MATERIALELE CERCULUI CRIMSON

Seria „Mergi mai departe: Viața fără Putere”

SHOUD 11 – ADAMUS, transmis prin channel de Geoffrey Hoppe

Prezentat Cercului Crimson

2 iulie 2016

www.crimsoncircle.com

Eu Sunt Aici. Eu Sunt Adamus al Domeniului Suveran.

Bun venit, tuturor. Ah! Înapoi în sala de acasă și, așa cum ar trebui să fie, chiar fără a fi nevoie de efort pentru asta, fără a gândi despre asta sau a spune un cuvânt, cafeaua mă așteaptă (publicul strigă “Uaoooo!”). Mulțumesc, dragă Sandra.

SANDRA: Am auzit că ți-a fost dor de mine în Germania.

ADAMUS: Ahh! Vezi! Daa, mi-a fost dor de tine în Germania. Maria a concurat pentru jobul tău, iar ea a făcut o treabă remarcabilă, însă mulțumesc. Mulțumesc. Mm (el soarbe o gură).

Eu Sunt Aici. Ce mod extraordinar pentru Maeștri de a se saluta unii pe alții - “Eu Sunt Aici”. Îm mod tipic, oamenii, când se întâlnesc unii cu alții pe stradă sau când se văd aici la Shoud-uri, este: “Hei, ce faci?” “Bine, dar tu ce faci?” Ce ziceți de: “Eu Sunt Aici. Sunt prezent.” Ce dar pentru voi înșivă și pentru persoana pe care o salutați. “Eu Sunt Aici”. Niciunul din acel makyo: “Eh, fac bine”. Deci, Maestre, Eu Sunt Aici.

SHAUMBRA 1 (bărbat): Maestre, Eu Sunt Aici.

ADAMUS: Amândoi suntem aici. Vedeți voi, este așa simplu. Este prezență. Prezență. Prezența este, oh, așa o cheie. Știți cum mulți oameni nu sunt cu adevărat prezenți? Adică, le vedeți luciul din ochi. S-ar putea să fie acolo fizic, însă nu sunt acolo energetic.

“Eu Sunt Aici” anunță că sunteți aici, că sunteți prezenți, că sunteți conștienți. Ce salut minunat. Cel puțin, dacă nu vreți să faceți asta cu alți oameni, cel puțin între Shaumbra. “Eu Sunt Aici” înseamnă “Eu îți ofer atenția mea. Eu sunt în prezența mea. Sunt cu tine. Sunt Aici.” Ah!

Haideți să respirăm foarte profund cu asta.

Partea 1

Așadar astăzi va fi un Shoud în trei părți. Voi schimba asta doar puțin. Este ultimul nostru Shoud în această Serie, Mergi mai Departe. Mergem mai departe de la a merge mai departe (râsete). Și așa cum am vorbit recent despre asta în Munchen, acest an a trecut atât de repede - chiar și pentru mine, chiar pentru unii dintre Maeștri, a trecut atât de repede - astăzi însă o încheiem. Vom pune cap la cap energetic unele mărunțișuri de ultimă oră.

Vom avea trei părți cu trei merabh-uri diferite, câte unul pentru fiecare parte. Sau putem face doar un singur merabh lung, în care nu prea trebuie să spun vreun cuvânt, muzică cu dragii Gerhard și Einat și asta-i tot. Însă voi vorbi. Însă voi vorbi.

Vorbind despre a vorbi, în toți anii mei în care am avut channel-eri în numele lui St. Germain, în toți anii mei nu am cerut înainte unui channel-er să facă channel cu patru entități într-o singură zi. Niciodată.* Acum trebuie să spun că a trebuit să stau destul de aproape cu dragii Linda și Cauldre din punct de vedere energetic, deoarece asta poate afecta mintea într-un fel, corpul, trecând prin atât de multă energie într-o perioadă de timp atât de scurtă. Dar cred că ei au făcut o treabă admirabilă aducând înăuntru toate acele energii diferite într-o singură zi. Minunat.

* Referindu-se la 4 Maeștri în Munich

EDITH: Mulțumesc.

ADAMUS: Deci, mulțumesc pentru acea mână de aplauze de la Edith (râsete și aplauze). Și Edith, mi-a fost dor de tine. Mi-a fost dor de tine.

EDITH: Idem, puștiule.

ADAMUS: Daa, și ție ți-a fost dor de mine?

EDITH: Dap.

ADAMUS: Eu Sunt Aici.

EDITH: Eu Sunt Aici.

ADAMUS: Eu Sunt Aici (ei chicotesc și se îmbrățișează).

EDITH: Mulțumesc foarte mult.

ADAMUS: Mulțumesc.

Deci astăzi, trei acte, trei segmente diferite aici, și apoi încheiem asta. Începem luna următoare cu noua noastră serie numită Seria Transuman. Va scutura, oh, câțiva copaci, va zgudui câteva cuști la zoo. Va face să sune câțiva clopoței, chiar printre Shaumbra. Este un, bănuiesc că ați putea spune, este un cuvânt cumva controversat (discutabil).

LINDA: Tu ești mereu controversat.

ADAMUS: Nu întotdeauna. În mod obișnuit, dar nu mereu controversat. Însă dacă vă uitați la definiție, la definiția actuală a transumanismului, veți vedea că ceea ce facem noi este în unele feluri similar, și foarte, foarte diferit în alte feluri.

Transumanism

Transumanismul este o mișcare - nu este o mișcare foarte mare, dar este o mișcare pe planetă - de a deveni practic nemuritor, folosind tehnologia pentru a trece dincolo de condiția umană. Nu este o idee prea rea - să treci dincolo de condiția umană - deoarece există un simț profund al oamenilor peste tot pe planetă că această biologie, acest șablon al unui corp și al unei minți așa cum este acum durează de destul de mult, de un milion de ani sau cam așa ceva. Au existat multe modificări care au fost făcute în Atlantida, însă au fost pentru uniformitate, nu pentru suveranitate. Au fost pentru a face pe toată lumea cam de aceeași mărime, în general cam cu aceeași capacitate mentală, în general cam cu același număr de ani în timpul vieții lor.

Este timpul ca toate acestea să se schimbe. Evoluția naturală de fapt nu face asta. De fapt, conștiința de masă, gravitația conștiinței de masă, restrânge evoluția naturală a ființei umane. Acea absorbire creată practic din gândurile care sunt acum în norul ce înconjoară energia planetei este cea care împiedică oamenii acum, în mod literal, să meargă în alte tărâmuri în stările lor de vis, îi reține, îi reprimă (coboară, înăbușă) în această grădină zoologică. Aceasta face ca trupul și mintea să nu se schimbe prea mult. Practic este același tip de corp, practic aceleași tipare ale minții pe care le-ați avut înapoi în Atlantida, pe care le-ați avut cu 40 sau 50 de vieți în urmă, iar oamenii încă le au.

Există o dorință profundă de a trece dincolo de asta, de a o face să evolueze, dar cum? Cum? Medicina, știința nu face cu adevărat mult în cele din urmă pentru corp sau minte. Așa că există unii care spun că tehnologia va face asta. Și o va face, într-o mare măsură, cel puțin pentru corp.

Focalizarea transumanismului pe planetă chiar acum trebuie să aibă de-a face în primul rând cu corpul. Unii vor argumenta asta și vor spune: “Ei bine, există o mulțime de gânduri ce trec prin minte” - ei bine, asta este problema - “Mult efort potențial cu tehnologia ce trece prin minte.” Însă există o atenționare profundă acolo.

Sunt cei care spun că veți avea implanturi în minte ce vă vor da capacitatea a ceea ce ar putea fi considerat acum un supercomputer, vă va da acces instant. Un implant în creierul vostru - conectat la creierul vostru - care vă va da acces instant la tot ceea ce aveți în computerul vostru, în mod instant. Și, din nou, acestea nu sunt vise științifico-fantastice despre care vorbesc, la acestea se lucrează în laboratoare chiar acum.

Dar întrebarea pe care o am, acestea fac mintea să evolueze cu adevărat, sau doar fac o grădină zoologică mai mare? Oare nu se adaugă acestea la grădina zoologică actuală a minții?

Am ales în mod deliberat ca această nouă serie să fie numită Transuman pentru a vă da de gândit, pentru a vă face să cugetați, poate pentru a vă scutura puțin și a-i face pe alții să se întrebe ce dracu se petrece cu acest grup (câteva chicoteli). Dedesubt, transuman înseamnă tranziția sinelui uman, însă nu doar cu tehnologia, nu doar a vă face nemuritori în mod potențial. Nu cred că voi vreți asta oricum.

Eu știu că, în loc de a ne focaliza pe nemurire, în transumanitatea noastră noi vom merge dincolo de moartea însăși. Știți voi, atunci când cineva lucrează la a fi nemuritor încă există o frică inerentă de moarte. Ei încearcă să sfideze moartea. Noi vom merge simplu dincolo de moarte. Așa cum am vorbit în unele din workshopurile noastre recente, de fapt nu există moarte. Este o iluzie la fel de mare precum puterea. Este o minciună la fel de mare precum Dumnezeu.

Acum, eu știu că există cei care vor nega asta cu vehemență în timp ce mă aduc la cimitir să mi-i arate pe toți cei morți. Însă de fapt nu există moarte. Este o tranziție de la starea de a fi om biologic și intelectual. Este o tranziție.

Odată ce realizați asta, că de fapt nu există moarte, apoi veți realiza că, mai întâi de toate, puteți tranziționa prin alegere, nu prin boală. Și în al doilea rând, vă puteți extinde șederea umană, dacă vreți, prin tehnologie și medicină și alte câteva lucruri, dacă vreți, sau puteți alege să veniți înapoi foarte conștienți. Să plecați în mod conștient și să veniți înapoi în mod conștient, și nu prin vechiul proces al nașterii. Nu prin a trebui să muriți, să uitați despre cine ați fost, să veniți înapoi, să fiți născuți în corpul unui mic bebeluș care este foarte vulnerabil la boală și la energiile părinților și la orice altceva, ci să veniți înapoi în mod conștient oricum vreți.

Făceți-o ca Tobias, prin corpul carcasă. Făceți-o de fapt într-un corp imprimat. Daa. Făceți-o într-o varietate de moduri diferite. Iată unde vom merge cu Seria Transuman. Tranziționăm. Facem să evolueze în mod natural corpul uman și mintea.

O facem fără medicamente (droguri), fără a trebui să infuzăm tehnologie, să punem mici computere în creierele noastre sau orice de genul acesta. Noi o facem, în mod esențial, prin permitere; prin a vedea cu adevărat visul mai mare, imaginea mai mare; prin crearea propriei noastre realități.

Crearea propriei voastre realități este vrăjitoria zilelor moderne. Oamenii vă vor spune că sunteți nebuni. Că pur și simplu nu vă puteți crea propria realitate. Voi vă veți spune vouă înșivă, chiar, că probabil sunteți nebuni. Dar, de fapt, voi puteți, într-adevăr. Într-acolo ne îndreptăm cu Seria Transuman.

Voi vorbi puțin despre ea astăzi, cum realitatea nu este nimic mai mult decât conștiință în conștiență, conștiință în percepție, iar apoi toate energiile se schimbă și se acomodează (adaptează). Dar oamenii cred că mai întâi este realitatea acolo și apoi ei vin în ea. Că ei sunt supuși realității, forțelor externe. Uneori ei încearcă să facă acele forțe externe (să fie) mai adaptate la nevoile lor, însă ei nu schimbă niciodată cu adevărat realitatea. Dar de ce nu?

Atunci când înțelegeți ce este realitatea, că este doar o compoziție a energiilor care răspunde conștiinței. Așa că de ce să nu puteți să creați indiferent ce realitate vreți?

Așa cum am spus în Munchen, a trebuit să trecem printr-o mulțime de discuții, o mulțime de Shoud-uri de-a lungul anilor pentru a ajunge în acest punct, deoarece nu puteam ajunge aici fără a înțelege cu adevărat ce este conștiința, ce este “Eu Exist”, fără a înțelege modul în care conștiința afectează energia, cum nimic nu există fără conștiință - că nimic din acest întreg univers și din celelalte universuri nu există fără conștiință. Ea este miezul. Este nemăsurabilă. Este invizibilă. Este fără putere. Dar totuși este totul.

Cu acea înțelegere și cu înțelegerea că nu este nevoie de putere, că nu este nevoie să trebuiască să vă luptați pentru nimic în viața voastră, nu există motiv pentru a vă strădui sau a face efort - în afara cazului în care se întâmplă să vreți asta doar de dragul vechilor vremuri bune, doar dacă vreți asta - însă în mod literal voi puteți crea orice realitate vreți doar prin a fi conștienți. Asta-i tot.

Deci, din nou, eu am ales în mod deliberat acel nume pentru următoarea Serie și o prezint în mod deliberat mai devreme.

Vom face actualizarea ProGnost de îndată ce se limpezește construcția aici. O vom filma și vă voi cere - unul din puținele momente când vă voi cere ca de fapt să vă faceți tema cu adevărat, nu doar să vă gândiți la ea - însă vă voi cere să o ascultați la un anumit punct mai devreme decât mai târziu în Seria Transuman. Voi sublinia o mulțime de lucruri despre care voi vorbi de asemenea în Shouduri. Însă le voi condensa pe toate împreună în actualizarea ProGnost.

Va fi disponibilă cândva… ooh, ah! Tocmai mi s-a spus de către Jean și Cauldre că va fi gata până la următorul Shoud. Deci cu atât mai bine cu cât o filmăm mai repede (Linda chicotește). Sau poate că a fost Linda cea care mi-a strecurat asta înăuntru (Linda chicotește din nou). Și voi cere Crimson Circle să o mențină foarte accesibilă (ieftină) astfel încât toată lumea să aibă acces la ea, însă să nu o ofere gratuit, deoarece este nevoie să fie un fel de angajament, un schimb din partea voastră. Așa că vom avea asta ca un fel de fundație a noastră pentru ceea ce vom face.

Acum, actualizarea ProGnost, pe care eu am scris-o deja, însă noi nu am filmat-o încă, va fi puțin înfricoșătoare în unele moduri. Va fi puțin copleșitoare pentru unii dintre voi. Dar trecute sunt zilele când voi veneați aici doar să procesați, când veneați aici pentru ceva energie de-simțit-bine. Noi mergem mai departe. Intrăm în ceva foarte, foarte diferit.

De-a lungul anilor ne-am urmat pașii. De-a lungul anilor am invitat o mulțime de oameni să plece. Nu într-un mod negativ, însă ei nu au vrut ceea ce vreți voi, nu erau pregătiți și, în mod special, i-am privit pe cei care doar erau aici - aici (privind în camera de filmat), cu noi toți - încercând să găsească un nou instrument pentru putere. Și o mulțime de oameni fac asta cu religia, spiritualitatea, psihologia, ceea ce eu numesc dezvoltare personală. Este putere de rahat personală și nu funcționează. Funcționează într-o măsură, însă totul se bazează pe dinamicile puterii. Deci de-a lungul anilor multor oameni li s-a arătat ușa, în mod intenționat, astfel încât noi am putut ajunge acolo unde suntem acum.

Vom face o săritură destul de mare de la această Serie Mergi mai Departe. Voi ați crezut că a fost o săritură mare; vom face o săritură și mai mare în următoarea Serie. Și, asa cum am spus, în general nu vă cer să faceți teme - o fac, însă știu că nu le faceți - dar aceasta pe care am să v-o cer va fi într-un fel o linie de bază pentru o mulțime de muncă pe care o vom face. Așadar (către personal/angajați), sunt sigur că veți menține toată lumea informată despre ceea ce se petrece. Sunt sigur că le veți aduce la cunoștință prin diferitele voastre surse.

Deci haideți să începem ziua. Prima întrebare. Pregătită cu microfonul?

Întrebarea de astăzi

LINDA: Oh.

ADAMUS: Ea se arată surprinsă întotdeauna. “Microfonul? Publicul? Uh, scrierea chestiilor?” Daa.

Începem, prima întrebare. Să spunem că urmează să vă imprimați o nouă carte de vizită pentru voi înșivă. Unii dintre voi ați avut o mulțime de cărți de vizită, câțiva dintre voi, nu ați avut niciodată una înainte. Dar acum vă imprimați una care se identifică într-adevăr cu viața voastră chiar de acum. În plus față de un design drăguț pe care-l veți pune pe ea și numele vostru, vă veți pune un titlu pe această carte de vizită care într-un fel vă definește, într-un fel vă rezumă pe voi energetic chiar acum. Ce va spune cartea voastră de vizită?

Ha! Hmm! Ce va spune cartea voastră de vizită?

Așa că vă vom da câteva momente să vă gândiți la asta. În regulă, momentele s-au terminat (râsete). Linda merge în public și întreabă.

Deci, dragă Edith, ce spune cartea ta de vizită chiar acum? Care este titlul tău?

EDITH: Spune pur și simplu Edith Proctor, Heart Realty (n.tr. cuvântul Realty are mai multe înțelesuri - unul ar fi Credința în Inima/Heart Realty; o alta ar fi Agent Imobiliar de inimă)

ADAMUS: Nu există un titlu precum Președinte sau Mare Maestru Agent Imobiliar?

EDITH: Oh! Am uitat. Desigur, există.

ADAMUS: Nu-i de mirare. Asta putea face toată diferența energiei. Edit Proctor ce? Eu sunt Adamus, Mare Maestru Ascensionat.

EDITH: Eu sunt Mare...

ADAMUS: E un titlu destul de bun.

EDITH: … Mare Maestru Ascensionat al Doilea (râsete).

ADAMUS: Tu ai ascensionat? (râsete; Adamus chicotește) În regulă. Altceva în afară de a pune asta pe cartea ta de vizită, ce vei mai pune pe cartea ta de vizită, Edith?

EDITH: (făcând pauză și oftând) Voi pune poza mea pentru că sunt atât de tânără și frumoasă.

ADAMUS: Ești. Ești (ea își dă ochii peste cap).

EDITH: Și voi pune adresa unde este afacerea mea.

ADAMUS: Ce ești tu, Edith? Care este titlul?

EDITH: Eu… Eu...

ADAMUS: Care este munca vieții tale? Nu doar...

EDITH: Eu Exist și Eu Sunt Cel Ce Sunt. Eu sunt totul. Sunt corp întreg de conștiință. Sunt conștiență. Eu Exist.

ADAMUS: Oh, să nu uităm de makyo (Adamus chicotește și publicul spune “Ohh!”).

EDITH: Și makyo.

ADAMUS: Ei bine, asta este ceea ce primesc. Ea gândește; nu simte cu adevărat. Încearcă să mă facă să plec.

EDITH: Ce spui de o idee de la tine?

ADAMUS: Eu deja știu răspunsul, de aceea am pus întrebarea. Tu vrei ca eu să dezvălui asta mai devreme înainte să auzi alți oameni orbecăind și împiedicându-se?

EDITH: Da. Da (câteva chicoteli).

ADAMUS: Nu!

EDITH: Da.

ADAMUS: Nu! Eu vreau suferința. Vreau tensiunea (câteva râsete). Eu vreau...

EDITH: Bine, eu doar...

ADAMUS: Puțină dramă aici.

EDITH: Eu permit.

ADAMUS: Tu permiți. Bine. Să ai ce vrei pe cartea ta - nu-mi da ăla (microfonul) mie. Să ai ce vrei pe cartea ta de vizită.

LINDA: Ai terminat cu ea?

ADAMUS: da, deocamdată. Da. Și pentru voi toți care priviți, ei bine, gândiți-vă la asta. Daa, nu fiți leneși și doar să așteptați ca toată lumea de aici din studio să răspundă. Ce vă veți pune pe cartea voastră de vizită? Bun. Următorul. Ah! Da.

JOSEPH: Bună dimineața.

ADAMUS: Cât naiba e ceasul? (cineva chicotește) Daa.

JOSEPH: Este dimineață undeva.

ADAMUS: E dimineașă undeva. Da. Deci, Joseph?

JOSEPH: Carte de vizită.

ADAMUS: Carte de vizită. Da.

JOSEPH: Pentru cei ce încep, nu este o afacere. Este un stil de viață.

ADAMUS: În regulă, hai s-o numim cartea ta de vizită pentru stilul de viață. Sună puțin cam...

JOSEPH: Maestrul libertății.

ADAMUS: Maestrul Libertății. În regulă. Un Maestru al Libertății. Ești fericit cu nivelul tău de libertate? Satisfăcut.

JOSEPH: Satisfăcut chiar acum.

ADAMUS: Daa, este totuși ceva care te roade.

JOSEPH: Oh, daa. Absolut.

ADAMUS: Ceva care te roade.

JOSEPH: Lucrez la asta.

ADAMUS: Daa. daa.

JOSEPH: Este...

ADAMUS: Este - el este, el face bine - dar este ceva...

JOSEPH: Ceva...

ADAMUS: Care-l roade.

JOSEPH: …acolo.

ADAMUS: Daa, daa. Bine. Bine. Deci care este titlul tău? Maestrul Libertății?

JOSEPH: Maestrul Libertății.

ADAMUS: Îmi place asta. Bun. Următorul.

Salutări.

SHAUMBRA 2 (femeie): Salutări.

ADAMUS: Eu Sunt Aici.

SHAUMBRA 2: Eu sunt Aici de asemenea.

ADAMUS: Bine. Ce ai scrie pe cartea ta de vizită?

SHAUMBRA 2: Maestru al Atingerii.

ADAMUS: Maestru al Atingerii. Daa. Îmi place asta. De ce? Îți place...

SHAUMBRA 2: Sunt un maseur terapeut.

ADAMUS: Oh, asta are sens. Da, da.

SHAUMBRA 2: Da, de ce nu?

ADAMUS: Da, da. Și mai există și alte înțelesuri adăugate? (ea suspină) Maestru al Atingerii. Adică sună frumos dar nu are nivele multiple de înțelesuri?

SHAUMBRA 2: Mai multă libertate în corp.

ADAMUS: Da.

SHAUMBRA 2: Să dai libertate corpului cuiva.

ADAMUS: Da.

SHAUMBRA 2: În special dacă este cu totul tensionat.

ADAMUS: Daa, daa. Preiei vreodată gunoiul lor? Nu gunoiul gunoi, dar e… (câteva râsete)

SHAUMBRA 2: Știi tu...

ADAMUS: Folosești cuvântul ăsta într-un mod diferit decât l-am utilizat eu în trecut. Absorbi vreodată energiile lor dăunătoare (dezechilibrate)?

SHAUMBRA 2: Știi, mi-ar place să spun că nu.

ADAMUS: Nu?

SHAUMBRA 2: Da. Asta e ceva ce se întoarce în lumea terapeutică. A fost un timp când obișnuiam să mă protejez pe mine, dar nu o mai fac.

ADAMUS: Da. Da.

SHAUMBRA 2: Doar nu o mai las să mă deranjeze.

ADAMUS: Da. Atingere fără protecție. Da (ceva râsete).

SHAUMBRA 2: Ei bine, de ce nu? (ei chicotesc)

ADAMUS: Da. Buun. Deci...

SHAUMBRA 2: Asta e chiar bine.

ADAMUS: Buun. Maestru al atingerii. În regulă. Pentru mine, asta are câteva alte înțelesuri cum ar fi atingere cu sens de a simți, atingere cu sens de abilitate de a atinge emoțional oamenii. Tandrețea /blândețea cu oamenii merge mult dincolo doar de atingere.

SHAUMBRA 2: Da, exact.

ADAMUS: Da. Maestru al atingerii. Oh, bine.

SHAUMBRA 2: Am avut una bună zilele trecute (ea râde înfundat).

ADAMUS: Ok. În regulă. Mulțumesc.

SHAUMBRA 2: Mai departe.

LINDA: În regulă.

ADAMUS: În regulă. Ce o să scrii pe cartea ta de stil de viață, pe care o să-l numim de acum înainte? Da.

ALICE: Pot să am două titluri?

ADAMUS: Sigur, sigur. Da, poți avea opt. Nu contează. Da.

ALICE: Arhitect al Ideii.

ADAMUS: Arhitect al Ideii. Îmi place asta. Arhitect al Ideii. Bun.

ALICE: Și apoi Explorator, dar probabil e mai mult ca Explorator al Conștiinței.

ADAMUS: Explorator al Conștiinței.

ALICE: Mai ales noaptea în vise.

ADAMUS: Mai ales noaptea.

ALICE: Da, așa că...

ADAMUS: În visele tale?

ALICE: Mm hmm.

ADAMUS: În regulă, ieși cu asta în afară și împărtășești cu prietenii? Sau e ceva ce doar te...

ALICE: Împărtășesc, dar par o ciudată (ea râde înfundat).

ADAMUS: Ah, da, da. De fapt, știi, nu.

ALICE: Nu?

ADAMUS: Susțin că oamenii vor atât de tare ceva diferit, dar lor le este atât de teamă, pentru că au mai pățit-o înainte. Au fost păcăliți. Au existat o mulțime de șarlatani. Așa că ei au inițial o rezistență. Și se uită la voi ca și când ați fi nebuni, dar în interior ei vor cu adevărat ca voi să aveți dreptate.

ALICE: Mm hmm.

ADAMUS: Și de aceea îmi place ce faceți voi toți acum. Vă uitați câteodată la voi ca, știți voi: “Sunt nebun?” Vă întrebați cum sunteți percepuți de alții, dar de fapt, va fi așa o plăcere când veți realiza că ei vor ca voi - cu adevărat vor ca voi - să aveți dreptate. Da. Vă vor provoca. Vă vor chestiona. Ei pot râde de voi, dar absolut vor vrea ca voi să aveți dreptate, pentru că se uită după o cale de ieșire. Caută o cale diferită. Și nu vor fi de genul: ușor de sedus. Ei au fost păcăliți de atâtea ori de toate - de religie și spiritualitate și de Noua Eră (New Age) și reclame și produse și orice altceva - dar ei vor să știe că ceva este adevărat și sincer. Da.

ALICE: Mm hmm.

ADAMUS: Bun. Mulțumesc.

ALICE: Mm hmm.

ADAMUS: Frumos titlu. Încă vreo doi. Ce ați scrie pe cartea voastră de stil de viață?

KATE: Eu Sunt Aici.

ADAMUS: Eu Sunt Aici. Asta e bine. Bun.

KATE: Ăă, nu.

ADAMUS: Oh, m-am prins (râsete).

KATE: Te salutam!

ADAMUS: Eu Sunt Aici. Eu Sunt Aici. Eu Sunt Aici. Da.

KATE: Având încredere în Dincolo.

ADAMUS: Având încredere în Dincolo. În regulă. Încrezător al lui Dincolo.

KATE: Încrezător al lui Dincolo.

ADAMUS: Îmi place asta. Da. Cum a fost experiența ta cu dincolo?

KATE: Se extinde și înapoi, “și”, așa că de aici vine încrederea.

ADAMUS: Da.

KATE: E cu adevărat...

ADAMUS: Știi. Îți voi da - și ai absolută dreptate - îți voi da un mic indiciu. Nu veți avea nicio altă alegere decât de a vă încrede în dincolo. Nu veți avea. De ce nu v-ați încrede, doar dacă nu vă veți aplica puterea, care este o iluzie, în orice altceva cum ar fi Dumnezeu sau îngeri sau Maeștri Ascensionați sau orice altceva. Când sunteți doar voi și mergeți dincolo, pentru că doar voi puteți să o faceți, nu aveți nicio altă alegere decât de a vă încrede în voi înșivă. Și asta e înfricoșător ca naiba și asta este la fel de frumos cât poate fi ceva de frumos. Este cu adevărat înfricoșător, pentru că voi nu sunteți obișnuiți.

Totul încearcă să vă facă să vă puneți pe voi în altceva - o instituție mai înaltă, o entitate mai înaltă, orice mai înalt - voi realizați brusc că nu o pot face pentru voi și nu ar trebui să o facă pentru voi. Realizați brusc: “Mă pot încrede doar în mine în a merge dincolo”, în călătoria către celelalte tărâmuri, în acest concept întreg al TimpSpațiului și faptul că se mișcă prin voi. Asta este permitere. Asta este permitere. Nu aveți nicio altă alegere, și asta este lucrul minunat. Sau alegerea, de fapt, ar fi să vă întoarceți în a vă pune puterea în altcineva sau altceva. Dar nu vă va duce unde vreți (să ajungeți). Nu o va face pentru voi și știți asta. Așa că, mulțumesc.

KATE: Mulțumesc.

ADAMUS: Încă unul.

LINDA: Încă unul. În regulă. Oh, îmi pare rău.

ADAMUS: Oh, dumnezeule! (câteva chicoteli) Ce îți vei pune pe cartea de vizită?

TAD (femeia costumată ca Rosanna danna danna): Bună, tuturor. De fapt, cumva ai spus-o chiar tu. “Permițând Suveranitatea și Libertatea Mea” și în paranteză chiar dedesubt, “Speriat de moarte pe tot parcursul (procesului).” (Adamus râde) Deci… (ea suspină)

ADAMUS: Da.

TAD: Este respirația. Este...

ADAMUS: “Permițând Suveranitatea”, paranteză “Speriat și entuziasmat.”

TAD: Da. Și entuziasmat. Mulțumesc.

ADAMUS: Îmi place să distilez lucrurile. Speriat și entuziasmat, desigur.

TAD: Și partea cu, de moarte.

ADAMUS: Și voi toți ar trebui să fiți. Ar trebui să fiți și de fapt e într-un fel amuzant. Cei mai mulți oameni sunt plictisiți, și cei mai mulți dintre voi nu sunteți, și asta e un lucru bun. Speriați - cum i-ai spus?

TAD: Speriat de moarte.

ADAMUS: În regulă.

TAD: Pe tot parcursul.

ADAMUS: Da, am vrut să spui tu cuvântul ăla urât, nu eu.

TAD: Oh! (râsete înfundate)

ADAMUS: Speriat… speriat și, dar entuziasmat.

TAD: E foarte palpitant.

ADAMUS: Doar imaginați-vă pentru moment. Cum ar fi dacă v-ați trezi mâine dimineață și brusc ar fi ca și când toate astea pe care le-ați făcut în toți acești ani în permiterea propriei voastre suveranități; să spunem că brusc ar fi luate de la voi și v-ați întoarce la viața voastră obișnuită.

TAD: Sunt acum în punctul în care am această alegere. Urmează să...

ADAMUS: Ah! Ah!

TAD: …și e foarte înfricoșător.

ADAMUS: Pe partea mea?

TAD: Nu!

ADAMUS: Oh, nu!

TAD: O să stau aici.

ADAMUS: Da, Da.

TAD: Doar în altă parte a țării.

ADAMUS: În regulă, în altă parte a țării. În regulă.

TAD: Dar gândul de a sta aici, la care m-am gândit de câteva ori, e ca și când… nu pot sta aici.

ADAMUS: Pot să-ți ofer ceva?

TAD: Te rog.

ADAMUS: Pentru că ești pe cale de a te îmbarca într-o călătorie. Vei merge în călătorie. Vor fi ceva răsuciri și întoarceri neașteptate. Fii bună cu ele. Doar fii bună cu ele. Poate să nu fie ceea ce te aștepți tu să fie, dar va fi mai mare. Așa că nu intra în panică și să mă suni noaptea târziu întrebându-te de ce...

TAD: Nu mă face să mă supăr.

ADAMUS: Nu, nu, nu.

TAD: Și să spun: “Adamus! Unde ești? Ce faci...?!”

ADAMUS: Nu, nu, nu, nu. Nu. Doar voi zâmbi.

TAD: Mulțumesc. Mulțumesc.

ADAMUS: Da, dar este totul, este totul… știți, câteodată este o așteptare pe care oamenii o au despre cum ar trebui să fie lucrurile. Și de multe ori lucrurile nu se întâmplă așa, dar ei uită să deschidă ochii și să spună: “Dar de fapt, asta a ieșit cu mult mai bine. Cu mult mai bine. Uau! Mulțumesc domnului că nu am ascultat doar de sinele uman limitat.”

TAD: Este partea palpitantă. Mulțumesc.

ADAMUS: Super. Ei bine, mulțumesc.

TAD: Mulțumesc.

ADAMUS: Mulțumesc. Și asta este destul. Mulțumesc.

Deci carte de vizită pentru stil de viață. Am simțit înăuntrul tuturor energiilor voastre, știind că acesta este ultimul Shoud al seriei, și am inventat un titlu, de fapt, pe care voi toți puteți să-l utilizați pe cărțile voastre de vizită pentru afaceri sau stil de viață. Sunteți gata să-l notați pe tablă?

LINDA: Da, domnule.

ADAMUS: În regulă. Și spun ce faceți voi cu adevărat în viața voastră chiar acum? Ce se întâmplă cu fiecare dintre voi toți? Dacă ar trebui să sumarizați, unde sunt activitățile voastre, unde merg energiile voastre, pe ce vă focalizați? Și am inventat un cuvânt, unul singur. Am mers la Maeștrii Ascensionați și le-am spus: “Priviți! Priviți ce am descoperit!” Și desigur, ei au făcut ooohhh și ahhhh, pentru că, știți voi, am probabil mai multă influență asupra mai multor Maeștri Ascensionați decât orice altă ființă, dar… (câțiva râd înfundat, în momentul în care Adamus face o pauză)

Știți, mă opresc aici pentru un moment și punctez ceva (mai multe chicoteli). Dacă nu puteți vorbi bine despre voi, cu un zâmbet pe față, nimeni nu o va face. Și acum oamenii sunt întotdeauna atât de delicați, cumva sinceri și delicați despre: “Ei bine, nu ar trebui să mă laud/mândresc cu mine.” De ce nu? Este amuzant! Îmi place s-o fac! Chiar voi împopoțona puțin povestea, pentru că trebuie să râdeți din când în când.

Oamenii sunt obișnuiți cu a se umili și a se micșora pe ei înșiși. Acesta nu e un Maestru. Acesta nu e “Eu Sunt Aici”. Asta e: “Eu Sunt un Idiot” (câțiva râd). Și e ca: “Eu Sunt Aici. Eu sunt un Maestru.” Serios, vorbiți bine despre voi înșivă. Faceți-o cu un zâmbet, știți voi, nu energetic ducându-vă după cineva încercând să-i dovediți. Dar e ca, la naiba, chiar am învățat - și asta e adevărat - chiar am învățat mai mulți oameni, i-am dus prin învățăturile de a deveni Maeștri Ascensionați, față de orice altă ființă (o ușoară pauză) și ar trebui să primesc aplauze chiar acum. Primesc un căscat (audiența aplaudă). Am primit un căscat! (Adamus râde în timp ce audiența continuă să aplaude) Mofo căsca atunci când eu am spus asta (mai multe râsete).

MOFO: Am mai auzit-o înainte!

ADAMUS: Oh! (mai multe râsete și Adamus chicotește)

Serios, cu adevărat vorbiți bine despre voi înșivă. Faceți-o întâi cu voi. Când sunteți doar afară și vă plimbați sau stați noaptea în pat, doar inventați o poveste amuzantă bazată pe, desigur, un adevăr. Dar spuneți: “Știți, am fost cel mai bun învins dintre toți” (râsete). Asta nu este povestea mea; asta este povestea voastră: “Am avut cea mai strâmbă cale către iluminare. Tot restul acestor Maeștri iluminați, ei au făcut-o atât de ușor. Eu am urmat calea strâmbă”, știți. Vorbiți bine despre voi înșivă, pentru că - acum urmează să vă revelez titlul pe care cred că ar trebui să fie pe cărțile voastre de vizită chiar acum… (el ia o gură de cafea, construind suspansul; câteva râsete înfundate) Ne vom întoarce după acest anunț (Adamus chicotește).

Îmi place să mă uit la televizor prin ochii și urechile voastre. Stau lângă voi pe sofa câteodată și e ca și când la ce vă uitați? Mă auziți vreodată spunându-vă asta? La ce vă uitați? Și voi încercați să-mi explicați: “Ei bine, știi, se numește reality TV”. Ce?!! “Reality TV.” În regulă.

Oricum, ce aș pune pe cărțile voastre de vizită pentru fiecare dintre voi toți este Mediator (audiența nu prea răspunde la asta și cineva spune “Mmm”).

LINDA: Serios?

ADAMUS: Vrei să scrii fără să comentezi?

LINDA: Vrei să mă pupi în fund? (audiența spune: Ohh! și câțiva râd)

ADAMUS: Mediator. Mediator.

Mediere

Acum, lăsați-mă să vă explic, vă rog. Vă rog. Mă uit la ce faceți chiar acum în viețile voastre și faceți multă mediere. Știți ce e medierea? Când încercați să arbitrați, încercați să mențineți pacea în familie și o faceți la niveluri uriașe.

Voi, Eu sunt Aici-ul vostru, mediază cu umanul vostru. Umanul vostru care are nevoie să fie îmbrăcat, hrănit, adăpostit, să aibă un serviciu, să plătească facturile, să facă tot restul acestora. Voi mediați. Auziți rugămințile și plângerile de la uman și voi, ca o ființă care vă petreceți majoritatea timpului vostru în școală - urmați cursurile Școlii de Ascensiune, vă devotați întregul vostru timp acestui lucru, energiile voastre, orice altceva - sunteți student cu normă întreagă chiar acum și voi mediați acest om care este îngrijorat despre mâine.

Oamenii, asta este ceea ce fac ei. Se îngrijorează despre mâine. Ei nu sunt aici astăzi. Ei se îngrijorează despre mâine - “Ce se va întâmpla? Dacă? Nu știu dacă pot.” Așa că voi, în mod constant - este acea parte a voastră, partea Eu Sunt Aici - care în mod constant mediază. “Voi fi în regulă. Va fi bine. Uite ce a zis Adamus luna trecută. Voi fi bine.”

Și omul e ca: “Da, nu am încredere în Adamus.” (ceva râsete).

“Va fi în regulă. Va fi în regulă. Vom citi altceva atunci.” (mai multe râsete).

“Dar nu am încredere în niciunii. Am mai multă încredere în Adamus față de ceilalți, dar nu am încredere în niciunul dintre ei.”

“Va fi bine. Hai doar să luăm fiecare zi pe rând. Hei, hai să facem asta. Hai să respirăm puțin. Va fi bine.”

“Respirația. Urăsc respirația. E de rahat. Nu m-a dus niciodată nicăieri.”

“Hai - eii - hai să facem ceva. Hai să mergem afară la plimbare.”

“Urăsc să merg. Mă doare spatele.”

“Haah! Hai să...” (ceva râsete) Mediați. Sunteți un al naibii babysitter (n.tr. persoană care supraveghează copilul cât părinţii lipsesc de acasă, îngrijitoare de copil) pentru om și asta nu vă duce… (câteva aplauze) Nu devine mai bine. Și tu poți să le pupi pe ale mele (către Linda; mai multe râsete) Buzele mele. Ohh.

Aș vrea ca realmente să simțiți asta pentru o clipă, cât de mult mediați eul omenesc. Pentru ce scop? El nu se va opri. Acel aspect omenesc nu se va opri din văicăreala și din îngrijorarea lui. Este programat să se îngrijoreze pentru ziua de mâine. Fără să trăiască astăzi, ci îngrijorându-se mereu. Și puteți citi toate cărțile de auto-ajutor din lume și puteți avea toată consilierea terapeutică din lume și acel aspect omenesc, oh, omul este încântat când citiți cărți de auto-ajutor. “Oh! Este totul numai despre mine. În toate acestea este vorba despre auto-dezvoltarea mea, auto-controlul meu. Am atâtea răni!” Puteți merge la toate tipurile de consiliere pe care le doriți și aspectului omenesc îi va plăcea asta. “Oh, da, este vorba despre mine, iar tu vei cheltui 175 $ /ora pentru mine, aspectul omenesc.”

Voi mediați. Verbul a media derivă din cuvântul medium (din latină), derivat din cuvântul mediu, plictisitor, nimic. Este doar mediocru. Și asta este ceea ce tu - nu mă adresez aspectului omenesc acum - asta este ceea ce tu, Eu Sunt, tu ești exact precum… apoi sfârșești trăind mediocru.

Nu spun să ignorați aspectul omenesc. Are căile (metodele) sale. Să-l lăsăm să-și aibă căile sale, însă nu mai mediați căile sale. Lăsați-l să fie omul. Este, de fapt, - odată ce voi sunteți în “și” - este chiar distractiv să observați, uneori chiar să fiți cumva în rol și să fiți aspectul omenesc care se îngrijorează pentru tot și se îngrijorează referitor la moarte și referitor la ceilalți oameni și putere și slujbe și...

Să lăsăm omul să facă asta! Este de fapt… este într-adevăr cumva amuzant. Acum, acesta ar putea fi un bun reality show - “Aspectul omenesc și Eu”. Știți, există acest Maestru - ei sunt gemeni identici, un fel de a spune, însă există acest Maestru - el nu se îngrijorează de nimic. Totul vine de la sine către Maestru. Maestrul doar se bucură de natura senzuală a vieții. Și apoi, există geamănul identic, omul îngrijorat, obsedat, paranoic, schizofrenic și orice altceva, sub medicație, lovindu-se cu capul de pereți, mereu intrând în încurcături.

Așadar, voi mediați aspectul omenesc. Vă veți opri? Nu îi face omului niciun bine. Nu vă face vouă niciun bine.

Voi, de fapt, vă mediați spiritul, sufletul vostru. Aveți această - deh! - percepție asupra sufletului cum că ar fi acolo sus și este mai înalt și mai mare și cândva se va năpusti (va coborî) aici jos. Voi îl mediați și încercați de fapt să negociați cu sufletul vostru să vină. “Voi fi bun. Voi pretinde că sunt cu adevărat filozof și uimitor de intuitiv și voi continua să permit.” Câțiva dintre voi începeți să tratați permiterea ca pe niște cătușe, ca și când ați fi bătuți și orice altceva. Ați transformat-o într-o tortură. A permite este chiar asta - permitere. Respirați profund. Treceți peste asta. Nu lucrați la ea.

Voi însă mediați întoarcerea sufletului. Mediați venirea spiritului în viața voastră. Este un fel de negociere. Așadar, aveți pe de o parte omul care se văicărește și aveți sufletul de cealaltă parte și încercați să puneți totul împreună. Încercați să negociați procesul, să-l mențineți echilibrat și este chinuitor. Este un iad și nu este nici prea eficient măcar. Nu merge.

LINDA: Este cumva timpul pentru un mehrab al medierii? (câteva chicoteli)

ADAMUS: Aproape. N-am terminat cu înșiruirea medierii.

Vă mediați familiile. Încercați - mulți dintre voi, mulți dintre voi ați dat drumul la asta - să țineți lucrurile împreună în familiile voastre și privind prietenii voștri și lucruri de la slujbe și o grămadă de alte lucruri din viața voastră. Voi mediați și eu vă privesc. Îmi spuneți că încercați să le tineți împreună. Nuuu, doar mediați.

Ați avut toate aceste grupuri, subgrupuri, subaspecte, caracteristici. Vă aflați aici - Eu Sunt Aici, știți, Eu Sunt-ul - sunteți aici încercând să le țineți împreună. Unde ne îndreptăm nu există motive să faceți asta decât dacă vreți să vă distrați fiind un mediator. Câteodată vă poate face să vă simțiți bine în privința voastră - “Pun totul împreună” - însă este obositor. Este epuizant.

Unde ne îndreptăm - am discutat puțin despre asta ieri în noul Keahak VI - vom aduce totul în Corpul Conștiinței, totul. Și apoi nu va mai exista mediere. Nu va mai exista un voi care va încerca să țină totul laolaltă. Veți fi doar voi, asta-i tot. Și poate aici voi sunteți un aspect omenesc plângăcios, auziți această parte din voi care încearcă să medieze, să aducă înăuntru spiritul vostru, dar haideți să oprim asta. Este obositor. Hai să ne oprim. Hai să îndepărtăm asta de pe cartea voastră de vizită, a fi mediatorul familiei voastre, al copiilor voștri, al… și al conștiinței de masă. Încercați să mediați conștiința de masă. A media, însemnând că o țineți în echilibru, o țineți adunată, ca să fiți siguri că lucrurile nu explodează.

Edith, întrebare. Microfonul vine la tine.

EDITH: Credeam doar că sufletul și spiritul nostru deja s-au unit cu noi, că deja am realizat asta.

ADAMUS: Dar tu ești… (Adamus oftează) În ce fel, Edith?

EDITH: În orice fel.

ADAMUS: Vom merge cumva dincolo de definiția sufletului și a spiritului și dincolo de tot restul acestora. Nu ne vom concentra cu adevărat pe acestea. Ne vom concentra pe ”Eu Sunt Aici”.

Edith, lasă-mă s-o formulez altfel. Toate acele cuvinte vor deveni lipsite de însemnătate, absolut neînsemnate. Da. Vei ajunge într-un punct în care vei spune: ”De ce trebuie să vorbesc despre suflet sau spirit sau… nimic din toate astea nu contează. Eu Sunt Aici. Nimic din toate astea nu contează.”

EDITH: Ei bine, și asta are de asemenea sens, însă mă întrebam de ce vorbim despre el.

ADAMUS: Ei bine, descriu ceea ce am văzut în atât de mulți Shaumbra.

EDITH: Ok.

ADAMUS: Da.

EDITH: Mulțumesc.

ADAMUS: Da, mulțumesc și eu.

Deci, hai să facem asta chiar acum, la cererea Lindei. Hai să facem un merabh pentru a lăsa în urmă medierea. Puțină muzică, ca să încheiem prima parte a zilei noastre.

Ați putut simți asta când am încercat s-o descriu; ați putut simți cum încercați să negociați, să mediați? Cum încercați să țineți lucrurile echilibrate și nu este nevoie.

Știți, dacă este nevoie ca lucrurile să se năruiască, lăsați-le să se năruiască, pentru că la fel ca - și vorbim despre apropiata ta călătorie, Rosanna - știți, lăsați doar să se petreacă. Permiteți. Și totul va ieși bine. Nu trebuie să vă îngrijorați în fiecare zi pentru acel aspect omenesc care se plânge: ”Oh! Oare ce se va întâmpla mâine?” Așadar…

(începe muzica)

Mulțumesc.

Merabh de trecere dincolo de mediere
 

Așa cum voi erați susținători ai energiei - mulți dintre voi tocmai cam când intrați în Cercul Crimson pe timpul lui Tobias, majoritatea ați intrat ca susținători ai energiei. La un moment dat, Tobias a spus: „Nu. Voi nu trebuie să susțineți energia pentru planetă sau pentru omenire ori balene și palmieri și cocotieri și pești și tot restul. Nu mai sunteți susținători ai energiei”, a spus el. ”Voi ați absolvit. Voi sunteți aceia care vor fi Standardele, noul design (noua înfățișare) a omenirii, corpul și mintea și spiritul.” (Extras din Shoud-ul din Noiembrie 2004)

Și acum spun: cu voi înșivă, așa cum încheiem seria Mergi mai Departe, cu voi înșivă, nu mai preluați acel rol de mediator între aspectele voastre. Nu mai mediați aspectul omenesc și nici chiar ceea ce ați numi divinitatea voastră. Și nu mai preluați rolul de a fi mediatorul, cel care echilibrează energiile pentru slujba voastră, pentru munca voastră, în familie, între prieteni sau Shaumbra sau orice de genul acesta.

Știu că unii dintre voi simt puțină pierdere în asta. Este ca și cum: ”Oh, Isuse! Ei au nevoie de mine. Aspectul meu omenesc are nevoie de mine. Prietenii mei au nevoie de mine.” Ei bine, vă spun chiar acum: de fapt, nu au. Ei au nevoie de voi într-un mod diferit, nu în acest fel. Ei au nevoie de voi într-un mod diferit. Au nevoie de ceea ce se află adânc în voi, însă a fost acoperit deoarece ați fost atât de ocupați să mediați. Ocupați să mediați chiar și Iluminarea voastră proprie. Nu e asta amuzant? Să vă mediați iluminarea. Este ca și cum ați negocia-o ori ați gestiona-o.

Lăsați asta să plece. Și știu că unora dintre voi le place acel rol. Știți voi, vă face să vă simțiți cumva importanți, ca și cum faceți ceva: ”Eu sunt acela care le ține împreună.” Dar veți afla că nu aveți nevoie să țineți nimic laolaltă. Este ca un fel de concept vechi. Este vechi, ei, aș putea lua urma originii lui înapoi în Atlantida, unde trebuiau să existe susținători ai energiei. Existau la modul propriu susținători (păstrători) ai energiei, însă energia era diferită la vremea aceea. Vreau să spun, energie - acum aveți electricitate, pe atunci aveam un tip diferit de energie - și existau cei care o păstrau.

Ei bine, apoi realizați: ”De ce mă agăț oare?” Ce încercați, în mod personal, să mediați? Încercați să țineți laolaltă partea voastră omenească? Partea voastră spirituală? Cea pe care toți prietenii voștri contează? Nu spun să vă părăsiți prietenii. Doar din punct de vedere energetic, ieșiți din acel rol. Blochează cumva energia, blochează curgerea firească. De asemenea, blochează potențialele.

Când acea parte omenească din voi țipă: ”Ce se va întâmpla mâine?” fiți doar cel care observă, nu cel care mediază.

Dacă aspectul omenesc este îngrijorat, să spunem, de o problemă de sănătate, opriți-vă din încercarea de a-l media sau de a-l împăca. Fiți observatorul. Urmăriți felul în care eul omenesc acționează și răspunde. Priviți cum într-adevăr a fost programat să facă așa de multe lucruri. Și este ok dacă o face, însă nu aveți nevoie să fiți voi atât de implicați în asta.

Fiți observatorul, chiar și al acestui aspect numit sufletul vostru, spiritul vostru. Observați felul în care v-ați gândit la el. Observați felul în care lucrul numit suflet operează cu adevărat. Nu are nevoie ca voi să mediați ceva. Ați gândit că trebuie s-o faceți și dovada evidentă este tot acest studiu spiritual. Ei bine, este vorba despre voi încercând să vă mediați propria Iluminare. Nu este nevoie să faceți asta. Doar observați.

Eliberați-vă, prietenii mei. Eliberați-vă.

Este un mare dar pe care vi l-ați putea face vouă înșivă, și știți, veți opune rezistență pentru că veți spune: ”Ei bine, trebuie să țin laolaltă totul. Trebuie să lucrez la asta. Trebuie să țin la distanță forțele care mi se opun”, chiar dacă ești unul și același cu forțele opuse. Nu, nu trebuie. În acest punct doar permiteți.

Și am mai spus-o și înainte: asta este o treabă deopotrivă înfricoșătoare și captivantă însă, cumva, nu aveți altă opțiune. Adică aveți opțiunea să rămâneți unde erați, însă veți merge mai departe, coborând în cea mai intimă încredere în ”Eu sunt. Eu sunt aici.”

Haideți să respirăm profund și să mergem mai departe chiar acum dincolo de a fi mediatorul. Fiți ”Eu Sunt Aici.”

Fiți experiența senzuală.

Fiți creatorul.

(pauză)

Așadar, dacă vreți, pur și simplu doar vedeți-vă acum; să spunem că vă imaginați pe voi stând la o mare masă de conferință și în jurul mesei se află sinele vostru omenesc și ceea ce ați perceput ca fiind Sinele suflet, spiritul vostru. Și în jurul mesei de conferință se află o mulțime de aspecte personale. Și apoi aici se află și sinele biologic, corpul biologic. Și apoi creierul vostru, un mare și bătrân creier stă acolo pe masă. Fără corp, doar un creier gândind în afară: „Cum să fac rost de un corp?” Privind de-a lungul mesei la corpul vostru biologic: ”Vreau să intru în acel corp. Dați-mi un corp.”

Și există de asemenea familia voastră reprezentată acolo și locul de muncă. Conștiința de masă nu se află așezată la masă. Plutește deasupra mesei ca un nor de furtună mare și urât. Și toate se află acolo, iar voi încercați să mediați, să țineți totul echilibrat, încercând să spuneți creierului: ”Așteaptă doar. Îți vom da un corp, însă doar mai așteaptă.” Spunând corpului: „Va fi în regulă. Va fi în regulă. Vei fi în regulă. Vom gândi pozitiv dinspre creier și atunci corpul va fi în regulă. Va mai trăi câțiva ani în plus. Hei, creier, trimite gânduri pozitive până aici la corp: ‘Sunt sănătos.’”

Ați încercat să țineți totul laolaltă și acum, dacă vreți, aș vrea să comandați tuturor acestor aspecte, tuturor acestor ființe, tuturor acestor părți pe care le-ați mediat, comandați-le să iasă naibii afară. Este încăperea voastră. Locul vă aparține. Ați terminat cu a avea grijă de toate astea.

Doar comandați ca ei să părăsească locul și vor fi nevoiți s-o facă. Of, și creierul stând acolo: ”Nu am de gând să plec. Nu am un corp cu care să plec.” Ei bine, luați creierul, prindeți-l în mâini și aruncați-l pe ușă afară ca pe o minge de bowling.

Această încăpere este a voastră acum. În această cameră totul vă aparține. Este pentru voi, nu pentru toată acea pălăvrăgeală continuă, nu pentru toate lucrurile pe care le-ați mediat. Acesta este locul vostru și-l puteți face oricum doriți. Este realitatea voastră la punctul zero (de bază). Acum depinde doar de voi ce veți face cu ea.

Să respirăm profund. Fără mediere.

În regulă. Mulțumesc.

Respirăm profund în timp ce încheiem prima parte.

(Muzica se oprește)

Oh! Bun. (Adamus respiră profund) Ah! Haideți să respirăm profund cu asta. Ooof! Ooh! Ooh! Haideți să intrăm în segmentul doi. În segmentul al doilea. Nu se simte asta puțin mai bine? Doar să… oh! Este atât de obositor să încerci să ții toate aceste părți laolaltă. Nu trebuie s-o faceți.

Am să vă spun un mic secret. Vă întrebați: ”Oh, dar le-am aruncat. Ce se va întâmpla oare acum?” Ceea ce se întâmplă este că se întorc înapoi integrate, nu dez-integrate. Ele se întorc în întreg. Se întorc înapoi în ”Eu Sunt”, însă nu vor mai fi plângăcioase, nu vor mai trage de energiile voastre, nu vă vor mai chinui. Le-ați dat o comandă: ”Aceasta îmi aparține. Eu Sunt Aici.” Atât de simplu este.

Mai departe. O respirație mare și profundă. Mulțumesc. Vom vorbi puțin, apoi vom face un merabh. Însă voi sunteți bineveniți să luați loc aici (către Yoham). Doar dacă pur și simplu se simte bine stând mai aproape de un mare Maestru Ascensionat (câteva chicoteli).

GERHARD: Se simte minunat.

ADAMUS: Se simte minunat. Daaa, așa se simte - ar trebui să vorbiți bine despre voi înșivă pentru că nimeni altcineva nu o va face. De fapt, am mulți oameni care vorbesc bine despre mine acum, dar asta este doar pentru că eu vorbesc bine despre mine însumi. Și, știți voi, vă face să zâmbiți când vorbiți bine despre voi înșivă. Daa. Iar când vorbiți rău despre voi înșivă: ”Ei bine, sunt un ratat și nimic nu-mi iese”, nici măcar nu se simte bine. De ce fac oamenii asta? Nu face… încercați asta o dată. ”Oh, sunt doar un ratat patetic”. Nici măcar nu se simte bine. Nu atrage tipul de energie de care eu aș fi interesat. Însă voi spuneți: ”Știi, sunt un Maestru” și oamenii se uită amuzați la voi. Dar știți ceva? Apoi vă vor face fotografii și destul de curând veți fi la TV și în curând deveniți o celebritate. Funcționează. Se numește realitate clădită. O să intru mai târziu în subiectul acesta.

Partea a doua

Următorul punct de pe listă. Ați muncit din greu, din păcate; ați lucrat din greu la toate astea, în loc de a permite doar. Însă ați muncit, de altfel, din greu toată viața pentru spiritualitatea voastră, pentru latura voastră omenească, pentru slujba voastră și tot restul. Am fost împreună pentru multă vreme făcând o mulțime din aceste lucruri și lucrul interesant care se petrece - l-am menționat în ultimul Shoud. Lucrul interesant care se petrece și i-am dat un titlu, un titlu tip Adamus, pe care îl voi dezvălui doar într-o clipă, iar Linda îl va scrie pe tablă și va ști cum se scrie fără să se îngrijoreze de asta (câteva chicoteli).

Lucrul interesant care se petrece - ați muncit din greu la părți aici și fragmente acolo și părți jos și părți sus. Ați muncit la toate astea. Uneori este greu de văzut întregul tablou, pentru că trebuie să avansați în privința aspectului omenesc pas cu pas, câte puțin. Trebuie să avansați în privința corpului biologic pas cu pas. Trebuie să vă luptați să supraviețuiți și să vă mențineți. Încercați să - știți cum vă mișcați puțin încoace și vă mișcați puțin încolo? Este cumva ca și cum - Cauldre îmi dă exemplul prost cu curățatul zăpezii cu lopata, nu știu de unde a scos-o și pe-asta - însă, știți, curățați puțin aici, curățați puțin pe-acolo și destul de curând ajunge să fie curățat peste tot. Asta este unde vă aflați chiar acum. Vă aflați în locul în care energiile s-au mutat aici și s-au mutat acolo și dincolo.

Directiva Împlinirii

Vă aflați într-un punct acum pe care eu îl numesc Directiva Împlinirii. Cumva, îmi place asta. Ai vrea să scrii asta? Vă aflați în - și este propriul meu termen - Directiva Împlinirii. Acum, ăsta este un lucru bun. Și am vorbit puțin despre asta în ultimul nostru Shoud din Munchen, cum că ceva s-a schimbat, ceva s-a deplasat. Și ce este, însemnă că ați făcut atât de multă și al naibii de grea muncă și ați fost… știți ce aveți? Aveți tenacitate. Sunteți încăpățânați. Nu ați avut de gând să vă dați bătuți. Sunteți ființe cu adevărat al naibii de încăpățânate.

Acum, ceea ce se petrece în Directiva Împlinirii și am folosit cuvântul ”directivă” deoarece este ca și când ai spune că este ca o lege universală, însă cumva o fabricați pentru prima dată. Este o directivă. Este pe cale să se petreacă. Directivă, însemnă de asemenea direcție, mișcare a ceva. Este și o directivă precum o comandă. Este precum: ”Asta se va întâmpla negreșit.”

O Directivă a Împlinirii. Cumva ați trecut de acea linie până în punctul în care acum, de fapt, credeți sau nu, puteți plana. Daa. A existat atât de multă inerție, mișcare, muncă, împingere, încât deodată există o gravitație - și folosesc cuvântul gravitație nu ca pe cea a Pământului - ci o mișcare, o absorbție a energiilor.

(Citește pe tablă) Direc-... împlinirii. Bun, da. Bun. Îmi place felul în care arată. Putem să o împodobim cu o grafică drăguță pentru următoarea recapitulare a Shoud-ului pe care obișnuiți s-o faceți. Direct-... o vom face să arate oficial, ca și cum vine de la Curte, știți voi, sau o lege de cabinet - Directiva Împlinirii - apoi poporul o crede. Ați făcut-o să arate legal: ”Oh, doamne! Am obținut o directivă.”

Așadar, Directiva Împlinirii înseamnă că există o forță energetică și gravitațională care este acum în joc - de necontestat, absolut în mișcare - care vă aduce în starea de împlinire. Chiar dacă nu mai lucrați la nimic altceva, există destulă energie cinetică (impuls) în tot ceea ce ați făcut, inclusiv și în mod special incluzând permiterea, ca toate forțele să aducă totul împreună în desăvârșire (încheiere), împlinire.

Nu mai trebuie deloc să lucrați pentru asta. De fapt, niciodată n-a trebuit, dar ați crezut că trebuie. Puteți avea o respirație profundă și să vă priviți cum mergeți în măiestria voastră, iluminarea voastră. Este destul de fenomenal, destul de uimitor.

Mintea stând acolo ar sporovăi și ar spune: ”Da, dar trebuie să faci ceva.” Nu, nu trebuie să faci nimic. ”Ei bine, dar tu trebuie să faci...” Nu, nu trebuie să faci nimic. Dacă vreți să faceți ceva, permiteți. Însă există un așa de mare impuls (energie cinetică) că se va întâmpla.

Asta este cu adevărat vestea cea bună. Însemnând - că aceasta are legătură cu prima noastră parte a shoud-ului - adică nu trebuie să munciți la asta. Nu trebuie să o mediați. Nu trebuie să încercați. Nu trebuie să încercați să fiți o persoană mai bună, o persoană mai spirituală, o persoană mai inteligentă, nimic din toate acestea. Aveți trecere liberă în acest punct.

(O scurtă pauză)

Acum ar trebui să fie urale din partea publicului, dar… (acum sunt câteva urale și aplauze) cred că acea pauză a fost neîncrederea (câteva chicoteli). „El ne forțează?” Oh, știu ce a fost. Acea pauză a fost: „Cred că el vorbește despre ceilalți oameni de aici. Nu vorbește despre mine, nu ar putea fi asta.” Nu, aveți trecere liberă. V-ați pus/investit timpul vostru în asta. Din nefericire, ați depus prea mult efort. Ați îndurat și acum este acolo atât de multă gravitație, se desfășoară (n.tr. din inerție) acest impuls.

Nu mă întrebați cât de mult va dura, deoarece știu că aceasta este următoarea voastră întrebare. Ce contează? Tot ce spun este că nu mai trebuie să faceți nimic, deloc. Nu mai trebuie să vă controlați gândurile, să monitorizați dacă emoțiile voastre sunt bune. Nu trebuie să echilibrați și să vă verificați energiile voastre sau nimic de acest fel. Nu mai trebuie să faceți asta deloc. Inerția o face.

Așa că încercați asta. În loc să încercați să rezistați (n.tr. împotriva) acelei inerții naturale către iluminare, în loc să încercați să luptați împotriva acesteia sau să vă întrebați: „Este asta reală? Cu adevărat se va petrece? Adamus doar ne spune…” Doar respirați foarte profund și mergeți conform curgerii. Este ca și cum v-ați urca într-o canoe și lăsați curentul să vă ducă de data asta, în loc de a încerca să construiți râul, să-l umpleți cu apă și apoi să vă luptați împotriva curentului (n.tr. să mergeți împotriva curentului). Asta este ce făceați. „Trebuie să sap canalul, trebuie să-l umplu cu apă, să o fac să curgă și, apoi, să vâslesc împotriva curentului (în sus).” Nu. Urcați în canoe și haideți să plutim cu ea de acum înainte.

Atunci când plutiți… haideți să avem puțină muzică în acest punct. Puțină muzică ca de merabh. Însă este ca a face o călătorie în canoe sau dacă nu vă plac canoele, o barcă, dar fără vâsle. Nu trebuie să… fără vâsle. Faceți o călătorie împreună cu râul vieții voastre și asta este ca și cum ați pluti de-a lungul lui într-o după-amiază însorită fără a trebui să faceți nimic altceva în afară de a vă relaxa doar.

(începe muzica)

Merabh-ul călătoriei de-a lungul curgerii

Nu ar fi asta drăguț? Vă așezați și este o canoe căptușită sau barcă. Știți voi, de multe ori am văzut vase/bărci și sunt cu scaune cam dure și sunt mai degrabă austere. Însă ați creat acest vas cu adevărat magnific, frumos. Este cu perne. Și nu este niciun motor, nu sunt vâsle, deoarece nu aveți nevoie de acestea. Și nu aveți nevoie de un mic ventilator care să vă mențină răcoarea, deoarece briza din călătoria voastră va face asta. Și oh, este un mic minibar acolo (râsete). Daa și nu este nimeni altcineva prin preajmă, așa că puteți fi dezbrăcați (n.tr. complet). Daa și nu sunt insecte împrejur. Ei bine, există, dar nu vă vor deranja. Nici țânțari, deoarece fără a avea niciun fel de haine pe voi, nu vreți să vă îngrijorați de țânțari.

Deci acesta este acum timpul vostru. Este un moment minunat și este puțin straniu. Doar urcați. Urcați. Este foarte moale, plușat. Și, oh, că veni vorba, sunt câteva gustări acolo, de asemenea, așa încât să vă bucurați de călătorie.

Acum vă urcați și începeți doar să plutiți în josul râului și realizați că acel râu reprezintă inerția, curgerea pe care ați creat-o. Merge direct către iluminare. Acum ajungeți să stați așezați în barca voastră confortabilă și ajungeți, de fapt, măcar o dată în viața voastră, să vă bucurați de călătorie. Ajungeți să vedeți peisajul, păsările, copacii.

Și nu este nicio grabă, că veni vorba. De asta spun, căci vă întrebați: „În regulă, acum cu Directiva Împlinirii, oh, cât de multe zile (n.tr. va dura)?” Știți, sunteți în această barcă plăcută care plutește grațios pe râu.

Că veni vorba, este muzică pe barcă, de asemenea. Sunt Yoham, desigur. Muzică, daa. Ei cântă (o muzică) drăguță pentru o după-amiază-însorită-pe-râu. Nu e nimeni altcineva prin preajmă și, de fapt, ajungeți să vă bucurați de peisaj, de natură.

Priviți, acolo este mama urs (ursoaica) și un pui de urs care se joacă în apă pe malul din partea aceea. Priviți - sunt păsări care zboară peste tot. Există și o broască țestoasă sau două în apă. Sunt câteva căprioare care aleargă pe câmpuri.

Știți, niciodată nu v-ați acordat timp să vă bucurați de asta. Sunteți pur și simplu atât de ocupați, lucrați atât de greu, studiați, faceți efort, folosiți puterea. Această barcă nu are nevoie de nicio putere deloc. Este un curent natural al energiei.

Și ajungeți să vă puneți mâinile în apă și să o simțiți cu adevărat. Mereu ați vâslit împotriva ei, dar acum puteți să vă puneți mâna în apa răcoroasă și să aveți acea experiență senzuală și să vă stropiți cu puțină apă peste corpul vostru gol și să zâmbiți măcar o dată.

Și știți voi, fără nicio umbră de îndoială că această barcă, barca propriului vostru Eu Sunt, vă va duce către iluminare. Nici măcar nu vă îngrijorați de asta. Nu vă îngrijorați dacă aveți destulă mâncare sau băutură. Nu vă îngrijorați că veți fi arși de soare pe corpul vostru gol, nimic de felul acesta. Acum este doar momentul de a vă bucura. Și vă simțiți puțin vinovați, ca și cum: „Oh, nu ar trebui să fac ceva?” Nu. Deja ați făcut. Ați depus pentru asta efortul vostru, timpul vostru. Ați depus toate fricile voastre și zilele grele. Nu, acum este momentul călătoriei.

Vă puneți mâna în apă și se simte atât de bine. Deodată mâna voastră simte ca și cum ar zgâria solul. Vă retrageți mâna repede și, apoi, vă uitați la mână și sunt acolo monede aurite. Sunt monede aurite! Doar puneți-vă mâna în apă. Cu alte cuvinte, abundența (n.tr. financiară) este acolo, de asemenea. Tot ce aveți nevoie este acolo, deoarece ați făcut atât de mult. Ați creat o gravitație, o mișcare a energiei care nu poate fi anulată.

Nu poate fi anulată.

Eu o numesc Directiva Împlinirii, ca un ordin oficial. Este, de asemenea, acum ca un fel de, bănuiesc, ar putea fi propria voastră lege universală. Doar se va petrece. Nu-mi pasă ce fel de forțe vor încerca să interfereze. Nu vor reuși, nu va funcționa; dacă sunt forțe externe, alți oameni, conștiința de masă, Pleiadienii - (Adamus chicotește) nu-mi plac Pleiadienii - nu vor reuși. Este prea multă inerție, gravitație. Această călătorie este pentru ca voi să vă bucurați de ea.

Am spus asta de câteva ori înainte, dar vă voi reaminti acum. Acesta va fi cel mai bun moment din viața voastră. Știu că este ceva nerăbdare față de iluminare și tot restul lucrurilor legate de asta, însă acesta este cel mai bun moment.

Sunteți proaspeți în afara umanității către transumanism. Însă încă aveți proaspete acele reamintiri și experiențe.

Încă sunteți într-un corp biologic.

Încă aveți o anumită inocență minunată despre voi.

Acesta este cel mai bun moment acum. Cel mai bun dintre toate. Așa că vă cer să vă bucurați de el.

Vom face o imagine drăguță sau ceva pentru întâlnirea noastră următoare sau ceva. Mi-ar plăcea să-i spun acesteia Directiva Iluminării. Decretată oficial. Nu ceva care vine doar din minte, ci asta este reală. Se va petrece, așa că doar permiteți. Doar permiteți și bucurați-vă (n.tr. de asta).

(Se termină muzica)

Haideți să respirăm foarte profund împreună. Ahh! Uau!

Vă simțiți bine până acum? (publicul spune „Da”) Bine, bine, bine, bine.

Partea a treia

În regulă, partea a treia. Partea a treia. De unde să începem? Ah! Haideți să începem simplu.

Realitatea

Ce este realitatea? Ce este realitatea? Ei bine, este ce percepeți voi. Este exact atât de simplu. Filozofii au filozofat despre asta. Autorii au scris despre asta. Profesorii au predat despre asta și consilierii au consiliat despre asta. Însă ce este realitatea? Este ceea ce percepeți voi. Asta-i tot.

Realitatea a devenit acest cuvânt. Oamenii vorbesc despre `realitate` ca și cum ar fi pusă în beton și piatră, fixă. Ei bine, o parte din aceasta este, dar nu înseamnă că nu se poate mișca, că nu se poate schimba.

Acum, oamenii au încercat de când mă știu vreodată, după ce am scăpat din gigantica mea închisoare de cristal, oamenii au încercat să altereze realitatea începând de atunci. Am urmărit de-a lungul eonilor de timp, pe măsură ce au încercat să schimbe realitatea, dar în oh-pași-atât-de-mici, cu oh-atât-de-puțin-succes, cu multă frustrare. Au încercat să schimbe natura realității.

Ei bine, problema este destul de simplă. Problema este că ei cred realitatea. Ei cred că asta este reală. Ei încearcă să o schimbe din interiorul propriilor lor credințe și nu se clintește prea departe. De fapt, există o tendință a realității să se contracte sau să devină chiar și mai solidificată când cineva intră cu adevărat (n.tr. crede cu adevărat) în faptul că aceasta este realitate.

Aceasta nu este. Aceasta este percepție. Asta-i tot ce este. Asta-i tot ce este, este percepție.

Am vorbit mult, în special în ultimii câțiva ani, despre simțurile omenești și mintea și cum totul este adus prin aceste simțuri și apoi crezut ca realitate. Pentru ca cineva să treacă cu adevărat dincolo de această realitate, pentru ca cineva să schimbe cu adevărat natura realităților - ambele fiind la plural, naturile realităților - acel cineva trebuie să fie dispus să meargă afară și dincolo, însă acel cineva trebuie să fie dispus de asemenea să perceapă cu un întreg set diferit de simțuri. Nu dintre simțurile omenești, ci cu ce aș numi simțurile Eu Sunt ale voastre. Am vorbit îndelung despre asta, deoarece este foarte important de înțeles. Aceasta este doar o cale de a percepe.

Oamenii de știință chiar înțeleg că materia nu este materie sau că materia nu contează. Ei încep să realizeze că, deși percepeți podeaua ca fiind solidă și că percepți persoana de lângă voi ca fiind în carne și oase, de fapt nu este așa. De fapt, aveți răbdare cu mine un moment, însă prin ochii voștri, ce percepeți chiar acum este un vast nimic. În mare măsură nimic.

Ce vedeți cu ochii voștri presupuneți a fi un corp, păr, podeaua, tavanul, orice altceva. De fapt, ce este acolo este aproape nimic altceva decât spațiu gol. Nu este asta uimitor? Însă ochii vă fac să… ochii, de fapt, fac o treabă bună de a spune minții voastre că sala este plină de oameni sau, dacă vă uitați online, că vă uitați la un computer. Nu o faceți. Vă uitați la spațiu gol, în mare măsură. Sunt unii care ar spune că există particule; eu spun că nici măcar asta nu este adevărată. Este plasma. (n.tr. plasma este un sistem fizic format dintr-un număr foarte mare de particule neutre - atomi în stare fundamentală sau în stări excitate, fotoni - și particule încărcate electric - ioni pozitivi și negativi, electroni - ale căror proprietăți sunt determinate de interacțiunile colective și care, macroscopic, plasma apare neutră din punct de vedere electric. Mai multe detalii și explicații la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83)

Ce simțiți cu adevărat în realitate este mișcarea plasmei. Asta-i tot. Într-un fel ne-romantic, nu-i așa? Daa, daa. Daa, la noapte îmbrățișați pe cineva în pat și este ca și cum, eh, doar îmbrățișați plasma (câteva chicoteli). Și plasma creează, de asemenea, o gravitație sau creează un efect care este cel al timpului și spațiului. Astfel gândiți că ceva se petrece pe măsură ce îmbrățișați acea persoană în pat și gândiți că ziua trece și, destul de curând, veți adormi. Nuu. Doar sunteți scufundați în plasma care se mișcă prin voi.

Însă ați fost destul de străluciți, absolut destul de străluciți pentru a spune: „Hai să o facem puțin mai exaltantă/captivantă. Hai să transformăm plasma, hai să transformăm mișcarea timpului și spațiului în experiență definită și realitate, pentru că doar a înota prin preajmă într-o grămadă de plasmă nu e prea amuzant.” De fapt, în unele zile este probabil mult mai amuzant față de viața omenească, însă priviți la ce ați făcut. Ați creat asta din plasmă, care răspunde la conștiință, care sunteți voi cu adevărat. Ați creat toate acestea și puteți, de asemenea, să le de-creați sau puteți crea ceva total diferit. Și nu este chiar atât de greu de făcut.

A crea realitatea, și nu încerc să vorbesc despre ce am văzut în trecut - oameni care încearcă să schimbe lumea. Încetați să faceți asta. Creați-vă realități pentru voi înșivă.

Acum, în crearea oricărei realități care este ce alegeți, va necesita să ieșiți din grădina zoologică, să treceți dincolo de mintea voastră, să nu vă îngrijorați de… Punctul important aici este că o faceți pentru voi înșivă. Încetați să încercați să schimbați lumea. Asta este contra-productiv energetic. Mulți dintre voi au fost făcători-de-bine în trecut și, în momentul în care încercați să schimbați lumea, ceea ce știu că este fascinant/captivant; vreți să faceți totul bun și drăguț, dar asta nu vrea în mod necesar să fie bună și drăguță. Lumea nu vrea în mod necesar să fie definită prin termenii voștri.

Așa că mergeți în afară și încercați să schimbați lumea și gândiți că faceți bine, vă simțiți cu adevărat mândri și plini de dreptate și orice altceva pentru a fi un făcător-de-bine, (dar) ce se petrece este că răspunsul natural al energiei va încerca apoi să vă schimbe pe voi. Se va întoarce la voi. Vă va limita și mai mult. Vă va zăpăci, vă va da peste cap și mai mult. Încercați să schimbați ordinea naturală a altcuiva și percepția, acționați în afara compasiunii, apoi vă va face același lucru și vouă. Deci încetați să încercați să schimbați lumea. Permiteți-vă vouă înșivă să vă schimbați propriile realități.

Pentru a putea face așa, înțelegeți că aceasta nu este realitate în orice caz. Aceasta este plasma. Și am vorbit despre asta destul de îndelung la BON (n.tr. workshop-ul CC care s-a desfășurat în luna aprilie 2016 în Hawaii), însă asta este doar o cale de a percepe mișcarea, ați putea spune, a forțelor, a energiei.

Așa că mulți dintre voi sunteți ca și cum: „Trebuie să ies de aici. Există ceva mai mult. Trebuie să schimb realitatea” și puteți în orice moment prin, ei bine, este la fel de simplu ca a o permite.

Partea înșelătoare este, din nou, când spuneți: „Nu voi încerca să schimb totul de acolo (n.tr. în afară). Nu voi încerca să schimb traficul rău sau oamenii nepoliticoși sau nimic de felul acesta.” Și aici este unde câțiva dintre voi au dat de probleme. Este ca și cum: „Ei bine, doar vreau ca toate acestea să se schimbe pentru mine.” Nu. Pentru ca să schimbați realitatea este despre a o face pentru voi înșivă și, apoi, este doar despre a vă permite vouă înșivă să vă imaginați cu adevărat, să visați sau să simțiți în celelalte tărâmuri, iar celelalte tărâmuri nici măcar nu există până când voi ajungeți acolo.

Nu vă gândiți la celelalte tărâmuri ca la ceva predefinit, ca și cum există deja aceste ceruri, ca și cum orice altceva este definit aici, deoarece asta este o capcană. Este cu adevărat doar mai mult din realitatea aceasta când intrați în ea (n.tr. această capcană). De asta mă opun foarte încăpățânat la asta când oamenii ajung în dimensiunea a cincea și a șasea și orice altceva, deoarece ei pur și simplu intră în doar ceva puțin mai rafinat din dimensiunea umană. Ei nu înțeleg cu adevărat și nu există aceste dimensiuni.

Nu există nimic până când nu sunteți acolo și apoi, o nouă realitate începe să ia formă, o nouă realitate este născută. Nu una în care îi veți aduce pe toți ceilalți în ea, nici măcar nu vă îngrijorați pentru asta chiar acum, ci una căreia voi îi puteți da naștere pe cont propriu.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că știți că există cu mult mai mult față de asta și chiar există. Însă locul de a începe este a da naștere la noile voastre realități prin a fi acolo - „Eu Sunt Aici”.

Puteți fi în multiple locuri, desigur. Puteți fi „Eu Sunt Aici”, puteți avea o conversație cu un alt Maestru și, între timp, să dați naștere la o nouă realitate a voastră înșivă.

Vă va elibera să înțelegeți că nu sunteți blocați aici. Vă va elibera prin realizarea fumuseții de a pune conștiința în ceea ce este acum nimic și a da naștere la ceva și apoi, să o urmăriți cum evoluează. Nu în termeni omenești, nu conformă vechilor căi omenești, ci urmărind-o evoluând într-un fel care nu este legat sau nu este bazat pe această realitate.

Haideți să respirăm foarte profund aici pentru un moment. Simt că mulți devin mentali.

(pauză)

Există cu mult mai mult decât asta, cu mult mai mult și, pe măsură ce intrăm în seria noastră Transumană vom experimenta literalmente propriile voastre alte realități - nu alte dimensiuni care aparțin altcuiva sau orice altceva - și apoi, de la acea experiență veți înțelege cu adevărat cum ați ajuns aici și cât de ușor este să mergeți mai departe/dincolo. Așa că în loc de a vorbi despre asta, haideți să avem ceva muzică și să o experimentăm.

Merabh în Crearea Realității

Realitatea. Ce este aceasta? Ce este? Ei bine, este prezența voastră. Este propriul vostru „Eu Sunt Aici”. Realitatea este o cale de a percepe, de a simți.

Realitatea este ca un fel de călătorie temporară, o mică experiență. De fapt, nici măcar nu trebuie să aibă un scop.

(începe muzica)

Știu, oamenilor le place cu adevărat să aibă un scop. Apoi ei se simt îndreptățiți în a deveni blocați. Nu aveți nevoie de scop în această realitate sau în nicio altă realitate.

Am menționat recent că am fost trist să văd că oamenii acum nu merg dincolo în starea lor de vis. A fost o vreme în care ei ar fi mers acolo, în afară, și ar fi ajuns în tărâmurile cristaline, tărâmurile creative, cele fără-tărâmuri. Și mă uit acum și ei nu o fac. Ei rămân aproape de casă atunci când se culcă noaptea. Ei rămân în starea umană, chiar dacă nu sunt prezenți fizic, însă sunt prezenți în oricare alt fel. Ei rămân scufundați în problemele lor și rămân scufundați în conștiința de masă. Nu mai merg în afară. Într-un fel cum ar fi, știți voi, copiii din ziua de azi - aud că o spuneți tot timpul - „Copiii în ziua de azi rămân înăuntru și joacă jocuri video”. Ei bine, oamenii, ei rămân înăuntrul granițelor conștiinței de masă și nu se mai aventurează în afară.

Unul dintre lucrurile pe care mi-ar plăcea să-l faceți chiar acum este să simțiți în aceste alte tărâmuri din starea voastră de vis; care trec dincolo de limitele conștiinței de masă, limitări, umanitate; cu adevărat să vă dați vouă înșivă o permisiune profundă acum, începând din noaptea aceasta, începând de acum, să mergeți dincolo de aceste tărâmuri.

Într-un fel, acestea vă aduc confort, aceste tărâmuri sunt. Sunteți familiarizați cu ele, însă este momentul să mergeți în afară și dincolo. Este momentul să fiți creatori din nou, să mergeți în nimic.

Corpul vostru doarme. Mintea voastră este cât de cât liniștită și acum „Eu Sunt Aici, Eu Sunt Prezent” poate merge în afară în nimic.

Unde este nimicul? Este nicăieri. Însă mergeți în afară unde este nimic, lăsați singură poate ceva plasmă, ceva energie, însă este chiar într-o stare de nimic în interiorul nimicului, așteaptându-vă doar pe voi.

Și, apoi, prezența voastră începe o naștere. Nu este limitată la timp și spațiu. Prezența voastră pornește o mișcare de energii, chiar fără a trebui să definească ce vreți voi ca aceasta să devină. De fapt doar se petrece când sunteți prezenți în nimic, ceea ce înseamnă libertate. Energiile încep să se miște.

Omul ar fi început să definească, să dea formă, să construiască, să perceapă energiile, dar când sunteți acolo, în afară, în nimic și dați naștere creativității nu trebuie să definiți; nu trebuie să determinați mărimea și forma și culorile. Nu trebuie să faceți nimic dintre acestea. Doar sunteți acolo. Prezența voastră.

Aceasta este creație pură. Aceasta este creație fără efort. Astfel este cum realitatea ajunge să fie.

(pauză)

Natura realității începe aici, în nimic. Este născută de către voi. Este născută din voi.

Acum, mi-ar plăcea să observați pentru un moment - și să nu gândiți - mi-ar plăcea ca voi să observați, să percepeți într-un fel în care s-ar putea să nu fiți obișnuiți, însă percepeți acum pe măsură ce o nouă realitate este născută din voi. Folosesc cuvântul „din” foarte deliberat.

Fiți observatorul acum pentru a vedea, pentru a percepe ce se petrece.

(pauză lungă)

Vedeți cât de ușoară este realitatea?

Recapitulare

Deci acum haideți să aducem împreună toate aceste trei părți ale zilei noastre într-un merabh final.

Am vorbit mai întâi despre a elibera starea de a fi mediator - a trebui să fiți acel negociator între om și suflet și aspecte și forțele exterioare, alți oameni - pentru a vă elibera ca să fiți simplu voi. Fără a mai media între acele părți diferite. Fără a mai cheltui energia voastră pe asta. Pentru ca să vă eliberați. Să fiți curățați de toate acestea.

Și, apoi, să înțelegeți că există această Directivă a Împlinirii. Cu alte cuvinte, datorită a tot ceea ce ați făcut, toată munca voastră, ați putea spune, toată determinarea voastră, curgerea înspre împlinire, în iluminare este deja acolo. Așa că urcați-vă la bord, plutiți în josul acelui râu cu ușurință, știind că veți ajunge acolo.

Și, în final, acum, în realitate. Ce este realitatea? Este simplu percepția mișcărilor energiei și a plasmei. Deci, de aceea, puteți fi în orice realitate vreți voi. Nu încercați să schimbați această realitate pentru alți oameni. Puteți schimba propria voastră percepție a acestei realități pentru voi înșivă. Nu încercați să o schimbați pentru alți oameni, însă acum permiteți-vă vouă înșivă orice realitate alegeți voi.

Permiteți-vă vouă înșivă să mergeți în nimic și să dați naștere la o realitate.

Sunteți creatori. Aceasta este, probabil, singura declarație adevărată despre tine: că ești un creator. Acum, haideți să ne întoarcem la asta. Haideți să aducem toate acestea împreună în merabh-ul nostru de încheiere.

Deci, cum fac ei asta? Cum fac Einat și Gerhard să aducă acestea împreună? În moment, intuitiv, cu muzică.

(începe muzica)

EINAT: Într-un moment.

ADAMUS: În moment. „Într-un moment”, spunea ea (Einat chicotește) Nu, în acel moment (Adamus chicotește).

Merabh-ul pentru a Merge mai departe

Acum haideți să respirăm foarte profund împreună în momentele noastre de încheiere ale seriei Mergi mai Departe. Ce an a fost. Și se numește seria Mergi mai Departe, deoarece înseamnă a merge mai departe de limitări, a merge mai departe de la a încerca din greu să faci să te potrivești în lume. Lumea încă este acolo, dar tu poți merge mai departe. Nu trebuie să încerci să o faci să funcționeze, să încerci să te potrivești în ea.

A merge mai departe de la multe lucruri vechi despre care știați că nu vă mai serveau, însă ați continuat să vă agățați de ele.

Să mergeți mai departe de a fi doar un om, de la un foarte vechi, antic corp biologic sau tipar biologic.

Să mergeți mai departe de minte, de mintea care este ca un fel de lucru suprem, ființa supremă, forța care controlează în viața voastră. Nu este.

A merge mai departe de frici. A merge mai departe față de propriul vostru makyo.

A merge mai departe de sisteme de credință cu adevărat vechi care nu vă mai servesc.

A merge mai departe în lumina strălucitoare a lui Eu Sunt.

Haideți să respirăm foarte profund împreună.

(pauză)

A fost cu adevărat un an al eliberării, bănuiesc că l-aș numi, lăsând în urmă lucruri care doar nu vă mai serveau.

Vom reveni în luna următoare pentru începutul noii noastre serii. Veți avea Directiva voastră a Împlinirii. Hm, vom avea ceva amuzament cu asta.

Dar, pentru acum, dragi Shaumbra, este momentul pentru mine să merg mai departe. Este momentul pentru mine să aduc la final această serie și să încep să mă pregătesc pentru întâlnirea noastră următoare.

Este mereu o mare onoare, un mare privilegiu să vă servesc.

Haideți să respirăm foarte profund împreună și amintiți-vă mereu că totul este în regulă în toată creația.

Și acum merg mai departe.

Vă mulțumesc. Ne vedem luna următoare. Vă mulțumesc (publicul aplaudă).

Traducere realizată de:
Carmen Rivalet, Manuela Sfirschi, Cristina Dobrescu, Florin M. 
revizuire: Mirela Ghenea, Carmen Rivalet