit inima bătând.

ADAMUS: Bun.

ALAYA: Inima mea.

ADAMUS: Când a fost ultima dată când ţi-ai simţit inima?

ALAYA: Nu am stat niciodată să o simt.

ADAMUS: Da, uimitor, nu-i aşa?

ALAYA: Însă realmente i-am simţit ritmul.

ADAMUS: Uluitor! Ai o inimă şi bate! Ce o face să bată?

ALAYA: Eu.

ADAMUS: Absolut. Frumos. Inima bătând. Următorul.

DORIS: Conştiinţa pură…

ADAMUS: Conştiinţa pură…

DORIS: … care aduce lacrimi. Fără simţire emoţională, însă puritate şi lacrimi.

ADAMUS: Bun. Bun

DORIS: Atunci când am simţit ochii Aandrei…

ADAMUS: Am să te provoc puţin.

DORIS: Ok.

ADAMUS: Nu ca să mă iau de tine, dar oricine vine aici permite asta. Conştiinţa pură, atunci când ajungi la acel punct, nu va avea absolut nicio senzaţie, nicio simţire, nimic. Nu-ţi va aduce lacrimi în ochi. Tu ai simţit conştiinţa şi potențialul purităţii conştiinţei, dar când eşti, de fapt, în conştiinţă pură, nu este simţire, iar acesta e un lucru bun. Nu există senzaţie. Nu sunt lacrimi. Ai putea spune că este nimic şi totul în acelaşi timp.

DORIS: Frumuseţe? Este un cuvânt mai bun pentru momentul în care m-am conectat cu Aandrah?

ADAMUS: Mda. Frumuseţe. Frumuseţe este conecta…

DORIS: Frumuseţe este ceea ce am experimentat.

ADAMUS: Absolut. Nu încerc să te corectez sau să mă iau de tine, dar pentru cei care ascultă simt că este important să spun că ceea ce ai simţit cu Aandrah era frumuseţe. Absolut. Potenţialul conştiinţei pure şi mai multă conştienţă decât ai simţit mai devreme, ieri sau anul trecut, care te va face să izbucneşti în lacrimi, care va şterge cu blândeţe lucruri vechi care nu vă mai servesc, în locul unora din energiile care vin cu duritate. Dar când intri în conştiinţă pură – de nedescris. Sans definition. Nicio emoţie şi, de fapt, nicio simţire. Sună cumva plictisitor, dar nu este. Nu este. Însă vă mulţumesc. Încă două persoane.

JEAN: Am mirosit mâncarea din spatele meu. (râsete)

ADAMUS: Ai mirosit… excelent. Excelent. Şi era plăcut sau nu?

JEAN: E grozav! Vreau să mă duc să mănânc!

ADAMUS: Bun. Eşti în cea mai bună poziţie acolo, doar te întinzi şi iei ce vrei de acolo. Ok, încă unul sau doi.

LINDA: Ok…

ADAMUS: Apoi vom ajunge la subiect şi veţi spune: “Ah!”

SANDRA: Am simţit la un anume punct… am fost conştientă că simt că nu am corp.

ADAMUS: Fără corp.

SANDRA: Ca şi cum corpul dispăruse, dar imediat cum am avut acea conştienţă, m-am întors în corpul meu.

ADAMUS: Ah, absolut. Ok. Nici un corp sau dincolo de corp. Excelent. Încă unul.

SUSAN H.: M-am simţit spiralându-mă.

ADAMUS: Spiralare.

SUSAN H.: Mm hmm.

ADAMUS: Nu ar trebui să bei înainte să vii aici. (râsete) Bun. De fapt, este ok să bei. Ok. Mulţumesc, Linda.

LINDA: Este plăcerea mea.

ADAMUS: Sunt multe conştientizări aici, pe tablă, fiecare dintre ele corectă, fiecare dintre ele potrivită.

Tipuri de conştienţă

Pe măsură ce deveniţi mai conştienţi de voi... o să definesc acestea. Nu sunt cioplite în stâncă, în nici un fel, dar sunt multe niveluri diferite de conştienţă, care toate se leagă de conştienţă. Toate sunt importante în vieţile voastre acum.

Există conştientizări senzoriale. Ele vin prin cele cinci simţuri umane ale voastre şi sunt lucruri precum mirosul, atingerea, ascultarea muzicii care vine prin urechile voastre, simţirea adierii, chiar, într-o anumită măsură, percepţia senzorială a inimii voastre bătând, a căldurii, desigur, a corpului care se mişcă. Toate acestea sunt conştientizări senzoriale.

Aş spune că oamenii obişnuiţi sunt, în general, inconştienţi de circa 98% din percepţiile senzoriale din jurul lor. Ei au învăţat să se acordeze sau nu cu lucrurile. Nişte motociclete au trecut pe aici pe când ne aveam experienţele. Aţi învăţat să nu vă acordaţi cu ele. Aici, în sală, s-au petrecut vizual unele lucruri, dar voi aţi învăţat să le ignoraţi, ceea ce este bine, căci altminteri aţi fi copleşiţi. Vă pricepeţi foarte bine să nu vă acordaţi, cumva v-aţi dezacordat de la voi.

Percepţiile senzoriale sunt o parte importantă a conştiinţei, pentru a putea să puteţi percepe culoarea, atingerea şi mirosul. Este foarte uşor şi plăcut şi este un lucru pe vi-l puteţi oferi ca dar. Întoarcerea la percepţia senzorială necesită doar să opriţi din când în când şi să observaţi că o muscă zboară prin sală, dar, cu excepţia cazului în care vi se aşează pe faţă, în general nu o veţi observa şi nu vă veţi acorda cu asta. Iar ea zboară pe aici. Nu o omorâţi, este Kuthumi! (râsete) Şi… (calcă el pe muscă) oh, îmi pare rău. Kuthumi o să se întoarcă în viaţa următoare. (mai multe râsete)

Există şi conştienţa mentală, conştienţa minţii. Cei mai mulţi dintre voi nu au vorbit despre ceea ce s-a petrecut în mintea voastră, iar acolo au fost multe. Mult gunoi trecea pe acolo. Aţi învăţat să izolaţi multe în afară, dar, un lucru amuzant despre gunoiul minţii, se va întoarce. Nu pleacă undeva… ei bine, pleacă undeva, dar are tendinţa de a se întoarce.

Fiecare întrebare pe care aţi pus-o vreodată încă este acolo, plutind, până primeşte un răspuns. Da, sunt multe. Poate că ar trebui să încetaţi să mai puneţi atâtea nenorocite de întrebări. (râsete) Chiar şi lucruri precum problemele care vă trec prin minte acum şi care nu sunt rezolvate se vor întoarce. Sunt ca şi întrebările. Sunt nerezolvate şi caută ceva. Astfel că toate acestea se petrec. Unii dintre voi aţi avut conştienţa unor lucruri frumoase, a expansiunii, a unor astfel de lucruri. Multe dintre acestea sunt... este conştienţa gândurilor.

Acum, multora dintre voi nu vă place să vă gândiţi la gândurile voastre. Nu vă place să vă focalizaţi pe ele, pentru că sunt doar gunoaie şi deşeuri care trec. Voi faceţi un lucru interesant: vă luaţi propriile gânduri, le combinaţi cu antena voastră psihică – capacitatea de recepţiona simţiri şi lucruri din exterior –, le aduceţi pe toate la un loc, spuneţi că sunt ale voastre şi aveţi tendinţa de a vă descurca cu toate. Şi este atât de copleşitor că încercaţi apoi să închideţi tot, dar nu o faceţi. Ele continuă să curgă, iar voi intraţi în încurcătură. Intraţi într-o mare mizerie. Transformaţi totul în haos. Totul înseamnă probleme şi confuzii şi nu ştiţi unde să mergeţi mai departe.

Apoi vă gândiţi la părăsirea acestei planete frumoase. Vă gândiţi să încercaţi din nou în viaţa următoare. De câte ori aţi spus asta? “O să încerca în viaţa următoare”. Aceasta este acea viaţă. O să rezolvăm în această viaţă. Gata cu întoarcerea. Da. Da. (aplauze)

Astfel că există conştienţa mentală, iar apoi este ceea ce aţi numi mai ezoteric, spiritual, intuiţia, cunoaşterea. O să folosesc cuvântul intuiţia aici (scrie), conştienţa intuiţiei. Acum, aceasta este ceva care constant se conectează şi comunică cu voi. Sunteţi cu toţii fiinţe foarte intuitive. Oricum, daţi voie minţii să depăşească asta şi lăsaţi îndoielile să o împingă în altă parte. Însă acum intuiţia aduce simţirea unor lucruri care vor apărea în ziarul de miercuri.

Voi spuneţi: “Este ceva în neregulă cu stomacul meu. Trebuie să fie din cauză că am probleme la serviciu”. Nu. Sunteţi fiinţe intuitive. Culegeţi lucruri care se mişcă şi se schimbă pe Pământ. Minunat miros, mmm. Voi culegeţi nelinişti ale oamenilor din oraşul în care trăiţi. Culegeţi stafii care au trecut prin sală, mereu fascinate de voi, stafii rămase pe Pământ, însă procesele voastre mentale convertesc asta, o pun în altă zonă, vă fac să vă îndoiţi de voi, astfel că nu vă permiteţi cu adevărat să percepeţi pe baza conştienţei intuitive.

Deja este aici. Nu este nevoie să urmaţi cursuri despre intuiţie, despre cunoaştere. Ştiţi de ce nu vreau să fac cursuri despre asta? Pentru că atunci aţi deveni mentali în legătură cu ea. Deja este aici. Este voi. Deja lucrează. Este vorba cu adevărat despre a avea încredere că este acolo, să aveţi încredere că nu este gunoiul vostru şi să aveţi încredere în ea atunci când vine, căci atunci îndeosebi mintea încearcă să preia controlul.

Acestea sunt tipuri diferite de conştienţă cu care lucraţi acum. Sunt cele mai evidente, căci sunt direct în faţa voastră. Dacă vă lovesc în picior, o să fiţi conştienţi de asta. Acestea sunt cele mai prolifice. Mereu se petrec. Vă înnebunesc. Acestea sunt cele mai naturale, cele mai distractive şi mai uşoare, dar şi cele care au tendinţa de a vă împinge de pe calea voastră.

Atunci când am întrebat înainte “Unde este conştiinţa voastră?”, a fost o întrebare cu adevărat bună. Este o întrebare cu adevărat bună. Unii dintre voi spun “Aici.” Ei bine, dar realmente sunteţi conştienţi aici? Aş spune că mare parte din conştiinţa voastră este în afară, în alt tărâm. Aţi ţinut-o acolo. Aţi împiedicat-o să fie aici. O evitaţi în multe feluri. Aţi ascuns-o undeva şi realmente nu ştiţi unde este.

Atunci când am pus întrebarea “Ce este conştiinţa?”, mi-aţi dat un răspuns mental. Voi spuneţi: “Conştienţă”. Ok, dar, cu adevărat, ce înseamnă asta? Ce este conştiinţa? Ce este conştiinţa? Am dezbătut cu mine însumi, ceea ce este destul de plăcut, dacă să definim asta sau nu ori dacă ar trebui să o lăsăm deschisă. Am decis că o vom defini într-o anumită măsură.

Prezenţa voastră

Conştiinţa este conştienţă, dar, spus mai concis, mai distilat, conştiinţa este prezenţa voastră. Prezenţa voastră, nu ca în cuvântul „presents” (cadouri) – vreau să spun că da, este un dar, însă este prezenţa voastră. Este puţin diferită de a fi în momentul Acum. Sunt foarte similare, sunt ca nişte veri, dar este prezenţa voastră. Conştiinţa voastră este prezenţa voastră şi cele de care vă daţi voie să fiţi conştienţi. Conştiinţa voastră este prezenţa voastră, iar prezenţa voastră este chiar aici, stă chiar aici.

Conştiinţa voastră este conştienţa senzorialului, a mentalului şi a intuitivului. Conştiinţa voastră este prezenţă, iar întrebarea pe care o am pentru fiecare dintre voi este: cât de prezenţi sunteţi? Cât de prezenţi sunteţi? Cât de reali sunteţi în moment? Cât de conştienţi sunteţi? Sunteţi mai conştienţi decât majoritatea oamenilor. Aceasta este, într-adevăr, un fapt, însă tot mai există lupta înainte şi înapoi. Încă vă mai întrebaţi: “Ei bine, ce înseamnă toate acestea? Ce este Spiritul şi ce este conştiinţa?”

Am să vă rog acum, fără muzică, fără cuvinte, fără nimic, chiar şi fără acest ventilator – doar pentru o clipă, dragă Linda – să vă simţiţi prezenţa, să fiţi conştienţi de prezenţa voastră. Înainte de a face asta, ieşiţi din minte. Fără minte în asta. Eh, fără creier în asta. Doar respiraţi adânc... Ce este prezenţa voastră acum? Nu undeva, în afară, ci chiar aici. Ce este prezenţa voastră? (pauză lungă)

Unii dintre voi devin puţin mentali în legătură cu asta. Sunteţi pregătiţi astfel. Omenirea este aşa în acest moment – totul devine mintal, încercaţi să vă gândiţi la răspuns. Nu va merge. Unii dintre voi spun: “Nu am nici cea mai vagă idee”. Probabil că este cel mai bun răspuns, fiindcă cel puţin vă deschideţi către asta. Ce este prezenţa ta? Eşti în corpul tău, draga mea? Nu. Nu, nu eşti. Eşti în minte? Într-o anumită măsură, da. Eşti pe deplin prezent, Angel? Nu. Nu, iar asta este în regulă. Cel puţin eşti conştient de asta, vezi? Aceasta este simplitatea şi frumuseţea sa.

Sunteţi prezenţi? Ce este prezenţa voastră? Pe măsură ce începeţi să deveniţi conştienţi de ea prin simţurile voastre, simţurile voastre fizice, chiar şi prin minte, iar mintea începe să spună: “Sunt prezent?”, iar apoi prin intuiţie, în cele din urmă veţi ajunge să vă simţiţi pe voi mai prezenţi. Veţi începe să simţiţi mai mult în jurul vostru. Veţi avea mai multă conştienţă a voastră prezenţi.

Iar în momentul în care aveţi conştienţa a ceea ce este prezent, a ceea ce este aici, veţi începe să înţelegeţi ce nu este prezent. Veţi înţelege ceea ce aţi ţinut pe loc. Atunci, draga mea, intri în starea de conştiinţă pură care trece dincolo de toate aceste tipuri de conştienţă. Devine conştienţa lui Eu Sunt. Conştienţa lui Eu Sunt şi faptul că: “Eu sunt prezent şi asta este tot ce contează. Eu Sunt Cel Ce Sunt, fiecare parte, fiecare bucată, corpul de conştiinţă, fiecare aspect, fiecare gând, fiecare simţire. Sunt pe deplin conştient. Eu Sunt Cel Ce Sunt”.

Acum, dragii mei prieteni, sunteţi în acest ciclu. Sunteţi în această evoluţie. Sunteţi în etapa următoare. Indiferent dacă eu eram aici ca să vorbesc despre asta, s-ar fi petrecut oricum. Însă dacă discutăm despre asta intraţi în conştiinţa sa. Obţineţi conştienţa. Vă satisface mintea într-o anume măsură; o altă parte a minţii voastre este şi mai confuză ca înainte. Dar cel puţin acum înţelegeţi: “Asta mi se întâmplă”. Deveniţi mai prezenţi, mai conştienţi.

Acesta este un fapt important. De ce? Iar apoi Zapharia va veni în faţă. Pentru că, am spus înainte, totul este energie pe Pământ acum. Totul se referă la conflictul energiei, iar acesta include lumina împotriva întunericului, negativ versus pozitiv, luptele energetice. Aţi putea spune că este un fel de ultimă bătălie.

Dincolo de minte

Locul în care au loc cu adevărat bătăliile energetice, pentru cei mai mulţi oameni, este mintea. Mintea. Nu se poartă neapărat pe câmpuri de luptă, ci în minte. Omenirea trece printr-o imensă evoluţie, cea a ieşirii din era mentală în care s-a aflat de mult timp. Se poate dezbate, dar aţi putea spune că ultimii 800-2.000 de ani au fost o eră foarte mentală. Acum se trece dincolo de asta, iar aşa cum ştiţi din experienţa voastră personală, este dur. Cum ieşiţi din propria minte? Cum treceţi dincolo de minte, lucrul care controlează, gestionează şi consumă energia, elementul care necesită şi consumă volume uriaşe de energie, mintea? Nu corpul, ci mintea.

Conştiinţa de masă trece prin asta acum. Nu se va linişti imediat, dar mai devreme sau mai curând conştiinţa de masă va evolua dincolo de minte. Voi faceţi asta chiar acum. O faceţi de ceva timp. Pe măsură ce treceţi dincolo de minte... ce este dincolo de minte? Ce este dincolo de minte? Strigaţi tare.

SHAUMBRA 6 (o femeie): Corpul de conştiinţă integrat.

ADAMUS: Corpul de conştiinţă integrat. Asta e bine. Conştienţa şi conştiinţa sunt toate dincolo de minte. Intuiţie. Nu mai e nevoie să vă gândiţi la lucruri, doar le ştiţi. Nu mai e nevoie să mai încercaţi.

Cu asta, am să vă dau tema, dacă vreţi să o faceţi. Dacă nu vreţi să faceţi tema, este în regulă. Este o temă simplă. Da. Alegeţi o zi între acum şi... între acum şi conferinţa de vară din Santa Fe, alegeţi o zi, oricare vi se potriveşte sau vă place. În acea zi, nu încercaţi. Este o temă uşoară. Da! În acea zi nu încercaţi.

Ceea ce vreau să spun cu asta este să încetaţi să mai încercaţi să pricepeţi lucrurile. Încetaţi să mai încercaţi să organizaţi lucrurile şi să le planificaţi. Încetaţi să mai încercaţi. Acum, nu înseamnă că nu vă daţi jos din pat, cu excepţia cazului în care aşa vreţi voi, dar încetaţi să mai forţaţi. Încetaţi activitatea mentală.

Atunci când apare îndoiala sâcâitoare, când apare consumul energetic al creierului, nu jucaţi jocul. Doar respiraţi adânc, “Nu contează” şi treceţi mai departe. Observaţi diferenţa în nivelul energiei voastre, dar, mai important, observaţi diferenţa în rezultatul care are loc atunci când încetaţi să mai încercaţi. Atunci când încetaţi să mai încercaţi să pricepeţi, când încetaţi să mai încercaţi să faceţi să se petreacă, încetaţi să vă mai faceţi griji pentru asta, încetaţi să mai forţaţi. Veţi şti că încercaţi dacă aveţi acea tensiune aici (capul). Atunci respiraţi adânc şi încetaţi să mai încercaţi.

Oh, cere o încredere imensă, dar este un lucru bun. Este distractiv. O zi. Dacă sunteţi amabili cu voi înşivă, scrieţi a doua zi cele de care aţi fost conştienţi, ceea ce aţi perceput, care a fost iluminarea voastră, dacă a existat vreuna, în legătură cu asta, în legătură cu o zi în care nu aţi încercat. Vom lucra cu asta atunci când ne vom întâlni din nou, în octombrie, cred.

Cu asta, haideţi să respirăm adânc. Voi sunteţi conştiinţă, nu sunteţi energie. Natural energia intră la locul său şi merge să lucreze pentru voi, cu totul eficientă, pe măsură ce deveniţi conştienţi, pe măsură ce deveniţi conştienţi de prezenţa voastră. Conştiinţa este conştienţă, din toate lucrurile diferite care se petrec. Conştiinţa, în cele din urmă, înseamnă prezenţa voastră chiar aici, chiar acum, prezenţa voastră în acest moment.

Întrebări şi răspunsuri

Cu asta, sunt încântat şi onorat să o rog pe Zapharia (prin channel de Lee Harris) să mă însoţească pentru întrebări şi răspunsuri. Linda va merge în sală cu microfonul. Puteţi întreba orice vreţi, pe cine vreţi, câtă vreme este vorba de Zapharia sau de mine. (Adamus râde) Astfel că îi vom lăsa Zaphariei un moment ca să se ajusteze. (pauză)

Draga mea doamnă, aş vrea să te rog, atunci când eşti pregătită, să ne oferi o perspectivă asupra ta, asupra relaţiei tale cu mesagerul tău, Lee, iar apoi vom trece la întrebări. Mai stai cât îţi este necesar.

ZAPHARIA: Hmm. Bun, bun. Bine aţi venit în punctul fierbinte al Pământului. (râsete, căci sala este destul de încinsă) Această sală nu ar putea fi mai potrivită de atât, căci ea reprezintă ceea ce se petrece acum pe planeta voastră. Ceea ce vedeţi în masă este separarea căilor vechi de externalizare pentru a simţi şi pentru a gândi. Oamenii intră în legătură cu acele părţi ale lor care au nevoie de curăţare şi purificare, iar asta nu e prea plăcut.

Aceia dintre voi care sunt sensibili descoperă că este foarte dificil. Vă loveşte. Aceia dintre voi care au câmpuri energetice mari, atrageţi-vă în interior. Mergeţi la Pământ, scoateţi-vă pantofii, scoateţi-vă şosetele. Puneţi picioarele goale pe Pământ. Ea vă va spune că totul este în regulă, căci voi treceţi prin moartea vechiului şi este acelaşi proces ce se petrece atunci când o femeie devine mamă pentru prima dată. Femeia moare pentru totdeauna, căci odată ce aspectul matern este activ, femeia este schimbată pentru vecie. Iar voi toţi deveniţii mai materni, nu doar pentru Pământul vostru, ci şi unul pentru altul, iar asta va face în societatea voastră transformarea conştiinţei.

Se va îndepărta de focalizarea individuală şi de structurile limitate care au fost oferite, prin care atât de mult timp masa a experimentat. În loc de asta va permite ca transformarea să se producă în inimi, eliberarea multora dintre limitările minţii, readucerea oamenilor la simplitatea îngrijirii sinelui, a îngrijirii altora, recunoştinţă pentru oportunitatea de a fi în viaţă, care în orice moment poate fi luată.

Astfel că va fi multă frică, iar în următoarele 12 luni va fi cel mai intens. După circa 18 luni de astfel de transformări, lumea va începe să se aşeze ceva mai mult, căci lumea nouă se va fi născut. Şocul, jalea vor pleca. Pentru aceia care, spre deosebire de mulţi dintre voi, nu au simţit acest nivel de purificare în corpul lor uman de foarte mult timp, este un timp glorios de a fi în viaţă.

Iar pentru aceia dintre voi care sunt plictisiţi de câţiva ani, acum porneşte totul. Dar fiţi clari, mulţi dintre voi au câmpuri energetice mari. Acesta nu este timpul de a vă extinde. Veţi şti când să vă extindeţi. Aceia dintre voi care în ultimul deceniu şi-au dat iubirea, compasiunea, darurile către alţii, pentru a-i ajuta să se transforme, scânteia deja a fost aprinsă în masă. Ei nu mai au nevoie de încurajare şi mulţi dintre ei vor lupta şi îşi vor arunca greutăţile.

Astfel că vorbesc clar pentru aceia dintre voi care sunt foarte sensibili: întoarceţi-vă la voi. Va implica eliberarea câtorva vestigii de care v-aţi ţinut pentru a rămâne conectaţi emoţional. Va implica puţină jale pentru voi, dar puneţi-vă picioarele goale pe Pământ. Ea vă va spune că totul este bine şi că ea se reechilibrează perfect, aşa cum are nevoie, pentru a permite acestei planete şi vieţilor ei să continue într-un mod nou. Bun. Mulţumesc, Adamus.

ADAMUS: Desigur. Ai putea să ne oferi ceva despre relaţia ta cu Lee?

ZAPHARIA: A fost activă sau deschisă în mod verbal şi fizic de patru ani, în termenii istoriei mele cu el, au fost vieţi în ambele planuri, atât în cel fizic, cât şi în cel energetic. Şi pentru el este o integrare să experimenteze masculinul şi femininul venind prin femininul meu. Astfel că lucrăm constant la asta împreună. Da.

ADAMUS: Şi ce sfat ori sugestie ai avea pentru mesagerul tău, Lee, acum că suntem în faţa atâtor oameni şi a camerelor?

ZAPHARIA: Ha. A trebuit să treacă peste el însuşi în această dimineaţă (Adamus râde) pentru a-mi da voie mie să vin. Astfel că este un proces constant de a-l calma (râsete)

ADAMUS: Absolut. Şi de ce ar avea mesagerul tău aceste nelinişti?

ZAPHARIA: El se teme de expunere şi este şi nesiguranţa a ceea ce voi spune, căci faţa şi numele lui vor fi puse lângă acele cuvinte. (râsete)

ADAMUS: Absolut. Acum, este de înţeles că el, Cauldre sau oricare dintre ceilalţi au aceste nelinişti şi care ar fi sfatul tău pentru oricare dintre noi, pentru oricare dintre ei, atunci când lucrăm cu aceste lucruri?

ZAPHARIA: Frica şi umbrele conţin o lumină tot mai mare. Astfel că el a învăţat să meargă către a lui şi ne permite şi nouă să-l călăuzim, de asemenea. Aceasta este ceea ce aduce ca mesaj pe care îl află constant.

ADAMUS: Excelent. Pregătiţi? Întrebări? Întrebări. Fiţi treji. Hello, Tobin.

TOBIN: De ce ne-a făcut dumnezeu?

ADAMUS: De ce te-a făcut dumnezeu pe tine?

KERRI: El vrea să ştie de ce – se gândeşte mult la asta – de ce ar permite dumnezeu să se petreacă lucruri rele?

ADAMUS: Excelentă întrebare.

KERRI: Şi i-am spus că dumnezeu este femeie. (râsete)

ADAMUS: Din gura copiilor. De ce ne-a făcut dumnezeu, de ce lasă dumnezeu ca lucruri rele să se petreacă? Zapharia?

ZAPHARIA: Ei bine, în termenii fiinţei umane, dumnezeu te-a făcut cu tine. Tu ai decis această experienţă umană în care să vii, să te distrezi, să te joci şi să înveţi să iubeşti, iar uneori se petrec şi lucruri dificile. Dar, pe măsură ce dificultăţile trec, mai multă lumină apare. Ca urmare, este şi mai multă evoluţie, căci acesta este marele experiment – pentru a vedea cum în realitatea fizică pot fi împământate energiile. Este un timp pivotal din acest motiv.

ADAMUS: Tobin, dumnezeu te-a făcut pentru că dumnezeu s-a iubit pe sine atât de mult încât a vrut ca şi alţii să ştie cum este fii pur şi simplu îndrăgostit. De asta. Dumnezeu te-a făcut pentru că atunci el poate să experimenteze cum este să fie un băieţel. mulţumesc. (aplauze) Chiar am o parte foarte plăcută. (râsete)

SHAUMBRA 7 (o femeie): Am experimentat un episod de vertij şi vreau să ştiu dacă îmi poţi sugera cum să lucrez cu asta şi să obţin ce e mai bun din ea.

ADAMUS: Da. (către Zapharia) Răspund eu primul, tu poţi continua. Stai pe o clădire foarte, foarte înaltă şi uită-te în jos. (râsete, râde şi Adamus) Vertijul. Vertijul este disocierea de vechiul corp fizic. Este ADN-ul vostru care se schimbă. De fapt punctul vostru de prezenţă pe această planetă se schimbă. Dacă nu ai făcut asta încă, ai putea vrea să asculţi sesiunea „Re-Order”[7].

Astfel că totul se schimbă. Modul în care eraţi obișnuiți cu magnetica, cu electromagnetica, cu polaritatea, tot ce are legătură cu echilibrul fizic se schimbă. Vertijul este de fapt un semn bun, care spune că ceva se petrece. Astfel că cel mai bun lucru pe care îl poţi face cu vertijul este să nu încerci să-l împingi în altă parte, ci să stai în momentul în care îl simţi, să respiri adânc şi să permiţi corpului să se reconecteze în moduri diferite. De fapt este foarte sănătos. Zapharia?

ZAPHARIA: Pentru tine şi pentru corpul tău – dacă te aşezi pe sol, nu doar cu picioarele, însă aşează-ţi rădăcina ta pe jos şi ţine pe pământ mâinile, cu palmele deschise, permite în acel moment, dacă poţi, ca frica vertijului să se întoarcă în corpul tău şi apoi simte-te înrădăcinându-te în Pământ, căci nu numai planeta se schimbă, ceea ce simţi, sensibilă cum eşti, dar şi ascensionezi foarte repede. Pe când tu vrei să atragi energie ca să poţi sta la distanţă de emoţiile altora, care să nu ricoşeze prin sistemul tău, te face să pulsezi mai repede decât erai obişnuită. Aşa că dă-ţi voie să stai pe acest Pământ frumos care te-aţi ţinut şi te-a îngrijit timp de atâţia ani, iar dacă poţi, ca exerciţiu, atrage iar frica şi permite-i să fie transmutată prin corpul tău, iar Pământul o va atrage.

ADAMUS: Bun. Du-te să faci asta!

SHAUMBRA 7: Să mă duc să stau pe pământ?

ADAMUS: Da! Da, da. Afară. De ce să faci asta în oraş? Eşti aici. Mergi, dar nu pe terasă, ci afară, acolo. Sclipitor. Sclipitor. Oh, următoarea întrebare. Mai departe.

JEAN: Bună, Adamus. Aşa cum ştii, noi căutăm o casă nouă, iar tu mi-ai spus acum câteva săptămâni că există una mai bună decât cea în care locuim. Am găsit o casă frumoasă nu prea departe de aici, dar în clipa în care m-am îndrăgostit de ea m-am şi umplut de tot felul de îndoieli.

ADAMUS: Da.

JEAN: Şi o lipsă de claritate.

ADAMUS: Da.

JEAN: Şi acum nu pot decide ce este mai bine. Ce este asta? Nu sunt obişnuită cu aşa o ceaţă.

ADAMUS: Absolut. Dă-i Lindei microfonul ca să-l aducă în faţă. Dacă eşti amabilă... am să o rog pe Aandrah să răspundă, deoarece... ea este direct conectată. Aandrah, o situaţie: a găsit casa, o adoră, acum apar neliniştea şi îndoiala. Ce se petrece?

AANDRAH: Poţi primi? Respiră adânc. Stai foarte liniştită în centrul tău. Primeşte, draga mea. Cât de multă măreţie este permis să vină? Vei primi? Respiră adânc. Revin-o în pace, iar când stai în pacea lui da, vei şti foarte clar că o meriţi. Tu eşti măreţia. Primeşte. Primeşte pentru tine. Mulţumesc.

ADAMUS: Bun. Zapharia, cu ce contribui?

ZAPHARIA: Nu este nimic de adăugat pe lângă primire, dar adu-ţi aminte este un proces. Când începi să te deschizi către ceva, gunoiul din pivniţă trebuie dat din drum atunci când urmezi o actualizare, aşa că permite procesul prin tine. Permite pivniţei să se cureţe în felul său, tot aşa cum tu te duci la baie în fiecare zi ca să faci loc pentru mai multă mâncare. Este o hrană mai hrănitoare pe care îţi dai voie să o primeşti. O casă eşti tu. Este cochilia ta. Este un simbol al corpului. Este un proces foarte delicat o mutare cu casa, aşa că întâmpină-l.

ADAMUS: Şi am să adaug şi eu un cuvânt… (stă în picioare pe un scaun) ca să te văd mai bine! Nu este vorba despre această casă, este vorba despre oricare casă în care te-ai muta. Şi este vorba despre toate problemele, despre valoarea de sine, despre toate problemele tale cu lipsa – vieţi de lipsă, de lipsă autoimpusă şi prostească – şi totul iese la suprafaţă. Aşa că nu contează dacă este această casă sau alta ori poate a treia. Nu are nicio legătură cu asta. Mintea îţi spune: “Ei bine, este vorba despre această casă”. Nu. Este vorba despre „o casă”.

O casă eşti tu. Casa ta este corpul tău de conştiinţă integrat. Astfel că are loc pentru tine o metaforă uriaşă în acelaşi timp: eşti pregătită să fii în casa ta? Tu laşi toate aspectele să alerge de capul lor, toate aceste probleme apar, toată lipsa de a primi. De ce faceţi asta, Shaumbra? Vă întreb pe toţi, nu doar pe Jean. De ce faceţi asta? Aveţi cea mai frumoasă oportunitate.

Există, metaforic vorbind, găleţi de aur gata să vină. Sunt unde de energie care aşteaptă. Există susţinere pregătită. Foarte multe sunt pregătite să vină şi să servească, dar voi spuneţi: “Nu ştiu dacă merit. Nu ştiu dacă merit asta. Am să mă îndepărtez de ea”. Şi ce, o să veniţi într-o altă viaţă ca să fiţi săraci iar, ca să fiţi tulburaţi iar? Ca să puteţi avea din nou tot felul de probleme? Nu.

Draga mea Jean, acum este. Nu-ţi mai ofer altă şansă. Asta este. Treci prin asta acum. Acum. Mulţumesc. (aplauze) Şi distilează-o. Distilează-o, pentru că ai împachetat multe în ea. Peste toate astea, ţi-ai invitat toată familia şi prietenii să vină şi să stea cu tine, iar ei şi-au adus toate problemele. Tu ai spus: “Veniţi cu valiza”, dar nu şi cu toate emoţiile din valiză.

Şi... (către Shaumbra 7) draga mea, te poţi întoarce. S-ar putea să fie puţin copleşită de căldură, dar va fi bine.

Şi astfel literalmente sunteţi precum... o să spun cuvântul, este ok? Sunteţi ca un magnet de rahat acum. Invitaţi toate aceste lucruri în viaţa voastră atunci când ceva va înflori în viaţa voastră, ceva care va fi bun pentru voi, iar apoi invitaţi toate aceste lucruri ca distragere absolută care să vă stea în cale. Nu mai aveţi nevoie de asta. Faceţi alegerea că nu veţi mai trăi astfel. Veţi trăi prezenţi.

Comentariul meu de plecare – am să-l spun acum, deşi nu plec – este să vă trăiţi conştiinţa. Vă trăiţi creierul şi, într-un fel, corpul acum, voi toţi. Trăiţi-vă conştiinţa, conştienţa, prezenţa. Trăiţi-o. Aşa că...

ZAPHARIA: Adamus, pot să adaug ceva?

ADAMUS: Absolut. Facem schimb de roluri.

ZAPHARIA: Fiţi conştienţi de neîncrederea colectivă în fizic de acum, care vă va afecta pe toţi. Acum nu este încredere în ceea ce este fizic. Vedeţi asta în economie, o vedeţi şi în mişcările fizice. Oamenii se tem să se mute, se tem să călătorească. Este ceva colectiv. Scapă de bucata care este colectivă şi te vei întoarce la tine.

Frumuseţea neîncrederii în fizic este că îi întoarce pe toţi în magia propriului lor spirit, a sufletului lor, care nu are nevoie să organizeze fizicul. Pur şi simplu are nevoie să fie, iar fizicul soseşte.

ADAMUS: Excelent. Mulţumesc. Următoarea întrebare, pentru cine îndrăzneşte.

SUSAN M.: Bună, poţi descrie viaţa de după 2013?

ADAMUS: Ah, vrei să răspunzi tu prima?

ZAPHARIA: Hmm, nu exact. (râsete)

ADAMUS: De asta nu am vrut să răspund eu primul. (râsete)

ZAPHARIA: În decembrie 2012 va fi ceva mai uşor, dar până atunci este nevoie să existe perioada de demolare şi reconstrucţie. Inovaţiile vin, multe şi repezi, iar aceasta este lucrul pe care canalele voastre de ştiri nu vi-l vor spune.

Oriunde vă uitaţi pe canalele de ştiri veţi vedea moartea, căci colectivul are nevoie să proceseze jalea. Nu va fi cazul pentru toţi membrii planetei voastre. Oricum, despre aceste inovaţii nu se va vorbi prea mult până la jumătatea anului viitor. Cam pe atunci se aşteaptă, dar va fi atunci un echilibru mai bun al valului mareic al durerii şi jalei şi viaţa va veni pe căile noi. Aşa că nu este uşor să prezicem cu exactitate cum va fi viaţa, dar va fi mult mai puţin rigidă şi mai adevărată, iar gratitudinea pentru viaţă şi a trăi va fi mai mare decât orice altceva aţi văzut în comunitatea voastră.

ADAMUS: Absolut şi vreau să adaug câteva cuvinte. Acum este timpul haosului, iar haosul nu este un lucru rău. Haosul pune energia în mişcare. Următorul lucru pe care îl veţi observa, probabil la începutul lui 2013, este că va fi şi mai multă separare decât ceea ce s-a văzut, căci haosul este ca un filtru. Separă lucruri, iar separarea nu va fi neapărat între cei care sunt puternici şi cei care nu au putere, cei bogaţi şi cei care nu sunt bogaţi. În esenţă, va fi separarea fiinţelor conştiente de cele neconştiente.

În următorii ani, planeta va trebui să... oamenii vor fi obligaţi să pună întrebarea: “Va fi o planetă de conştiinţă care va merge dincolo de 2012 sau va fi o planetă a celor neconştienţi?” Va fi puţin dificil ca cele două să coexiste.

Conştiinţa poate coexista cu neconştienţa, lipsa de conştiinţă, dar neconştiinţa are dificultăţi atunci când este în preajma conştiinţei înalte. Astfel că planeta va avea de luat nişte decizii despre ce anume va fi. Nu contează. Sunt multe Pământuri noi care se nasc acum şi care au o conştiinţă înaltă, ce poate fi atribuită direct lucrării pe care voi toţi aţi făcut-o. Nu contează dacă mergeţi acolo, aici sau în Al Treilea Cerc al vostru ori în toate acestea. Mulţumesc.

SHAUMBRA 8 (o femeie): Cam acum zece ani lucram ceva ce simţeam că mă reprezintă, dar într-un mod ciudat nu a mers aşa cum m-am gândit eu că va merge. M-am întors în lumea corporatistă şi m-am descurcat foarte bine în lumea de afaceri, dar o parte din mine a ştiut mereu că nu eram cu adevărat acolo unde ar fi trebuit. La începutul anului am început să am probleme de sănătate destul de severe şi am ştiut că era ceea ce era. Adică nu de la început, pentru că a lovit astfel. Am lucrat mult în vis, iar dintr-o dată, sincronistic, lucrarea de Adoula mi-a căzut pur şi simplu în poală, cumva neaşteptat.

Noi nu facem parte din Shaumbra, pur şi simplu a venit la mine şi am ştiut imediat că asta este ceea ce ar trebui să fac. Am făcut trainingul cu Kathleen (Haws), dar este multă frică în jurul său, din cauză că mă îndepărtez de ceea ce îmi este cunoscut. (vocea i se stinge) Aşa că orice sfat sau încurajare ai avea...

ADAMUS: Absolut. Doamnă, doriţi să fiţi prima?

ZAPHARIA: Aceasta este un val al vieţii care va contracara moartea pe care a trebuit să o menţii în corpul tău pentru a rămâne în lumea corporatistă. Înţelege că nu este o judecată asupra lumii corporatiste, căci ea în sine este viaţă în mişcare şi evoluţie în mişcare. Însă pentru cineva atât de sensibil, de deschis şi de atent ca tine, viaţa avea două jumătăţi: jumătatea care putea fi deschisă şi care putea fi spiritul tău şi jumătatea care reprima spiritul şi dădea cât de mult spirit se putea lumii de afaceri în care existai, căci barierele primirii tale în acea lume erau înalte.

Moartea care a apărut în cele din urmă în corpul tău, compactarea care a trebuit să existe în tine ca să îţi susţină supravieţuirea într-o lume căreia ai vrut să-i dăruieşti ceva merge acum în direcţie opusă. Iar motivul pentru care eşti atât de atrasă de aducerea vieţii într-un mod atât de conştient nu este doar acela că ai un dar în acest sens. A fi în acea lume şi să îţi menţii lumina aprinsă atât de mult timp a fost un triumf. Felicită-te pe tine pentru ceea ce ai realizat. Nu privi asta ca pe o greşeală. Ai dus lumina într-o zonă foarte densă. Este incredibil, iar acum îţi dai voie să recuperezi prin naşterea vieţii pentru alţii în cel mai focalizat şi deschis mod. Asta va readuce viaţa în celulele tale.

ADAMUS: Mulţumesc. Şi ca să adaug… (aplauze) Mulţumesc. Ca să adaug… Ei te iubesc, apropo. (către Zapharia) Te iubesc. Da, ei te… (audienţa răspunde: “da” şi aplaudă)

ZAPHARIA: Este un loc plin de iubire.

ADAMUS: Ca să adaug la asta, iubesc acum întrebările. Nu îmi plăceau, dar acum le iubesc. Sunt relevante pentru toată lumea. Întrebarea pusă aici este parte a întrebării tuturor. Sclipitor.

Iată care este treaba: acum 10 ani lumea nu era pregătită pentru voi. Aveţi o energie focalizată, ca un laser. Nu era pregătită pentru voi. Voi încercaţi apele, ca să spun aşa, testaţi diverse idei în evoluţia conştiinţei, potenţiala vindecare, dar lumea nu era pregătită, însă acum este.

Tu ai intrat în lumea afacerilor, în care îţi puteai aplica focalizarea de laser asupra anumitor lucruri – tu nu te joci cu problemele cu abundenţa! Te-ai jucat acolo până când ai creat un lucru care să îţi stea în drum ca să te oprească şi să îţi spună “Este timpul să ieşi din asta”, fiindcă lumea corporatistă, aşa cum mulţi dintre voi ştiu, este foarte seducătoare. Vreau să spun că este foarte seducătoare, se hrăneşte cu energie şi este un loc grozav de a obţine energie. Este un loc grozav pentru vampirii energiei.

Tu ţi-ai oferit dezechilibrul fizic pentru a spune: “Trezeşte-te. Acum este gata”. Lumea este pregătită, tu eşti gata. Lucrarea de Adoula va fi un minunat punct de pornire pentru tine şi va înflori de acolo. Da, într-una dintre zile s-ar putea să te vedem aici, pe scenă. Aşa că îţi mulţumesc. Ca să distilăm asta, ai încredere în tot ce s-a petrecut. Nimic din acestea nu a fost o greşeală. Eşti exact acolo unde ar trebui să fii. Exact. Mulţumesc. Bun. Următoarea întrebare.

JANE: De ce am atâtea senzaţii stranii în corp, precum şi simţiri de mânie şi frustrare intensă?

ADAMUS: Doar bem puţin aici. Sper că nu te deranjează. (pauză, cât beau ceva) Ahh! Încă mai bem. (râsete)

Senzaţii ciudate în corp, câteva motive. Cât de sincer vrei să fiu? Ştii. Când întreb asta urmează ceva. Câteva lucruri, pe măsură ce tu... eşti într-un fel de paradox ciudat - foarte sensibilă, un scriitor bun, apropo, Cauldre ar trebui să vorbească cu tine, dar eşti un scriitor bun. Foarte sensibilă, deschisă şi simţi totul. Cauldre spunea înainte că are senzaţia de mâncărime fiindcă eram eu în preajmă – nu din cauza mea, ar trebui să ia Benadryl pentru asta –, ci datorită energiei. Mâncărimi energetice, dureri în energia corpului, suferinţe şi tot felul de ciudăţenii se petrec. Deoarece devii tot mai prezentă, mai conştientă de lucruri, corpul va deveni tot mai conştient.

Problema este mintea ta. Ea spune: “Ce nu e în regulă cu mine?” Sinele tău mai înalt, Eu Sunt ar trebui să spună: “Nimic nu e greşit. Doar devin mai conştientă de energii.” Ar trebui să-l asculţi pe el (soţul ei, Marc) din când în când. Nimic nu e în neregulă. (Marc spune: “Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc!” Multe râsete)

Nimic nu este în neregulă. Totul este în regulă, dar ai nevoie să stai împreună cu Jean şi să spui: “De ce tot creezi asta?” De ce… ai scris ceva extraordinar, dar te îndoieşti de tine. Eşti gata pentru o casă nouă, dar totuşi o blochezi. Aveţi o mâncărime în fund şi, ştiţi… nu tu, el! Vă faceţi griji că aveţi vreo boală. Nu. Sunteţi doar...

Shaumbra, distilaţi lucrurile acum. Sunt foarte simple şi nimic nu e greşit, cu excepţia cazului în care vreţi să credeţi că sunt greşite, iar atunci vor fi. Universul şi fizica sa sunt destul de literale. Dacă vreţi să fie în neregulă, va fi. Ce alegi, draga mea?

Astfel că ei senzaţii în corp. ADN-ul tău... dacă ai şti ce se petrece cu adevărat în lucrarea internă a celulelor şi fizicului tău, iar tu... tu îţi eliberezi karma strămoşească într-o nebunie şi ea tot revine ca să se reataşeze, iar tu continui să eliberezi. Toate aceste lucruri se petrec.

Respiră adânc. Am să-ţi ofer un sfat pe care l-am mai dat acum vreo doi ani. Ea nu l-a urmat niciodată, iar eu nu mă uit la nimeni anume. Ia-ţi o sticlă de vin numai pentru tine, bea-o şi nu-ţi face griji pentru asta. Încetează să te mai întrebi: “Ei bine, o să-mi facă rău? Are chimicale? O să aibă un efect rău asupra a ceea ce se petrece în ADN-ul meu? Vinul acesta o să producă ceva care o să distrugă ceva din viitorul meu?” Bea amărâta aia de sticlă de vin! (râsete şi aplauze) Asta e tot! Mulţumesc. Ador scrisul!

ZAPHARIA: Nu realizezi sau nu accepţi cât de frumoasă şi perfectă eşti. Modul în care funcţionează emoţiile este cel al contractului cu mintea. Pentru tine opresiunea a fost o experienţă de o viaţă întreagă, iar şi iar a fi oprimată, a fi ţinută la pământ şi mintea ta găseşte că e greu să dea drumul acelor poveşti, aşa că atunci când se ridică mânia, nu reuşeşte să iasă în totalitate. Doar reverberează în capul tău creând gânduri noi, poveşti noi.

Aşa că recunoaşte dimensiunea creativităţii tale. Mânia vine de la bază, iar baza este viaţa. Baza este creaţia. Dacă ai aceste puseuri de mânie care vin din tine... multe femei se judecă pe sine pentru mânie şi nu ar trebui să facă asta, căci atunci când te judeci pe tine pentru mânie îi pui un dop. Aşa că primul pas pentru tine este să fii de acord că niciodată nu te vei mai judeca pe tine. Chiar dacă eşti furioasă pe întreaga lume şi pe tine, primul pas este să fii de acord că niciodată, niciodată nu vei mai lăsa mintea să-ţi spună că e ceva greşit. Şi, treptat, atunci când mintea se duce şi dopul de la sticla de vin nu mai este acolo ca să ţină mânia ce există în vin, atunci nu vei scrie doar, ci vei picta, vei dansa, vei cânta, vei crea forţă a vieţii pentru alţii dincolo de orice ai mai văzut.

Oamenii funcţionează în tipare şi cicluri şi chiar şi în aceia dintre voi care evoluează rămân seminţele acelor cicluri. Ciclul tău, de foarte mult timp, a fost să crezi tot rahatul pe care alţii ţi l-au spus despre tine şi să nu vezi oglinda adevărată în care priveşti. În loc de asta, te uiţi într-una pătată, fiindcă îţi aminteşti momentele în care ai fost criticată. Aruncă dopul. Fii cât de furioasă vrei să fii. Recunoaşte creatorul din interiorul tău şi vezi spiritul frumos şi iubitor de lângă tine ca pe o reflectare adevărată a iubirii pe care o ai pentru tine. (aplauze)

ADAMUS: Dragă Linda, te rog să-i dai lui Jane un premiu Adamus.

LINDA: Am să o fac. La acest punct cred că e timpul mesajelor de încheiere, iar eu am să mă asigur că Jane primeşte... mai sunt cinci minute...

ADAMUS: Hai să mai fie încă două întrebări.

LINDA: Se face ora cinci până atunci. (câteva râsete) La Zona Trezirii nu va mai fi emisie?

ADAMUS: Nu, nu, nu, nu. Este... nu-ţi face griji.

LINDA: Ok, mulţumesc.

ADAMUS: Pentru Jane, un premiu Adamus. Dacă tot eşti acolo, un premiu şi pentru Marc. (aplauze) Acum ai şi tu de ales, ca şi David: bani sau premiul Adamus? (Marc spune: “O să iau banii”; multe râsete. Jane le cere pe ambele) Ea le-a cerut pe ambele. De ce nu?! (audienţa aprobă şi aplaudă)

Mulţumesc că ai dovedit ceea ce am spus. Absolut, le poţi avea pe ambele. Absolut. Apropo, vei cheltui cei 20 de dolari, vor dispărea şi vei uita. Ea va cheltui cei 20 de dolari şi încă va avea premiul Adamus pe care să ţi-l bage în ochi ani de zile. (râsete)

Încă două întrebări. Linda este îngrijorată pentru ascultătorii prin Zona Trezirii, dar este programat până la 5:30 cel puţin. Întrebări.

SUSAN H.: Bună.

ADAMUS: Bună.

SUSAN H.: Ne poţi oferi, te rog, o perspectivă asupra felului în care tinerii percep evenimentele din lume? Iar pentru noi, ca Shaumbra şi îngrijitori în general, de ce trebuie să fim conştienţi în acest timp pentru a-i susţine în devenirea lor? Mulţumesc.

ADAMUS: Zapharia?

ZAPHARIA: Îmi place coroana ta regală. Mai întâi, concepţia greşită printre adulţi că aceşti copii care vin acum au aceeaşi percepţie sau același nivel de tragedie mentală pentru a trece prin ceea ce se petrece în lume.

Ei sunt forţa vieţii viitorului. Este mai confuz pentru ei, oricum, atunci când sunt învăţaţi pe căile vechi. Este şi mai confuz pentru ei decât a fost pentru aceia dintre voi care aţi fost foarte sensibili de timpuriu, dar nu ştiaţi cum să deveniţi voi înşivă, aşa că aţi urmat călăuzirea adulţilor din jurul vostru. De asta veţi afla despre copiii din ziua de azi că sunt mai intenşi, mai spirituali. Ei pot mirosi rahatul societăţii mult mai repede decât aţi făcut-o mulţi dintre voi, aşa că ei nu trec prin emoţiile compactate cu care a trebuit să lucraţi mulţi dintre voi ca să vă eliberaţi de ele.

Ei sunt foc şi spirit. Ceea ce ei au nevoie este adevărul. Mulţi vor vrea să-i apere de ceea ce se petrece. Încă mai există mentalitatea “fricii pentru copii” în jurul a ceea ce se petrece pe Pământ. Copiii sunt divini. Copiii sunt noii adulţi. Asta trebuie să vă amintiţi.

Şi nu e nevoie să-i apăraţi de adevăr, căci nu este nimic ceea ce ei să nu ştie deja. Acordaţi-le iubire şi călăuzire, dar şi mai mult respect pentru lideratul lor. Asta este important, căci mulţi dintre ei au venit pregătiţi să activeze cu 10, 20, 30 de ani mai devreme decât aţi făcut-o voi, sunt pregătiţi să conducă. Acest lucru este important.

ADAMUS: Desigur. Mai este un lucru important pe care tinerii îl vor de la voi – să vadă că puteţi avea încredere în voi. Ei sunt foarte intuitivi, sunt mult mai eficienţi energetic, dar ceea ce au nevoie să simtă este că voi puteţi avea încredere în voi. Iar când ei văd şi simt că pot, atunci vor avea încredere în ei înşişi. Bun.

VICKI: Cine sunt eu cu adevărat?

ADAMUS: O întrebare filosofică.

ZAPHARIA: Cine nu eşti cu adevărat? Cine o să fii peste trei secunde de acum înainte? Alegerea este a ta, mereu. Aceasta este problema cu definiţia umană a identităţii. De asta atât de mulţi sunt în criză acum: nu din cauza identităţii lor, ci a identificării lor cu salariul, cu angajatorul, cu casa, cu continuitatea tiparelor vremii. Tu eşti liberă. Asta este încântător la tine. Tu ştii asta, aşa că te poţi juca cu ea tot timpul. Acesta este mesajul tău pentru alţii. Devino mesajul, tot timpul. Tu eşti bucurie. (aplauze)

ADAMUS: Dragă Vicki, nu contează. Din perspectiva mea, eşti un mare actor. Poţi fi oricine vrei. Sau era întrebarea: “Cine am fost?” Ah. Următorul. E timp pentru încă două întrebări.

MCKENZIE: Am un obiectiv pe care îl voi împlini şi nu pun întrebarea pentru mine. Întreb pentru alţi oameni care ar putea trece prin acelaşi lucru, pentru că deja ştiu ce se va petrece. Ei bine, obiectivul meu este să devin un veterinar trilingv celebru la nivel mondial. Am prieteni şi familie care spun: “Oh, nu, e prea mult. Nu o să intri la facultate cu notele tale. Oh, nu o să fie aşa. Ar trebui să vrei ceva mai mic”. Nu, eu asta am să fac. Am o prietenă care a vrut un masterat în literatură, iar mai mulţi oameni i-au spus şi ei “Nu, e o facultate proastă. Ar trebui să faci altceva.” Ea a cedat, a decis să facă altceva, chiar dacă…

ADAMUS: Şi întrebarea este?

MCKENZIE: Am uitat. (râde) Este… ar trebui să îi asculţi pe alţii când ai o idee în minte?

ADAMUS: Şi care este răspunsul tău?

MCKENZIE: Nu.

ADAMUS: Bun, mulţumesc.

ZAPHARIA: Este ceva de spus în legătură cu ideea de a fi celebru la nivel mondial. Adu-ţi aminte că a fi celebru în lume apare atunci când, simplu, inimile şi minţile au fost atinse iar şi iar, aşa că o mare masă de oameni pe care i-ai atins într-un fel sau altul dintr-o dată te cunosc şi eticheta „celebru la nivel mondial” este pusă. Atunci ai de-a face cu multe în plan energetic. Nu este totul distractiv şi luminos. Să ai o focalizare colectivă asupra ta înseamnă mult.

Cheia pentru tine este că vrei să-i atingi pe mulţi, iar asta începe cu unul. Adu-ţi aminte că dacă atingi unul dintre ei, va multiplica ceea ce i-ai dat către mulţi. Aşa că ridică presiunea de pe tine în legătură cu celebritatea mondială, fiindcă va fi o presiune. Va fi ceva care te va face să simţi că nu îţi atingi scopul. Fii celebră la nivelul lumii unei persoane, căci îşi va aminti întotdeauna numele tău, inima şi darul tău. De asta ai nevoie ca să te simţi împlinită. (aplauze)

ADAMUS: Draga mea, am să fiu mult mai puţin oratoric în legătură cu asta. Iată ce cred eu despre obiective… (scuipă pe podea) Scapă de obiective. În general ele sunt mentale. În general se bazează pe experienţe vechi şi mereu sunt foarte, foarte limitate. Eu nu sunt un susţinător al obiectivelor.

Acum, acest lucru este diferit de simţirea pasiunii şi a viselor tale. Nu este neapărat mental. Simţirea unei pasiuni şi simţirea unui vis nu au limite, nu au cerinţe. Nici măcar nu are un titlu. Aşa că eliberează obiectivele şi simte-ţi visele. Este o energie mult, mult mai eficientă în spatele lor. Mulţumesc. Da.

LINDA: Cred că am auzit întrebarea în care ea se întreabă de ce adulţii nu-i permit să-şi urmeze pasiunea, de ce spun lucruri care par să nu-i susţină pasiunea.

ADAMUS: Da, dar ea deja a răspuns la partea aceea. “Ar trebui să-i ascult pe alţii? Nu.” Nu. Bun. Încă două întrebări? (Zapharia aprobă din cap) Bun.

ALAYA: Am oportunitatea de a primi un post cu normă întreagă la facultatea pe care o urmez, dar la acel punct ar trebui să nu mă mai duc la atâtea cursuri care îmi plac. Aşa că sunt la un punct critic. Tot oscilez înainte şi înapoi – să aleg serviciul cu normă întreagă sau să continui cu facultatea. Iar eu doar… cumva intru în… pe măsură ce mă apropii de acel moment, totul devine un fel de maşină de ping pong.

ADAMUS: Vrei să te uiţi acolo, la Jane? Le poţi avea pe ambele. Le poţi avea pe amândouă. Cu adevărat. Tu transformi totul în ori, ori şi îţi oferi motive mentale pentru care poţi face doar una sau alta. Le poţi face pe ambele. Cu adevărat. Vorbeşte cu Jane. Le poţi face pe amândouă.

ALAYA: Le pot face pe ambele.

ADAMUS: Ea o să-ţi arate şi premiul Adamus şi cei 20 de dolari.

ALAYA: Pot continua să…

ADAMUS: Ah, serios, pentru voi toţi. Încă sunteţi prinşi în ori, ori. Le poţi avea pe amândouă şi se pot produce simultan. Poţi avea energia de a le face pe ambele, ca şi timpul. Tu spui: “Nu am timp”. Zău? Zău?

ALAYA: Le pot face.

ADAMUS: Da. Mulţumesc. Zapharia?

ZAPHARIA: Trebuie să ai încredere în corp. Ceea ce îţi spune corpul tău este mai plin de bucurie, mai deschis, mai liber. Mintea va fi foarte ocupată în următorul an sau cam aşa ceva. Adu-ţi aminte că aceasta este alegerea între bucuria şi iubirea ta sau o idee bazată pe lumea veche, externă, a siguranţei, a căii creşterii pe care mulţi au simţit-o ca fiind calea.

Acum, nu poţi subestima puterea unei minţi colective. Atunci când mulţi cred în cea, atunci când mulţi nu cred în pasiunea cuiva, precum la întrebarea anterioară, asta convinge mintea să se alăture, ca să fie sigură că eşti în siguranţă. “O să fie sigur? Trebuie să urmăm grupul, căci în grup este siguranţa”.

Voi veniţi în această lume drept copii dependenţi de oameni. Este foarte, foarte dificil să eliberaţi acea dependenţă de mintea de grup, colectivă. Voi vă mişcaţi acum între lumea veche şi cea nouă. Lumea nouă înseamnă “Ai încredere în corp, ai încredere în simţiri”. Lumea veche înseamnă “Acest scenariu îmi va da cele mai bune simţiri.”

ADAMUS: Excelent. Mulţumesc. Mulţumesc. Nicio presiune, dar este ultima întrebare a zilei.

LARA: Când am făcut exerciţiile mai devreme, am avut o experienţă atunci când Norma a făcut respiraţia tăcută. Am simţit pacea şi seninătatea din asta. Chiar mi-a plăcut muzica care s-a cântat înainte i cumva am început să simt o legătură cu ce am simţit atunci, cu dansul şi mişcarea.

Cumva a creat o întreagă experienţă care era diferită – o conştienţă diferită între cele două. Apoi ne-ai cerut să fim conştienţi de unde suntem acum, iar eu am fost conştientă de mine aici. După asta am avut conştientizarea în care m-am simţit mergând pe lângă ocean şi urcând nişte ruine în altă parte. În concluzie, joc un joc cu mintea mea sau are loc un fel de contopire?

ADAMUS: Vă las să răspundeţi prima, doamnă.

ZAPHARIA: Mintea muzicală este foarte puternică, pentru aceia dintre voi care au o afinitate cu ea, căci în muzică sunt codate numere şi sunt codate emoţii. Aşa că mintea are o incredibilă eliberare de emoţii prin ascultarea muzicii, dar totuşi mintea este prezentă. Aşa că este foarte puternic, întrucât dispariţia completă a minţii nu este practicată pe scară largă în masă. Prin urmare, a avea muzica drept poartă a capacităţii tale vizionare este minunat.

Aşa că viziunile şi emoţiile tale vor fi activate de muzică. Tu ai o istorie lungă cu muzica, de-a lungul vieţilor tale. Eşti un maestru al muzicii. Tu o înţelegi. De asta ai fost mereu conectată cu ea atât de profund. Permite acelor numere, acelor emoţii, să te conducă. Lasă-le să te conducă. Ai încredere în conducerea lor. Sunt mult mai adevărate decât multe dintre gândurile care te-ar constrânge. Ai încredere în acel sine.

ADAMUS: Excelent, o întrebare excelentă pentru finalul zilei. Excelentă întrebare, pe măsură ce intraţi în luna următoare şi vă simţiţi prezenţa, conştiinţa, vă jucaţi cu ea. Veţi ajunge la aceeaşi dilemă: inventaţi sau este real? Doar construiţi aici, sus, ca un mic joc, sau se petrece cu adevărat? Răspunsul este: ce alegeţi? Ce alegeţi? Alegeţi să fie real sau alegeţi să lăsaţi mintea să pretindă că este inventat? Acolo conştiinţa pură, acolo tu, conştienţa ta şi doar tu poţi lua acea decizie, poţi face acea alegere. Acea alegere nu vine din cap sau din corp, vine de la voi. O să vă daţi voie să fie reală?

Aş spune că este cea mai mare problemă cu care se confruntă acum oricare dintre voi. Sunteţi cumva… chiar la limită, la limita obţinerii unei case bune, la limita obţinerii conştienţei, la cea de a putea să le aveţi pe ambele, iar apoi vă opriţi şi mintea vine şi spune: “Este real?” Mintea îşi joacă rolul defensiv şi îşi mai rulează înregistrările vechi, de gunoi, programarea veche. Acolo tu, prezenţa ta, conştiinţa ta trebuie să facă un pas înainte şi să spună: “Preiau eu de aici, minte. Preiau de aici”.

Atunci când întâmpinaţi oricare dintre aceste provocări, când vă întrebaţi dacă faceţi alegerea potrivită, dacă faceţi lucrul potrivit, dacă urmaţi cariera potrivită sau orice de genul acesta, va apărea un anume nivel de frică, de îndoială şi de nesiguranţă. Acela este timpul de a respira adânc şi a vă spune vouă înşivă că totul este în regulă în întreaga creaţie. (aplauze)

Grande Abbondanza!