Materialele Cercului Crimson
Seria Maeştrilor

SHOUD 2: "Potenţiale din trecut" – Cu ADAMUS, transmis de Geoffrey Hoppe
Prezentat Cercului Crimson
3 octombrie 2009
www.crimsoncircle.com

Descărcaţi fişierul PDF (engleză)  - apăsaţi aici


Eu Sunt Cel Ce Sunt, Adamus din Domeniul Suveran. Bine aţi venit în lumea noastră.

Oh, da, într-adevăr, Shaumbra, voi intraţi într-o lume nouă, într-o conştiinţă nouă. Da, încă sunteţi aici, în acel corp fizic uneori atât de epuizat al vostru, clar sunteţi aici în minte – dar vom schimba asta – însă vă aflaţi aici într-o conştiinţă cu totul nouă. Ne aflăm la începutul acestei călătorii incredibile în noua conştiinţă, Noua Energie, oricum vreţi voi să-i spuneţi.

Iar înainte de a începe discuţia noastră de azi, vreau să ofer recunoaştere şi mulţumiri absolut fiecăruia dintre voi, cei care au rămas, care şi-au oferit viaţa şi iubirea şi inima. De asemenea ei au răspuns chemării din sufletul lor, din sufletul vostru, chemării de a fi aici.

Vom explora frontiere cu totul noi şi nu va fi mereu confortabil. “Confortabil” este, de fapt, o iluzie, tot aşa precum spune filmul „Leap!” (Faceţi un salt!), totul este o iluzie. Vom explora o parte a acelor iluzii astăzi. Vă va împinge cu totul în afara zonei voastre de confort, căci confortul nu este altceva decât o rutină, un obicei. Obiceiurile sunt confortabile, chiar dacă le detestaţi, chiar dacă nu vă plac. Sunt jocuri pe care o parte din voi adoră să le joace, fiindcă voi ştiţi că veţi fi răniţi doar într-o anumită măsură, dar că, pe de altă parte, veţi avea o anumită cantitate de împlinire, de satisfacţie, de expansiune a energiei voastre.

Este foarte uşor să fiţi prinşi în aceste făgaşe, în aceste capcane. Ceva din voi a spus: “Gata. Ajunge”. A spus: “O să merg să mă alătur acestui grup de oameni. Nu-mi pasă dacă sunt doar zece sau dacă sunt zece milioane, dar voi fi acolo în aceste vremuri ale Noii Energii”.

Da, într-adevăr, alţii s-ar putea să râdă de voi. S-ar putea să-şi bată joc de voi. S-ar putea să vă trimită scrisori sau emailuri pline de ură. S-ar putea să vă numească drac întrupat, aşa cum unora dintre voi deja li s-a spus. Dar voi răspundeţi unei chemări din adâncurile voastre care, de fapt, înţelege ce se petrece cu adevărat. Trebuie să vă spun. Voi jucaţi un joc, îl jucaţi cu mine atât de des, că nu aţi şti ce se petrece. Voi credeţi că nu aveţi niciun indiciu, însă în adâncuri aveţi acel indiciu. Ştiţi ce se petrece.

Ceva din voi este speriat. Unii dintre voi şi-au exprimat teama de mine. Oh, dar eu nu o să vă fac nimic. S-ar putea să vă las să vă faceţi voi înşivă ceva (râsete), însă nu am să vă fac EU nimic. Dar voi simţiţi frica ce se ridică la suprafaţă, fiindcă noi chiar ne aventurăm în lucruri noi. La ce va trebui să renunţaţi? O să fie dureros? O să fiţi singuri? Vor fi asemenea schimbări în viaţa voastră încât nu veţi şti cum să le gestionaţi? O să vă ieşiţi din minţi? Cine ştie? Cine ştie? Dar ceva din voi ştie că nu contează.

Voi ştiţi că nu trăiaţi în acel mai adevărat sens al cuvântului. Existaţi, dar nu trăiaţi, şi ştiaţi asta fiindcă atunci când vă uitaţi la culori ştiaţi că este mult mai mult în ele. Acum trebuie să… (sună un telefon mobil) Oooo, ooooo, ooooo, trebuie să ne oprim aici. Toate telefoanele mobile – dacă există lucruri pentru care NU am nicio toleranţă acelea sunt telefoanele voastre mobile, biperele, vibratoarele şi orice altceva aţi mai adus aici cu voi. (râsete) O să vă zgâlţâi eu, nu aveţi nevoie de ele! (mai multe râsete)

O să… ajungem la un mic punct de separare. Deci azi va fi cu ochii deschişi sau cu ochii închişi? Deschişi sau închişi? (Cineva din sală spune: “Deschişi”) Oh, îl întreb pe Cauldre, nu pe tine. (râsete) Deschişi sau închişi? Aşa că... am mai făcut asta înainte, nu e o mare problemă. Aşa că…

Linda: Putem să vedem şi noi bătălia? O să câştigi?

Adamus: … hai să respirăm adânc împreună cu Cauldre… şi să lăsăm… (ochii lui Cauldre se deschid) oh… (şi se închid la loc)… să lăsăm aceşti ochi să se deschidă. O să rămânem în corp. (audienţa aplaudă, căci Cauldre deschide ochii)

Ah, trebuie să spun că această clădire şi voi toţi arătaţi mai bine când am ochii închişi. (multe râsete, căci ochii lui Cauldre se închid o clipă) Spun asta serios! (râsete) Spun asta serios, fiindcă… Oh, înseninează-te, Cauldre.

Acum, vedeţi voi, privesc prin ochii umani ai lui Cauldre şi de fapt realitatea este foarte aspră când vă privesc. Observ acest loc de adunare. Nu e chiar cel cu care sunt eu obişnuit, e prima dată când sunt aici cu ochii deschişi. L-am văzut în energie, dar nu l-am văzut niciodată prin ochi omeneşti. Energia sa e mai frumoasă decât prezenţa sa fizică. Oh, este o energie uriaşă în fiecare parte a acestei clădiri. Când deschid ochii, pare să dispară, (râsete) aşa că o să-i închid o clipă, însă…

Pe voi, Shaumbra, pe unii v-am văzut prin ochii deschişi, dar nu pe mulţi. V-am văzut pe toţi energetic, dar trebuie să spun... interesant corp, interesant aspect v-aţi ales. Nu este bun sau rău, pur şi simplu este. Dar… o să facem asta… Hello! (râsete) … azi vom avea ochii deschişi.

Maeştri

Aşa că voi aţi ales să fiţi aici. Voi aţi ales să… aţi ascultat. Atunci când aţi început să vedeţi culori în ultimii ani, ceva din voi s-a declanşat şi a spus: “Ştiu că în culori este mai mult decât pot vedea cu ochii. Ştiu că în viaţă este mai mult decât simt cu corpul. Şi ştiu că este ceva mai mult decât înţelege mintea. Ce este? Unde se află?” Ceva din voi a spus că trebuie neapărat să experimentaţi asta. Nu aveaţi de gând să plecaţi, nu aveaţi de gând să părăsiţi această viaţă înainte de a experimenta asta şi din acest motiv vă aflaţi aici.

De curând unii au plecat. Unii s-au gândit că plecarea lui Tobias a fost sfârşitul unei ere şi într-adevăr aşa a fost. Dar ei ştiau că va fi, cum să spun, destul de provocator să meargă înainte de acum încolo. Nu că până acum nu ar fi fost aşa, însă ei stăteau foarte confortabil în jocurile vechi şi le-a fost foarte confortabil să se întoarcă la ele. Eu îi onorez şi vă cer şi vouă să îi onoraţi la fel. Aici se află o specie unică. Realmente este un grup de maeştri.

Acum, voi nu realizaţi asta aşa cum o realizez eu şi încă vă mai lăsaţi prinşi în jocurile vechi, în limitările de sine, dar vom trece dincolo de asta. Veţi ajunge să înţelegeţi, atunci când eu vă numesc maestru, ce anume înseamnă asta şi că nu este doar un cuvânt pe care îl folosesc. Nu este doar un cuvânt folosit pentru că aţi studiat mult timp. Desigur, sunteţi un maestru tot aşa cum sunt eu ori Kuthumi ori Sam, dragul de Sam. Veţi ajunge să realizaţi asta şi veţi ajunge să realizaţi că există culori dincolo de culori, sunete dincolo de sunete. Veţi realiza ce joc a fost, jocul cu destinul în loc de a crea.

Aşa că, dacă îmi permiteţi, mă voi plimba puţin. (Cauldre se ridică) şi trebuie să spun că… (Linda se mişcă pentru a-l ajuta) Nu, o să fiu bine.

Linda: Doar fii atent la ventilatoarele astea mici.

Adamus: Desigur. Aş vrea să fac această mică plimbare pe parcursul multora din întâlnirile pe care le vom avea. S-ar putea ca din când în când să te chem ca să aduci microfonul, dar …

Linda: OK, sunt pregătită.

Adamus: Aşa... Vă rog să respiraţi adânc şi să-mi permiteţi să intru nu doar în corpul, mintea şi spiritul lui Cauldre, ci şi în ale voastre, fără să simţiţi rezistenţă, fără să vă faceţi griji că altă entitate va veni alături de voi, fără să vă trageţi într-o parte pentru că aveţi ceva pe care eu deja îl ştiu, ceva de care vă temeţi.

În plimbarea mea prin sală aş vrea să vă abordez pe unii. Aş vrea să vă simt energia. Aş vrea să creăm o conştiinţă foarte, foarte dinamică în sală.

Recapitularea temelor de luna trecută

Acum, eu înţeleg că în ultima noastră întâlnire de aici s-au dat nişte teme şi sunt convins că voi toţi le-aţi făcut – ba nu! Ştiu, pentru început, că una din întrebările adresate la ultima noastră reuniune a fost pentru Linda din Eesa, Linda, care nu a fost pe Pământ de prea multe ori. Linda, ştii ce înseamnă Eesa?

Linda: Nu.

Adamus: Ar trebui să descoperi şi să ne spui data viitoare. (râsete) Acum, ai computer, ai Google, la care te pricepi destul de bine, aşa că… dar data trecută te-am întrebat ceva. Te-am întrebat ce te-a adus aici, pe Pământ? De ce ai ales să vii în acest loc?

Linda: Vrei răspunsul?

Adamus: Cred că de asta a fost pusă întrebarea, desigur. Şi, apropo, te întreb pe tine nu ca să te fac să te simţi prost, însă percepţiile tale sunt valoroase. (pauză)

Linda: Ca să fiu parte din asta, parte a descoperirii. Să fiu parte din toate acestea, nu doar din această sală, ci din tot ceea ce este, ca să fiu aici. Şi… (pauză) ca să fiu în stare să am suficientă încredere în mine ca să experimentez cu adevărat aventura, experimentul incredibil care este Pământul. Şi ca să găsesc rezoluţia şi desăvârşirea unor lucruri ce au fost lăsate pe afară.

Adamus: Într-adevăr, mulţumesc. mulţumesc. Ai spus că Pământul este un experiment, ceea ce nu este. Este o experienţă. Şi mai spui că ai venit aici ca să înveţi să ai încredere în tine. Cât de deschis şi onest, fiindcă atunci când veniţi pe Pământ această va ia din nivelul de încredere. Aşa cum ştiţi, voi veniţi sub lucrul numit văl şi vă pierdeţi încrederea în voi. În special, pentru voi toţi, aţi venit aici cu dorinţa de a învăţa, cu dorinţa de a mişca energia. Aţi venit aici pentru că s-a petrecut ceva de-a lungul căii. Propria voastră energie s-a restrâns. Aşa că dacă spui că ai venit aici ca să înveţi să ai încredere în tine este o percepţie minunată. Foarte onestă, mulţumesc. Mulţumesc.

(Cauldre/Adamus începe să se plimbe prin sală) Deci, Nausheen, ţi-ai făcut tema?

Nausheen: Într-un fel, da.

Adamus: Într-un fel? Ai făcut-o sau nu ai făcut-o.

Nausheen: Am făcut-o.

Adamus: Pe care dintre ele?

Nausheen: Mi-am găsit totemul.

Adamus: Şi ce este totemul tău?

Nausheen: Elefant.

Adamus: Elefant! Excelent totem, foarte sacru.

Nausheen: Da.

Adamus: Foarte sacru.

Nausheen: Da.

Adamus: Elefantul este cu tine acum?

Nausheen: Da.

Adamus: L-ai lăsat afară?

Nausheen: Nu.

Adamus: Nu?

Nausheen: Este chiar aici.

Adamus: Chiar aici. Mi se părea mie că miros ceva. (râsete) Excelent. Bine. Mulţumesc.

Nausheen: Mulţumesc.

Adamus: Mă bucur să te văd din nou şi aş spune, dacă îmi permiţi să fac un comentariu, ar trebui să încetezi să mai cauţi.

Nausheen: Ok, îţi mulţumesc.

Adamus: Vieţi întregi de căutare.

Foarte interesant de văzut cine stă la capetele de rând, cine se ascunde acum, cine îşi ţine energia aşa de jos… oh, Kathleen. Kathleen. Ce mai faci?

Kathleen: Sunt bine. Sunt bine.

Adamus: Excelent. Minţi. Minţi. (râsete) Kathleen, o să pun reflectoarele pe tine. Acum, îţi mai aminteşti ceva din conversaţiile noastre din ultimele luni? Îţi mai aminteşti că am discutat? Nuuu...

Kathleen: Nu.

Adamus: Atunci o să aştept până când tu o să simţi că... noi discutăm mult. Am vorbit foarte mult împreună, iar în discuţiile noastre îţi spun “My fair lady” (Draga mea doamna – n.tr.) dintr-un motiv anume. În discuţiile noastre… o să aştept până când îţi aminteşti. O să revenim luna viitoare. Dar, draga mea, cu permisiunea ta te vom folosi ca exemplu atât de frumos de întoarcere la sine. Tu ai atât de multe de oferit, dar trăieşti acolo şi ştii. Noi am vorbit despre asta, dar apoi tu pretinzi că nu am vorbit. Este în regulă. (râsete)

(Cauldre/Adamus merge spre o altă femeie din sală) Oh, draga mea, ţi-ai făcut tema?

Shaumbra: De fapt eu am venit pentru prima dată.

Adamus: Ştiu. (râsete)

Shaumbra: Aşa că nu ştiu care a fost tema. Probabil că am făcut-o.

Adamus: Pakauwa…

Shaumbra: Pakau- …

Adamus: Animalul totem. Ce ai alege ca totem?

Shaumbra: Spuneam mai devreme cuiva că e ceva cu aripi.

Adamus: Ceva cu aripi. Interesant. Mai devreme…

Shaumbra: Nu ştiu…

Adamus:… azi la Paris – nu ca să întrerup povestea ta, însă a mea este excepţională. (râsete) Am fost la Paris astăzi, ceva mai devreme, a fost foarte frumos. 17 grade Celsius, parţial noros, parţial senin, iar eu eram pasăre. Am zburat peste întreg Parisul într-o astfel de zi frumoasă de toamnă. Da, ne întoarcem la tine.

Shaumbra: Mda, nu puteam… adică atunci când am auzit cuvântul totem m-am gândit imediat la aripi, dar nu ştiu ce animal. Restul nu a venit încă…

Adamus: Respiră-l. Va veni la tine.

Shaumbra: Da.

Adamus: Va veni la tine.

Shaumbra: Mulţumesc.

Adamus: Excelent. Excelent. Oh, Dave… Dave. Cum mai e lumea ta?

Dave: Foarte bună.

Adamus: Bine. Şi, Dave, ţi-ai făcut tema cu totemul?

Dave: Da.

Adamus: Şi ce ai experimentat?

Dave: Zborul.

Adamus: Da.

Dave: Un vultur.

Adamus: Cum te serveşte acum totemul? Ce îţi permite să faci?

Dave: Să îmi extind vederea.

Adamus: Excelent. Excelent. Simţi totemul, Pakauwa ta, că este în jur tot timpul? Sau doar unori?

Dave: Doar uneori.

Adamus: Doar uneori. Simţi că lucrează pentru tine tot timpul?

Dave: Nu.

Adamus: Ok. Continuă să respiri şi să lucrezi cu asta, fiindcă, Shaumbra, aceste Pakauwe sunt tot voi. Sunt parte din voi. Nu sunt altceva, sunteţi voi, absolut.

Nu reprezintă o extensie a voastră şi am ales anume un animal ca totem. Sunteţi obişnuiţi cu aspectele voastre, ştiţi ce sunt aspectele voastre, dar ele sunt foarte similare oamenilor, iar voi vă prindeţi în toate problemele umane. Dacă v-aş fi cerut să creaţi un aspect uman, o Pakauwa umană, ar fi preluat caracteristici umane. Astfel că vom folosi mereu animalul ce vi s-a cerut să îl creaţi. Dar este excepţional pentru că iese în afară şi face atât de multe pentru voi. Vom lucra cu el astăzi, aşa că dacă nu v-aţi simţit totemul, Pakauwa voastră, acum este timpul să o faceţi. Acum este timpul de a o aduce. Larry, ţi-ai făcut tema?

Larry: Da.

Adamus: Şi ce ai făcut?

Larry: Am creat ceva.

Adamus: Şi ce ai creat?

Larry: Am cablat compresorul de acasă.

Adamus: Minunat.

Larry: M-am ridicat de pe scaun şi am făcut asta.

Adamus: Minunat! Şi, Larry, ridicarea de pe scaun – a fost o mare problemă cu tine şi... vacanţa s-a terminat.

Larry: Da. Doi ani.

Adamus: Ştii asta, da. A existat un motiv pentru asta, dar nu te mai poţi ascunde. Nu mai poţi sta deoparte. Tu ştii, eu ştiu, trebuie să meargă înainte. Tu ai descoperit cu micul tău proiect că ţi-a oferit o senzaţie minunată de uşurare.

Larry: Da.

Adamus: Ai scăpat de acea vină, ai scăpat de cicăleală şi asta ţi-a permis să simţi în mic cum este creaţia. Acum, o să trecem la creaţii mai mari, nu la cablarea de compresoare. Este foarte rudimentar.

Larry: Îi dăm drumul.

Adamus: Da, asta e… nu, nu – TU îi dai drumul.

Larry: Ok, o să-i dau drumul.

Adamus: Tu să-i dai drumul, într-adevăr. Sunt cu tine la fiecare pas pe cale.

Larry: De ce nu-mi pot aminti asta?

Adamus: Sunt aici acum. Fiecare pas pe cale, Larry. Eu sunt cel care te cicălea şi tu credeai că vorbesc despre nevastă-ta. (multe râsete) Aşa că ruşine să-ţi fie pentru asta.

Larry: M-ai prins.

Adamus: Energia ta era foarte vinovată (râsete) când făceai asta. Aşa de vinovată. Dat de gol. Aşa că… Vince, ce mai faci?

Vince: Mai bine ca oricând.

Adamus: Mai bine ca oricând. Minţi, aşa că, oh, dragi Shaumbra, voi întreba de trei ori. Vince, ce mai faci?

Vince: Fac destul de bine!

Adamus: Destul de bine. Ai trecut de la „mai bine ca oricând” la „destul de bine”. Vince, cum o duci cu adevărat?

Vince: Sunt mai bine decât destul de bine.

Adamus: (râzând) Bine. Nu vreau să mă iau de tine, dar ai învăţat… tu înveţi că puterea nu se află în minte şi că puterea nu constă în muşchi. Tu te-ai confruntat cu asta ca să înţelegi că puterea este şi a fost mereu în suflet.

Ai avut mici accidente de-a lungul timpului. Nu a fost un accident – nu a fost niciun fel de accident. Pur şi simplu s-a întâmplat că recent am avut o mică discuţie cu Vince, iar la scurt timp după asta a avut un accident. Maşina a fost distrusă. Acum, ce înseamnă asta? Că a făcut el ceva greşit? Energie proastă? Nu! Înseamnă că una din problemele pe care le discutasem avea nevoie să fie schimbată – era nevoie să fie mişcate – pentru că era blocată. Vince, unde era blocată?

Vince: Era blocată în ochi.

Adamus: Blocată în cap, ieşea prin ochi.

Vince: Ah!

Adamus: Ah. Probleme blocate în cap. Aşa că aveai nevoie de un mic ghiont, nu din partea mea, ci din partea ta. Acel ghiont, îmi pare rău, ţi-a distrus maşina, dar a mişcat ceva energie. Acum, ne întoarcem la faptul că poate fi făcut pe calea uşoară sau că poate fi făcut pe calea grea. Poţi face asta prin respiraţie; poţi face asta prin concursul de demolări. (râsete) Depinde de tine. De tine depinde să fie într-un fel sau altul. Aşa că… aşa că îţi mulţumesc. Mulţumesc.

Vince: Mulţumesc.

Adamus: Cu adevărat ţi-aş recomanda respiraţia profundă. Lucrează cu Andrah (Dr. Norma Delaney), lucrează cu tine, dar fă respiraţia profundă. Problemele pe care le ai încep să pătrundă prin tot corpul tău. Nu este nevoie să fie aşa. Nu ai nevoie de accidente de maşină. Nu mai ai nevoie de aşa ceva.

Poate fi simplu, precum a face o alegere şi într-acolo ne îndreptăm. Acolo vom merge. Gata cu suferinţele fizice. Suferinţele fizice înseamnă doar că aveţi energie blocată pe undeva, undeva, din cauza a ceva. Poate este din cauză că sunteţi blocaţi în minte. Poate pentru că staţi pur şi simplu timp de doi ani fără să faceţi nimic. Este doar – scuze, Larry – doar energie blocată! Energia va ieşi cumva, pe undeva. Cumva se va mişca. Nu ai nevoie să faci un accident de maşină. Hai să facem asta acum, printr-o respiraţie.

Respiraţi adânc şi haideţi să mişcăm acea energie… Hai să mişcăm acea energie… (pauză) Deci... Ralph. Ce mai faci, Ralph?

Ralph: Grozav.

Adamus: Oh, Ralph. (râsete) Ralph, nu spun că minţi. Spun că eşti delirant de...

Ralph: Delirant.

Adamus: …dezamăgitor. Dezamăgitor. Pentru că noi purtăm multe discuţii lungi. Oh, acesta, dragi Shaumbra, este un joc nou în care ne aflăm. Un joc minunat, în un joc nou în care, dacă staţi aici, asta înseamnă că sunteţi deschişi către a fi expuşi. (râsete)

Aşa că, Ralph … Ralph. Acum, noi purtăm multe discuţii lungi şi eşti extraordinar, de fapt. Pe de o parte tu mă înveţi pe mine. Tu mă înveţi foarte multe despre cum este să fii în Acum în formă umană şi să treci prin lucruri. Pe de altă parte pretinzi că TU nu ştii ce mă înveţi pe MINE. Aşa că te afli în acest conflict minunat, un conflict sclipitor, de fapt, în care te joci pretinzând că nu ştii. Şi tu joci cartea pierderii, Ralph. Te joci de-a... ei bine, de-a sărmanul Ralph. Te joci de-a Ralph care nu şi-a primit şansele lui şi încă nu le primeşte. Aşa că te ascunzi.

Ai această parte strălucitoare din tine – fie că este vorba despre muzica ta, fie că este vorba despre ce scrii, Ralph, fie că este vorba despre vorbirea ta, fie că este vorba despre lucrarea cu vocea sau despre filosofia ta – probabil una din cele mai puternice capacităţi ale tale – dar tu joci acest joc. Deci când ai de gând să scoţi totul la iveală? Ce aştepţi? (pauză, Ralph îşi caută cuvintele) Mda, şi eu la fel. (Ralph şi Adamus râd)

Ralph: Nu ştiu. Spun că acum este timpul. Sunt pregătit să pornesc, dar aş vrea să am puţină, ştii tu... poate că nu ştiu cântecul, dar ai putea să-mi murmuri câteva măsuri din el? (râsete din partea lui Adamus şi a audienţei) Dă-mi o şansă aici! (mai multe râsete)

Adamus: Cred că tocmai ai scris primul vers! (mai multe râsete) Dar când lucrezi cu el – îţi mulţumesc, mulţumesc că l-ai acceptat... Apropo, voi doi, Ralph şi Gabriella, voi aveţi o asemenea compoziţie energetică împreună, dar nu vă jucaţi cu ea acum. Nu că jucaţi bine cu ea, fiindcă amândoi intraţi în drama şi starea de victimă a celuilalt şi în „de ce nu se poate face”. Scuze că sunt atât de direct cu voi, dar v-aţi aşezat pe primul rând.

Ralph: De asta suntem aici.

Adamus: Rândul din faţă şi capetele de rând, Shaumbra. Rândul din faţă şi capetele de rând.

Aşa că voi aveţi această compoziţie sclipitoare între voi, dar nu vă jucaţi cu ea pentru că încă aşteptaţi ceva. Voi tot amânaţi pentru viitor. De exemplu, spuneţi: “Nu putem face asta până când nu rezolvăm partea cealaltă”. Acesta este în sine un joc pe care îl jucaţi cu toţii. “Nu putem face asta până când tu nu-ţi găseşti un serviciu în ţară” (SUA, n.tr.) Ei bine, nu este adevărat. Aţi putea face multe lucruri.

Acea distanţă pe care o păstraţi între voi este simbolul faptului că vă temeţi să aduceţi la un singur loc acea compoziţie dintre voi. Ştiţi că este acolo, dar vă este teamă să o lăsaţi să se petreacă. Aşa că voi ridicaţi aceste bariere, voi creaţi problemele cu munca.

Voi le creaţi, indiferent ce sunt – pentru unii este vorba despre Serviciul de Imigrări, pentru alţi diverse slujbe, orice ar fi. Voi creaţi toate aceste bariere pentru că vine un moment în care este mai bine ca visele să fie lăsate să fie doar vise în gândirea voastră din Vechea Energie. Este mai bine ca visele să fie lăsate să fie doar vise. Este o porcărie să deschideţi ochi uneori. Uneori e greu să fiţi în acel corp fizic. Este greu de spus că dacă vă asumaţi o nouă provocare, un proiect nou, poate că veţi eşua. Poate că veţi eşua, aşa că poate este mai bine să visaţi la ceea ce ar putea fi în loc să şi faceţi acel lucru, să îl aduceţi aici şi, de fapt, să îl îmbrăţişaţi, (Adamus vorbeşte cu mare pasiune) şi să îl şi trăiţi cu adevărat! Şi să fiţi acel lucru! Şi să îl exprimaţi! Şi să îl împărtăşiţi! Aşa că…

Aşa că, dragi Shaumbra şi Ralph şi Gabriella, uneori este mult mai simplu să ţineţi totul la distanţă, dar se va coace şi va mirosi precum peştele vechi într-o zi de caniculă. Iar apoi energia voastră se va inflama şi veţi da vina pentru problemele voastre mai întâi pe mine, apoi unul pe altul, în al treilea rând pe viaţă, în al patrulea pe părinţi şi tot aşa.

Iar apoi energia voastră va fi realmente blocată în acel punct. Şi ce o să se întâmple apoi? Ştim cu toţii. Voi nu vreţi să spuneţi, voi vorbi eu: boală fizică. Dezechilibru fizic. Acea energie trebuie să iasă pe undeva. Nu-i pasă. Energiei nu-i pasă. Ea trebuie pur şi simplu să iasă. Are nevoie să se joace. Nu o puteţi ţine limitată la nesfârşit. Chiar dacă puneţi apă într-un recipient metalic, mai devreme sau mai târziu va ieşi de acolo. S-ar putea să dureze mii şi mii de ani până când rugineşte şi corodează, dar energia se va mişca. Voi sunteţi pionieri ai energiei. Voi sunteţi cei ce folosesc energia. Voi sunteţi creatorii Noii Energii. Cum o să se joace Noua Energie în viaţa voastră?

Frumos costum, Sart, apropo. (râsete) Este simbolul vinei tale? (mai multe râsete)

Sart: Nuu, încercam să câştig şi eu nişte puncte!

Adamus: Am auzit de la alţi Shaumbra, care – se vorbeşte, ştii, te dau de gol – că nu ţi-ai făcut tema.

Sart: Ăăăă, nu, nu am făcut-o.

Adamus: Da. Iar costumul o să compenseze asta?

Sart: Speram.

Adamus: Compensează! De fapt compensează. (multe râsete şi câteva aplauze) În lumea lui Adamus, compensează totul. Pentru că, trebuie să spun – noi mai tachinăm, dar sunt multe aici – ia te uită la respectul pentru tine însuţi!

Sart: Oh, da. Se simte minunat. Minunat.

Adamus: Şi arăţi minunat.

Sart: Mulţumesc.

Adamus: Da.

Sart: Mă simt grozav. Mulţumesc, Shaumbra. (aplauze)

Adamus: Acum, nu este vorba despre încercarea de a-i impresiona pe alţii, fiindcă dumnezeu ştie că Sart nu are nevoie de aşa ceva. (râsete) Nu este vorba că ar încerca să epateze. Este vorba despre onorarea şi respectul de sine. Asta nu înseamnă că ar trebui să purtaţi în fiecare zi costume italieneşti – dar, Cauldre, din când în când ar fi frumos! (râsete) Înseamnă că vă onoraţi şi că vă respectaţi pe voi înşivă. Vă oferiţi vouă înşivă acel dar. Spuneţi: “Merit”. Nu este vorba despre bani. Banii sunt total nesemnificativi. Este vorba despre exprimarea Sinelui, iar Sinele arată grozav astăzi.

Sart: Mulţumesc. Mă simt minunat. Am o zi superbă.

Adamus: Într-adevăr şi eşti un exemplu pentru Shaumbra.

Sart: Mulţumesc.

Adamus: Mulţumesc.

Sart: Mulţumesc. (aplauzele audienţei)

Adamus: Aşa că provocarea mea pentru voi, Ralph şi Gabriella, este: când o să vă eliberaţi de toate aceste iluzii ale obstacolelor, barierele din vieţile voastre individuale? Când văd asemenea talent nativ ce nu este utilizat aşa cum ar trebui, aşa cum ştiu că eu că ar putea fi utilizat, despre care noi vorbim tot timpul, atunci când văd “Ei bine, eu pur şi simplu aştept ceva. Doar aştept. Aştept să...” ce, un accident de maşină?

Ralph: Am avut un accident de bicicletă…

Adamus: Ai avut un accident de bicicletă.

Ralph: …a fost cât pe ce.

Adamus: “… Aştept ceva să mă mişte din loc”. Va veni, mai devreme sau mai târziu, dar nu mai este nevoie să treceţi prin asta în Noua Energie. Nu mai este nevoie aveţi acel obstacol sau lovitură ori să aveţi o ceartă puternică între voi. Nu aveţi nevoie de distanţă între voi, distanţa fizică din viaţa voastră. Puteţi face asta acum. Pe calea uşoară sau pe calea grea, nu contează. Se va petrece oricum.

Atunci când ne combinăm conştiinţa într-un grup ca acesta, face eneorm pentru a mişca energia. Chiar acum, dacă sunteţi conştienţi, doar simţiţi aici (arată spre plexul solar) – sala este vie. Internetul este viu cu energie. Se mişcă. Ştiţi cum este când sunteţi singuri uneori şi totul pare plat şi lipsit de viaţă? Puteţi lua cele pe care le facem noi aici şi acum, în această sală, şi le puteţi aduce în viaţa voastră – lucruri extraordinare în viaţa voastră.

Contextul este dificil, nu-i aşa? Să vă pierdeţi slujba? Contextul este agonizant, pentru că voi spuneţi: “Ce urmează? Ce o să vină ca să înlocuiască?” În Noua Energie de obicei nu ştiţi de la început. Vine mai târziu.

Dar ai atât de multe potenţiale în viaţa ta, Jane, care doar pe tine te aşteaptă; te aşteaptă să nu te mai joci. Încetează cu scuzele. Încetează cu “dar dacă”. Încetează cu scuzele şi dă voie să se petreacă. Acesta este lucrul interesant din ceea ce vom face împreună, acolo unde vom merge împreună.

Lucruri uimitoare, fără limite, lucruri ciudate se vor petrece. (Adamus râde, râde şi audienţa) Lucruri stranii, neaşteptate, iar asta este frumuseţea Noii Energii – lucruri total neaşteptate.

Ştiţi, Vechea Energie lucrează în tipare foarte predictibile. Din acest motiv poate fi divizată în matematică, ştiinţe şi fizică – este foarte, foarte predictibilă. Are foarte puţine curbe, iar aceste sunt foarte lente. Durează mii şi mii de ani ca adevăratele schimbări în conştiinţă să aibă loc.

Combinaţia între Noua Energie şi Vechea Energie, cum i-aţi spune voi, este fenomenală, neaşteptată – iar acesta este unul din mesajele de azi ce vor apărea pe slide-urile pe care le veţi face luna viitoare – schimbări neaşteptate. Iar întrebarea pe care o am pentru voi astăzi e: sunteţi cu adevărat pregătiţi pentru neaşteptat? Aveti incredere in voi ca veti crea cel mai frumos lucru? Înainte să răspundeţi „da” – ştiu că asta este rahat. (râsete) Nu aveţi încredere în voi, sunteţi speriaţi de schimbări, vă întrebaţi ce o să urmeze. O să muriţi de foame? O să ajungeţi să fiţi aruncaţi în stradă? Nu contează. Realmente nu contează. Nu muriţi niodată. Părăsiţi corpul fizic, dar nu muriţi cu adevărat, nu-i aşa, Richard?

Richard: Aşa e.

Adamus: Iar viaţa devine tot mai bună, nu-i aşa, Richard?

Richard: Aşa e.

Adamus: Iar schimbările sunt foarte neaşteptate.

Richard: Foarte.

Adamus: Iar cele la care te-ai fi gândit acum cinci ani, acum şapte ani, ceea ce ţi-ai fi imaginat sau ţi-ai fi dorit în viaţa ta pot fi mult mai măreţe.

Richard: Pot fi, da.

Adamus: Şi cum ai făcut tu asta, Richard?

Richard: Am permis.

Adamus: Ah! Ah! Excelent. Acum, toţi cei din sală spun: “Dar şi eu am permis”. (rosteşte cu o voce plângăreaţă) Atunci când spui “permit”, Richard, ce înseamnă asta cu adevărat? Explică stilul tău de a permite.

Richard: Ah … simt în inima mea că îmi aparţine. Este deja realizat.

Adamus: Este un răspuns dulceag. Dulceag. (râsete) Richard, nu-i ajută prea mult, pentru că eu ştiu. Din nou – tu nu-mi vorbeai prea mult. Vorbeai cu Tobias. Cu el era mai simplu. Dar când spui că ai permis, ajunsesei la un punct din viaţa ta în care nu mai rămăsese nimic.

Richard: Da, a fost…

Adamus: E o formă cam ciudată de a permite, nu-i aşa? Niciun motiv pentru a trăi. Când nu există niciun motiv pentru a trăi, rămân foarte puţine de care să vă temeţi, în afară de frica de a ajunge în rai sau în iad. În afară de asta, sunt foarte puţine motive de teamă. Permiterea ta a fost o eliberare completă. Ai atins fundul prăpastiei, ai putea spune. Ai golit tot, te-ai luptat, ai agonizat şi ai implorat – nu pe mine, pe Tobias, ai cerut, ai pledat şi ai suferit, iar în final ai eliberat. Total.

Iar când ai eliberat, ai eliberat şi barierele aflate între tine şi cine eşti tu cu adevărat, între toate potenţialele ce erau pregătite să vină în viaţa ta. Aşa că atunci când ai ajuns la acel punct, a putut veni şi a şi făcut-o. Şi este şi mai mult decât atât, apropo. Nu a fost tot, a fost doar prima rundă din multe, multe.

Shaumbra, nu este vorbărie de suprafaţă. Nu încercăm să zugrăvim o imagine mare şi glorioasă care să vă facă doar un om un pic mai sănătos, mai fericit. Vom trece dincolo de ceea ce este uman. Caracterul uman este o iluzie – o iluzie minunată, o iluzie preţioasă, căci voi învăţaţi cu adevărat la nivelul sufletului lucruri pe care nu le puteţi învăţa în altă parte, iar din acest motiv Linda din Eesa … Eesa, apropo, înseamnă în termenii voştri Yeshua, Iisus. În termeni şi mai simbolici înseamnă Casa lui Sananda. Casa lui Sananda, care este un un ordin angelic care lucreză cu lumina.

Linda, tu ai venit aici ca să înveţi despre lumină, dar pentru a învăţa despre lumină a trebuit să înveţi şi despre întuneric. Hmm. Pe măsură ce integrezi toate acestea, ceea ce ai învăţat pe această planetă minunată şi în alte locuri… ei bine, nu o să intru în detalii, dar voi face aici o mică profeţie sau o promisiune. Când vom fi în Franţa – ahhh, ne întoarcem în curând – când vom fi din nou acolo, o să aflăm ce sunt cu adevărat întunericul şi lumina. Ce sunt cu adevărat.

Oh, unii dintre voi cred că ne ducem acolo ca să jelim după ...Catari. Nu prea cred. S-au dus destui acolo ca să-i jelească. O să mergem acolo ca să aflăm ce sunt cu adevărat lumina şi întunericul. Vom afla cum să înţelegem aceasta la cel mai profund nivel. Este... oh, păstrez asta pentru discuţia din timpul călătoriei noastre.

Aşa că Sananda se referă la lumină, iar lumea aceasta avea nevoie de lumină. Din acest motiv voi toţi sunteţi aici. Conştiinţa îngerilor are nevoie să înţeleagă lumina în densitate, în această realitate, aşa că voi aţi venit aici. Sananda aduce lumina, aşa că tu vii de acolo. Mulţi dintre voi vin din alte familii spirituale. Nu mai contează, fiindcă v-au aruncat afară. (râsete) Asta au făcut. Au făcut asta fiindcă ştii ceva, Pete? Tu le-ai cerut, Pete. Acum mult timp, când ai părăsit Ordinul lui Mihail, ai spus: “Când ajung la un punct anume, când vă trimit eu semnalul, daţi-mă afară. Eliberaţi-mă de familia mea spirituală”.

Este una din cele mai vechi conexiuni şi una din cele mai vechi karme pe care le-aţi avut vreodată, aşa că ei v-au aruncat afară – şi doare. Când simţiţi deconectarea energiei familiei voastre spirituale, a familiei voastre angelice, ce merge încă de la începuturi, apare o senzaţie de abandonare. Voi o simţiţi la un anume nivel şi apoi spuneţi: „De ce să mai trăiesc, nu mai am nimic. Am doar familia mea fizică...” Desigur, nu este nevoie să mai vorbim şi despre asta. Unii dintre voi şi-au ales familia foarte repede, fără să stea mult pe gânduri. Ati venit dispuşi să acceptaţi orice. Dar familia voastră spirituală să vă dea afară? Asta doare.

Da, ştiţi, acesta este un pas către suveranitate. Când familia voastră spirituală vă eliberează, doare cu adevărat. De fapt voi daţi vina pe familia voastră fizică. Puneţi semnul egalităţii între ele. “De ce mă tratează aşa? De ce m-au părăsit sau m-au abandonat? De ce îşi bat joc de mine aşa cum o fac?” De fapt este un efect al familiei voastre spirituale.

Aşa că, Shaumbra, fac o digresiune, dar mă distrez.

Înapoi la teme

Aşa că tema despre care am discutat la ultima noastră întâlnire a fost foarte importantă. Onorare. Câte oportunităţi aţi avut în ultima lună pentru a-i onora pe alţii? Aţi avut de ales – să onoraţi sau să judecaţi, să onoraţi sau că criticaţi, să onoraţi sau să vă întrebaţi ce nu e în regulă cu ei. Onorarea altora… vă veţi onora pe voi înşivă, dar veţi şi avea nevoie de acea onorare, fiindcă atunci când Noua Energie devine cu adevărat parte din viaţa voastră ea lucrează foarte, foarte, foarte repede, foarte rapid, iar onorarea pe care o aveţi pentru alţii şi pentru voi înşivă va echilibra cu uşurinţa… uşurinţa cu care voi lucraţi cu Noua Energie în manifestările voastre, în viaţa voastră. Onorarea este foarte, foarte importantă.

Am vorbit despre a crea, orice. Am subliniat asta la adunarea noastră recentă din Wisconsin. Creaţi ceva, orice. Shaumbra, multora dintre voi le place să intre în discuţii lungi, foarte lungi. Vă place să vorbi de aici (arată spre cap) şi exact asta se petrece. Începeţi să înnebuniţi puţin. Vorbiţi despre motivul pentru care lucrurile nu se rezolvă în viaţa voastră, iar eu vă ofer un răspuns – discutăm în starea de vis, fireşte – şi spun: “Pur şi simplu fă ceva. Permite”, aşa cum a făcut Richard, însă nu e nevoie să mergeţi în adâncurile la care a mers Richard. “Permite”.

Iar apoi voi vă întoarceţi peste o săptămână şi vreţi să purtăm altă discuţie şi să primiţi alt răspuns. Aproape că sunteţi dependenţi de aceste discuţii lungi, dintr-un motiv sau altul. Cred că vă satisface pe unii dintre voi. Adevărat, sunt poveşti. Sunt poveşti lungi şi vă oferă o uşurare temporară. Vă oferă, credeţi voi, un mic drept de a nu face nimic şi de a nu aplica pe Pământ ceea ce aţi învăţat.

Iar apoi am avut tema lucrului cu Pakauwa, animalul vostru totem. Acum, unii dintre voi spuneţi: “Ei bine, am făcut asta înainte”. Nu era aşa. Unii dintre voi spun: “Ei bine, asta sună de parcă ne-am întoarce înapoi”, dar într-un fel, da, fiindcă sunteţi obişnuiţi să faceţi asta. Dar o vom folosi fiindcă acea Pakauwa, Robert, va pleca şi va lucra pentru tine. Cât voi staţi, ea poate fi în afară, lucrând pentru voi. Vă poate ajuta să energizaţi potenţiale ce vă aşteaptă. Poate sta şi de veghe. Poate supraveghea alte energii din sală chiar acum.

Probabil că aţi observat că azi este destul de clar aici. Ocazional multe energii şi entităţi întunecate încearcă să cauzeze perturbări. Astăzi aproape că nu este nicio perturbare. Oh, ele se află în jur. Nici măcar jaluzelele nu le pot ţine afară, dar ele se ţin la distanţă fiindcă aici sunt elefanţi, şi pantere, şi şoimi, şi tigri, şi câţiva şerpi, o ţestoasă (râsete) şi toate celelalte Pakauwe.

Iar Pakauwele voastre, în special pentru cei ce au animale precum pantera, nu sunt pregătite de atac. Nu le-aţi programat să facă rău cuiva. Dar, voi ştiţi, atunci când una din aceste entităţi întunecate ce se află acolo, care apare din timp în timp, vă simte Pakauwa, oh, aceasta trimite un mesaj foarte clar – “Nu te juca cu această persoană”. Or să… este similar, cred că aţi spune voi, cu a avea un sistem de alarmă la casă. Hoţul se va duce la casa vecinului. Este mai uşor. Este mai rapid.

Când Pakauwa este aici, aşa cum multe dintre cele ale voastre sunt acum, aceasta creează o frumoasă… este un tip foarte frumos de energie. Nu este o barieră sau un zid. Nu este un scut. Nu aţi creat un zid. Este doar o parte din voi care spune: “Aceasta este o fiinţă suverană, du-te în altă parte. Fă-ţi de cap cu altcineva. Fiinţă suverană”.

Aceste entităţi întunecate nu sunt aşa deştepte, apropo. Voi le oferiţi mult prea mult din energia voastră, din voi înşivă, doar pentru că vă pot speria sau pot face nişte capete să se întoarcă, vă fac să vomaţi ori altele de genul ăsta. Nu sunt aşa de deştepte. Când vă văd totemul, atunci vor şti că aceste este un om conştient.

Lucraţi cu totemurile voastre. Dormiţi cu ele. Luaţi-le la plimbare. Le vom duce la plimbare în câteva momente. Luaţi-le cu voi în maşină şi veţi observa că se transformă. Îşi schimbă forma, apropo, fac asta. Unii dintre voi aţi fost perturbaţi de faptul că s-ar putea să fi ales un şoim, iar în clipa următoare devine delfin. Ce este asta? Este doar energie, energie în formă şi mişcare liberă. Într-un moment foloseşte energiile şoimului şi frumuseţea acestuia, iar în următorul foloseşte afinitatea voastră naturală şi conectarea cu delfinul.

Pakauwa au tendinţa de a reveni la forma lor. Dacă un şoim devine delfin, va avea tendinţa de a reveni la forma de şoim. Dar poate fi orice. Poate lucra cu voi în orce mod alegeţi. Se află aici ca să meargă în alte tărâmuri. Este acel aspect al vostru care va merge în alte tărâmuri pentru voi. In timp ce voi faceţi atât de mult din lucrarea voastră în această realitate, cealaltă parte din voi lucrează şi ea. Pe măsură ce vă conectaţi cu ea, când voi… este creativă, apropo. Este foarte, foarte creativă. Acea expresie a voastră pe care o trimiteţi în afară nu este mai mare ca voi sau mai inteligentă ca voi. Nu vă spune ce să faceţi. Se află aici în serviciul vostru. Lucraţi cu ea. Nu sunteţi singulari. Nu sunteţi singulari. Aandrah ştie asta mai bine ca oricine, însă ea ştie că există şi obiceiul straniu al oamenilor de a vrea să fie... voi vreţi să vă supra-definiţi.

Acum, cealaltă latură despre care vă spune Aandrah este cu cei care s-au suprafragmentat pe ei înşişi, personalităţile multiple. Vă temeţi să nu vă sfărâmaţi. Dar dacă eu vă spun că deja v-aţi sfărâmat şi aţi învăţat cum să vă aduceţi la un loc? Ştiţi cum să vă aduceţi la un loc, fiindcă toţi cei de aici, aşa cum Aandrah ştie, s-a sfărâmat la un moment sau altul, în această viaţă sau în alta, aşa că ştiţi cum să vă aduceţi la un loc.

Acum că aveţi în voi acea cunoaştere sau înţelepciune, acum daţi-vă voie să vă deschideţi, să vă extindeţi: Pakauwa, actoria despre care am vorbit. Voi aveţi tendiţa de a vrea să vă definiţi – David, te aleg pe tine, dat tu îi reprezinţi pe toţi – vrei să-l defineşti pe David, iar în definirea lui David devii foarte mental, foarte structurat, ajungi foarte blocat. Noua Energie, lucrarea noastră împreună, se referă la noua definiţie, în care nu există doar un corp, personalitatea unei minţi. Ştiţi, nu sunteţi deloc istoria voastră.

Nu sunteţi, niciunul dintre voi, istoria voastră, Kathleen Barry. Nu-ţi aminteşti că vorbim. Credeam că sunt ceva mai special pentru tine. (multe râsete) Tu crezi că eşti istoria ta şi nu este deloc aşa. Aceasta este iluzia. Nu eşti locul din care vii, Larry. Oh, parte din voi, da, dar numai o parte foarte, foarte mică.

Redefinirea Sinelui

Aşa că va fi vorba despre redefinire mai degrabă decât despre a încerca să vă definiţi pe voi drept David sau oricum s-ar întâmpla să fie numele tău. Ştiţi cât de mult din energia voastră se duce să încerce să vă găsească? Aproape toată. Încercaţi să vă găsiţi pe voi în timp ce ar trebui cu adevărat să încercaţi să pierdeţi acel sine. Petreceţi mult timp spunând: “Cine sunt eu?” în loc de a spune pur şi simplu: “Eu Sunt Cel Ce Sunt”. Eu Sunt Cel Ce Sunt. Nu contează. Nu contează dacă sunteţi David, Donald ori Mary.

Vom trece dincolo de definiţia umană. Este în regulă? (audienţa răspunde: “Da”) Oh, aşa spuneţi acum. (râsete) Uneori va fi neconfortabil. Vor fi şi alţii care vor spune: “Ce nu e în regulă cu tine? Ştiu eu grupul acela… Ştiu eu grupul cu care eşti”. Pentru că, ştiţi, când vă întoarceţi de la o adunare ca asta sau de la un workshop, vă întoarceţi cu o strălucire. Vă întoarceţi păşind mai uşor. Vă întoarceţi ceva mai intuitivi, mai liberi. Nu le place asta neapărat. “Ce-ţi face grupul acela?” Hmmmm, într-adevăr.

Aşa că unii vă vor critica şi nu vor înţelege. Nu contează. Nu contează. Singurul lucru care contează este relaţia dintre voi şi sufletul vostru, voi înşivă. Asta este tot. Nimic altceva nu contează.

Nu vă lăsaţi prinşi în ce cred alţii, fiindcă... aţi mai auzit asta de la Tobias – ei, de fapt, vor cu disperare ca voi să fiţi diferiţi. Spun asta în sensul bun, însă ei vor să ştie că cineva, cineva trebuie să fie pionierul. Cineva trebuie să treacă dincolo de acestea.

Ştiţi, în lucrarea pe care o vom face împreună, vom ajunge să înţelegem ce este cu adevărat boala mintală şi ce este cu aceia dragi, sărmanii, aflaţi în acele spitale. Acum, nu îmi pare rău pentru ei că se află într-o stare de cădere mintală, că au o boală mintală sau că au înnebunit. Asta este în regulă. Este o experienţă minunată, minunată. Toţi aţi trecut prin ea, nu-i aşa?

Este minunat. Dar să fie închişi şi să li se dea medicamente este un păcat. Este o mârşăvie, fiindcă acum luaţi o fiinţă care trece prin experienţe interesante în acea cădere mintală, boală mintală, orice ar fi, şi spuneţi: “Nu se potriveşte în definiţia noastră drăguţă despre ce ar trebui să fie un om”. O energie cam atlantă, ştiţi. “Aşa că ce să facem? Le dăm medicamente ca să-i facem ca pe noi, ceilalţi”. Nu tu, Edith. Nu tu. Tu nu ai nevoie de medicamente. (râsete) Aşa îi reduceţi la tăcere, îi menţineţi calmi şi îi încuiaţi într-o cămăruţă.

Dragilor, de aici vine o mare parte din energia întunecată de pe Pământ, căci aceşti oameni sunt fiinţe uimitoare. Oh, voi spuneţi că sunt nebuni. Nu, ei doar au o experienţă. Au cantităţi imense de energie. Nu au tipul de limitări şi inhibiţii pe care unii dintre noi – dintre voi – îl au, aşa că îşi lasă energia să umple liberă.

Ea se află în afară, ca energie psihică ce vă bântuieşte noaptea. Vă bântuieşte pentru că, ei bine, ei se simt atraşi de voi. ei simt o conectare cu voi, fiindcă pot simţi ceva în energia voastră care spune că şi voi aţi avut o cădere la un anume moment şi aţi trecut prin ea. Nu vorbesc despre această viaţă, însă la un anume moment aşa a fost. Voi aveţi răspunsul pentru ei şi de asta ei vin în jurul vostru atât de des, energia lor psihică. Sunt închişi undeva.

Petrec cu asta mult prea mult timp, dar vom scurta din întrebări şi răspunsuri. Hai să trecem la cele despre care cu adevărat vreau să vorbesc astăzi.

Linda: E ca şi cum ai fi făcut live o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

Adamus: Într-adevăr. Aşa că despre ce o să vorbim azi? O să… hai să respirăm adânc.

Linda: Abia începi?

Adamus: Da, aceasta a fost introducerea. (râsete) A fost monologul. (multe râsete) Aşa că aş putea să răspund deja la întrebări şi răspunsuri fără ca măcar să le ştiu: viaţa este o porcărie, treceţi peste asta. (multe râsete) Voi răspunde la multe din ele acum, pentru cei ce se vor alinia aici.

Voi spuneţi… vă voi oferi răspunsul, apoi întrebarea. Răspunsul este că jucaţi un joc. Descoperiţi ce vă place atât de mult la el. Întrebarea este: “Adamus, de ce lucrurile sunt aşa de dificile? Ce nu merge? De ce am o viaţă de tot rahatul? De ce nu pot – hmmm”, continuaţi voi. Aceasta este întrebarea, repetată iar şi iar.

Răspunsul este că aţi ales un joc. Nimeni nu l-a ales pentru voi, este ceva ce probabil iubiţi la acel joc. Când descoperiţi ce este acel lucru pe care îl iubiţi… faptul că dacă staţi într-o relaţie de rahat puteţi da vina pe altcineva. Nu sunteţi obligaţi să vă asumaţi responsabilitatea pentru voi înşivă. Acesta este răspunsul. Asta se petrece. Voi staţi în acea relaţie nu pentru că nu aveţi bani. Staţi în acea relaţie de rahat pentru că sunteţi victimă şi vă place. Şi mie mi-a plăcut la un anume moment. Poate că o să obosiţi cândva. Jucaţi un joc cu energie, eh, Aandrah? Jucaţi un joc cu acea energie şi îl puteţi părăsi oricând.

Voi spuneţi: “Dar, Adamus, nu am bani. Ce o să fac?” Nu ştiu! Nu contează. Realmente nu contează. Poate că vă veţi bucura din nou de viaţă. Poate că acea boală pe care o aveţi va începe să se curăţe. Poate veţi vedea din nou culoarea vieţii sau, cum spune Tobias, viaţa în înaltă definiţie. Poate că va trebui să vă confuntaţi cu voi înşivă. Poate. Este cel mai dificil din toate, dar este şi cel mai frumos, este cel mai frumos să vă confruntaţi cu voi înşivă.

Oh, sinele vostru este încărcat cu o gramadă din ceea ce aţi numi gunoi sau ceea ce am numit mai devreme demoni şi dragoni şi toate celelalte. Dar nu sunt chiar aşa. Nu sunt aşa. Este doar energie blocată care vrea cu disperare să se deblocheze.

Aşa că hai să vorbim despre subiectul de azi. (râsete) Acum, dacă am trecut prin sesiunea de întrebări şi răspunsuri, (râsete) au mai rămas alte... Apropo, bunica voastră? Nu ştiu unde se află pe partea cealaltă. Sunt ocupat să fiu o pasăre la Paris sau să lucrez cu voi. Nu ştiu. Căutaţi-o voi, folosiţi-vă propriile capacităţi psihice. Bunica voastră este probabil… este bine. Este bine. Ce alte întrebări mai avem?

Linda: (foarte repede) Niciuna! (multe râsete)

Adamus: Ba da, mai aveţi. Hai să le luăm din drum ca să ne putem face lucrarea adevărată aici.

Linda: Chiar ai răspuns multora dintre ele. Era o întrebare…

Adamus: Ştii de câte ori am dat acel răspuns şi…

Linda: Ştiu. Ştiu. Dar numai drept confirmare, erau...

Adamus: Avem întrebări despre Noua Energie?

Linda: Nu.

Adamus: Oh, ok. Întrebare. Îndrăzneaţă, curajoasă. Aşteaptă microfonul. Linda din Eesa o să-l aducă la tine.

Întrebare de la Shaumbra 1 (o femeie la microfon): Ce sunt furnicăturile, energiile noi pe care le simt în corp? Ai vreo…

Adamus: Da. Se numeşte… ei bine, este… este precum – Cauldre nu vrea ca eu să spun, dar o să închid ochii şi voi spune – este ca un orgasm spiritual care are loc. Cu adevărat.

Shaumbra 1: Oh, bun!

Adamus: Tu aduci energiile propriei tale divinităţi ce a fost separată mult timp, iar ele vin tot mai aproape şi ai o conectare nouă şi frumoasă cu ele. Creează – cum le spuneţi voi?

Shaumbra 1: Oh, excitaţie?

Adamus: Valuri de energie în corp. Sunt acute în mod special în creştetul capului, pentru ceilalţi dintre voi care le simt acum sau care le vor simţi, uneori aici (arată la zona celui de al treilea ochi). Alteori se pot manifesta în această zonă (arată la zona plexului solar), dar nu se simte mereu ca furnicătură; se simte ca fluturaşi. Însă este conectarea cu Sinele vostru, cu divinitatea voastră. Respiraţi-o şi nu spuneţi că este un înger sau că... nu oferiţi credit nimănui altcuiva, doar vouă înşivă. Asta este. Este şi un pic de Energie Nouă ce vine, despre care vom vorbi într-o clipă.

Shaumbra 1: Mulţumesc. Scuze că te-am întrerupt.

Adamus: Nu, nicio problemă. Furnicăturile, cum le spui tu – noi folosim alt nume, dar şi furnicături este un nume bun – au un efect alchimic enorm asupra corpului şi minţii tale, dacă nu le împingi în afară, dacă le respiri. Au capacitatea imensă de a reechilibra lucrurile în corpul tău. Când le simţi, este un moment minunat să rezervi câteva momente de la orice ai face, ca să îi permiţi să se absoarbă. Divinitatea vine. Nu vine într-o lovitură puternică, vine încet, încet. Se absoarbe în ritmul absolut potrivit. Mulţumesc.

Întrebare de la Shaumbra 2 (o femeie la microfon): Adamus, sătptămâna trecută am vorbit despre a comanda energiilor.

Adamus: Da.

Shaumbra 2: Când mă gândesc la alegeri conştiente, simt că atunci când fac o alegere conştientă aceasta, într-un sens, comandă energiilor. Şi mă întrebam dacă… vroiam să am un fel de perspectivă a ta.

Adamus: Desigur. Tu vorbeşti despre discuţia de la Şcoala Misterelor şi este puţin scoasă din context pentru cei care nu au trecut prin ea. Dar voi răspunde cât de bine pot. Este una să faceţi o alegere conştientă, iar cei mai mulţi dintre voi aţi lucrat cu ea şi încă nu vă simţiţi teribil de confortabil, dar cel puţin ajungeţi la punctul în care puteţi începe să faceţi alegeri în loc să aşteptaţi ca să vă poarte aripile destinului. Dar nu sunteţi siguri de alegerile voastre, dacă le rostiţi cum trebuie, dacă le manifestaţi cu acurateţe.

Aşa că voi... încă sunt multe… mmm… (pauză, apoi multe râsete, căci Adamus este distras de mâncarea din spatele sălii, de unde ia o prăjitură cu ciocolată) Încă se discută foarte mult dacă... (multe râsete, căci el vorbeşte cu gura plină) faceţi asta bine. Hmmm, bună..

A comanda energiilor este ceva cu care lucrăm în Şcolile Misterelor. Este evoluţia următoare a alegerii conştiente, dar voi aveţi nevoie să fiţi confortabili cu faptul că alegerea conştientă realmente face diferenţa înainte de a începe să lucraţi cu comandarea energiilor. Aşa cum ştiţi, au fost momente ciudate în sală, momente foarte neconfortabile, iar pentru cineva care abia a început să lucreze cu asta… (mai multe râsete, căci Adamus continuă să mănânce)… asta e să fii om… să fii om.

Linda: Nu te opri din cauza noastră.

Adamus: Pentru cineva care tocmai a început la acest nivel, fără să treacă prin practica alegerii conştiente şi a pregătirii pe care noi am făcut-o în şcolile energiei ar putea evea efecte de recul într-un mod foarte interesant. Aşa că…

Shaumbra 2: Alegerea conştientă este cu adevărat prima…

Adamus: Alegerea conştientă este pasul de bază, absolut. Absolut. Aşa că hai să trecem la…

Linda: Abia începi?

Adamus: Hmm. Nu e nevoie de întrebări şi răspunsuri azi.

Linda: Ok.

Adamus: Ok, deci, începem.

Iluzia istoriei

Am vorbit acum o clipă despre istorie. Istoria este o iluzie absolută, o iluzie absolută. Istoria este ceea ce s-a scris. Reprezintă o singură perspectivă, nu ce s-a petrecut cu adevărat. Voi credeţi că a fost o progresie: Lemuria, Atlantida, Primul Război Mondial, urmat de Al Doilea Război Mondial. Deloc. Nu a fost deloc aşa.

Aşa cum realizatorii frumosului nostru film (se referă la filmul „Leap!”, prezentat pe Rampa de Lansare Shaumbra) înţeleg şi încearcă să arate în filmul lor, să deschidă conştiinţa, totul este o iluzie. O iluzie frumoasă. Nu spun că iluzie este un cuvânt rău, dar este o iluzie. Istoria în sine este o mare iluzie în care oamenii cred, fiindcă ceva a fost scris. S-a scris pe o bucată de hârtie – “Aşa a fost”.

Unele din cele mai mari iluzii ale tuturor timpurilor, din cauza câtorva foi de hârtie într-o carte, sunt Biblia şi povestea lui Yeshua. O mare iluzie, iar oamenii o cred. “Ei bine, este istorie. Este scrisă în carte şi dumnezeu a spus că nu se poate schimba”. De câte ori s-a schimbat? Ce iluzie este! Poveştile despre Yeshua sunt suficient cât să-l facă pe Yeshua să vrea să se întoarcă şi să tragă nişte şuturi, pentru că nu sunt adevărate. Nu sunt adevărate.

Părţi din poveste s-au petrecut. Părţi din ea. Mare parte a fost schimbată. (se uită la Linda) Nu-ţi face griji, ei nu ascultă acum. (multe râsete) vor asculta mai târziu, dar nu vei mai fi în acest oraş, aşa că… (mai multe râsete)

Propria voastră istorie… Nu sunt foarte interesat de vieţi trecute. Vă amintiţi zilele în care obişnuiaţi să fiţi prinşi în vieţile voastre trecute, în ce aţi fost şi în toate celelalte. Este fascinant şi interesant, dar reprezintă doar o parte din voi.

Istoria este o mare iluzie, iar astăzi ne vom întoarce şi vom deschide nişte uşi. Înainte de asta vreau să fiu foarte clar: dacă nu vă simţiţi confortabil cu exerciţiul, nu-l faceţi. Puteţi asculta mai târziu. Puteţi citi mai târziu sau îl puteţi face mai târziu. Dacă nu vi se pare în regulă pentru voi, este în regulă. Nu este nicio judecată, fiindcă ceea ce vom face este periculos. Sunteţi de acord cu „periculos”? (audienţa răspunde “Da”) Minţiţi. (râsete) Acum vă opuneţi riscului? (audienţa răspunde “Nu”) Aici spuneţi adevărul. Nu, de fapt nu.

Aşa că ne vom întoarce, iar scopul întoarcerii, aşa cum am spus în ultima noastră întâlnire, a fost să înţelegeţi că ce vi s-a întâmplat în trecut nu este toată povestea. Este doar o parte a ei.

Familia pe care o aveţi în această viaţă este o iluzie. O iluzie înseamnă că este una din multele, multele realităţi. Iluzie nu înseamnă nereal, ci una din multe. Una din multe. Deci familia pe care o aveţi în această viaţă... Voi spuneţi: “Ei bine, asta a fost familia mea. Am o bucată de hârtie care spune că m-am născut”. Poate că nu a fost aşa. Poate că nu. Poate că nu aţi avut acea familie la care v-aţi gândit.

Este o iluzie minunată, foarte seducătoare, foarte reală, dar poate că nu este singura familie pe care aţi avut-o. Poate că aţi ales în locul ei o familie bună. Poate că aţi ales o familie care v-a iubit şi care v-a încurajat, o familie bogată care v-a cumpărat lucruri frumoase, care v-a învăţat lucruri bune. Poate.

Poate că aţi avut o familie care s-a aflat într-o cultură cu totul diferită. Aţi avut vreodată sentimentul că existaţi cu adevărat într-o cultură diferită, momente în care vă întrebaţi: “Ce caut eu aici, în cultura asta?” Poate că ar fi trebuit să vă aflaţi în alta, căci istoria este o iluzie minunată.

Ne vom întoarce astăzi şi, folosind alegerea conştientă clară, vom deschide nişte uşi.

Revizitarea trecutului

Acum, noi am trecut printr-o repetiţie generală a acestor lucruri şi veţi şti asta dacă vă amintiţi, din ultimul an sau cam aşa ceva, că aţi avut vise în care mergeaţi pe coridoare lungi, foarte, foarte lungi, cu multe uşi, că vă pierdeaţi în clădiri sau case cu atât de multe uşi din care să alegeţi, încât nu ştiaţi prin care să treceţi. Orice vis de genul acesta indcă faptul că aţi trecut prin repeţia generală.

Există o şcoală de gândire ce spune – asta este obişnuit pentru oameni şi voi sunteţi, clar neobişnuiţi –, o şcoală de gândire ce spune: “Să nu vă întoarceţi niciodată. Niciodată să nu vă întoarceţi să dezgropaţi lucruri”. Ei bine, noi nu vom dezgropa lucruri. Nu ne vom întoarce să procesăm lucruri, ne întoarcem să deschidem porţi, fiindcă, fie în această viaţă, fie în oricare alta pe care aţi avut-o, există potenţiale tot atât de reale ca şi ce aţi pus în scenă în formă umană. Ele există. Sunt reale. Nu sunt mai puţin decât ce aţi ales efectiv să experimentaţi în plan fizic.

Acele energii vă sunt disponibile acum. Acele energii doresc să vă întâlnească în momentul prezent. O varietate de energii vor veni, simţiri şi reacţii, pe măsură ce deschidem din aceste porţi, şi nu trebuie să încercaţi să le judecaţi sau să vă luptaţi cu ele. Din acest motiv v-am cerut la ultima întâlnire să onoraţi totul, inclusiv să onoraţi energiile din spatele uşilor pe care le vom deschide.

Dacă în ultimul timp aţi visat că sunteţi urmăriţi, probabil este din cauză că la repetiţia noastră generală aţi deschis unele uşi şi au ieşit energii destul de mânioase, fiindcă s-au acumulat mult timp, în felul lor. Sunt pregătite să iasă acum, aşa că unele din ele vor ieşi cu un răcnet puternic. Altele vor ieşi cu multă iubire şi blândeţe, vor curge în viaţa voastră. Dacă nu sunteţi conştienţi de ele, vă vor lovi în picior ca să vă atragă atenţia. Este energie care se întoarce la voi.

Pe măsură ce deschidem unele din uşi… nu vorbesc doar despre amintiri suprimate, vorbesc despre potenţiale ale unor lucruri ce nu au fost vreodată manifestate, o viaţă, de exemplu, în care aţi fi putut fi un fel de mare vindecător, iar în loc de asta aţi ales o viaţă ca prostănac, dar potenţialul marelui vindecător este încă acolo. Încă este activ. Încă mai circulă. Nu s-a pierdut. Nu a ieşit din existenţă.

S-ar putea să fi avut o viaţă în care puteaţi fi liderul multor, multor oameni, eraţi responsabili pentru ei, dar nu aţi ales aşa. Aţi ales o viaţă de gospodină sau poate de ajutor al altcuiva. Nu aţi permis acea exprimare. Nu aţi selectat acea exprimare, dar încă este acolo.

În fiecare dintre aceste potenţiale… şi, apropo, v-aţi putea înnebuni singuri dacă vă gândiţi la potenţiale, fiindcă spuneţi: “Ei bine, dacă aleg un lucru pentru a deveni realitate, cât de multe potenţiale sunt acolo?” Aproape infinite. Aproape infinite. Dacă aş avea o tablă de scris, aş desena un cerc mare pe ea. Dar nu este nevoie, pentru că puteţi vedea.

Există un cerc al potenţialelor cu cea mai mare probabilitate, acestea fiind cele complementare călătoriei voastre, cele care ar fi permis cea mai mare evoluţie a sufletului vostru şi a celor de care eraţi atraşi. Astfel că ele sunt în cercul mare, (Adamus desenează în aer) iar realitatea pe care aţi selectat-o este un punct aflat chiar în mijloc.

Chiar alături se află alt cerc, ceva mai mic – potenţiale secundare, de rezervă, care nu au cantitatea de energie sau dinamica unora din potenţialele de prim rang, dar ele încă sunt acolo. Aţi putea merge aproape la infinit, spunând că un potenţial... aţi avut potenţialul de a muri când eraţi copii, dar nu aţi murit. Aţi avut potenţialul de a fi personalitate multiplă în acea viaţă. Aţi avut potenţiale şi potenţiale, aşa că există o serie de cercuri cu diverse niveluri de radianţă în potenţialul lor şi ar putea părea că merg la infinit.

Iar voi spuneţi: “Bine, dar unde se termină? Cât de multe potenţiale există pentru viaţa asta? Miliarde?” Într-un fel nu contează, căci potenţialele nu merg la infinit. Ceea ce se petrece este că ajungeţi la un anume punct şi, ca fel de a spune, se întoarce sub formă de cerc. Nu merge la nesfârşit. De fapt nimic nu face asta, nici măcar universul vostru fizic, nici timpul, nici spaţiul. Nu merg la infinit, sfârşesc prin a face o mare buclă şi se întorc iar.

Asta este important de ştiut mai târziu, când vom vorbi despre fizica Noii Energii, dar văd că timpul trece şi eu am o întâlnire ceva mai târziu. Aşa că hai să trecem la exerciţiul nostru.

Ne vom întoarce, iar dacă aveţi vreo îngrijorare nu este necesar să faceţi asta acum. Lucrul simplu ce trebuie ţinut minte este că în Noua Energie este vorba despre alegere. Acum, aş fi putut să aduc nişte pucioasă, tămâie şi bijuterii, altă recuzită, orchestră şi dansatori ca să creăm o ceremonie legată de asta. Dar nu avem nevoie de aşa ceva. Se face prin alegere. Prin alegere.

Aşa că sunteţi bineveniţi să ţineţi ochii deschişi sau închişi. Oricum, nu contează. Vom face asta pe cât de simplu se poate. Ne vom întoarce chiar acum cu energia pregătită pentru noi toţi – pentru oricine ascultă sau citeşte mai târziu, pentru cei ce stau aici acum. Noi am pregătit o energie ce ne va permite să mergem în trecut, iar trecutul în sine este doar o iluzie şi un potenţial. Iar dacă vreţi, doar o clipă, faceţi alegerea conştientă de a merge sau nu în trecut, în potenţialele voastre trecute. Da sau nu. Nu este nevoie să spuneţi anumite cuvinte într-un anume fel. (pauză)

Iar acum, simplu, imaginaţi-vă că sunteţi alături de Pakauwa voastră, fie că zboară, merge, se târăşte, înoată, zboară. (pauză)

Hai să mergem înapoi. Cum facem? Hai să ne imaginăm un hol lung, frumos, foarte lat, foarte bine îngrijit. Acesta este holul, cărarea către trecutul vostru.

Pe măsură ce mergem de-a lungul acestui hol lung, foarte lung, care pare că nu se sfârşeşte vreodată, căci adevărul este că mai târziu se întoarce în cerc, dar pe măsură ce mergem acum de-a lungul său, simţiţi mai întâi energia voastră. Voi înşivă. Este imaginaţie, dar tot atât de reală precum este că staţi acum aici.

Mergeţi încet. Nu ne grăbim. Un hol frumos. Aţi mai străbătut holuri frumoase, doar readuceţi asta. Nu contează dacă este mochetat sau are o gresie italienească frumoasă. (pauză)

De-a lungul acestui hol sunt uşi. Uşi şi, poate, tablouri, dar hai să nu ne concentrăm pe asta. Sunt uşi şi pare că toate sunt închise, fiindcă fiecare reprezintă un potenţial al trecutului vostru. (pauză)

Nu contează din ce viaţă au venit. În spatele fiecărui uşi se află potenţiale neexprimate… (pauză)

Decizii ce n-au fost adoptate vreodată… (pauză)

Roluri ce nu au fost niciodată jucate…

Direcţii ce n-au fost urmate niciodată.

Totul vă aparţine. Totul vă aparţine. Este al vostru, fiindcă la nivelul divin al sufletului voi v-aţi oferit potenţialul, darul multor, multor potenţiale.

Niciodată nu a existat destin. Voi v-aţi oferit alegeri şi opţiuni. Deşi aţi exprimat una, celelalte sunt încă aici. Energiile lor sunt încă aici pentru voi. În Noua Energie aducem totul la un loc. (pauză) Acestea nu sunt aspecte în sensul tradiţional. Sunt potenţiale. Iar pe măsură ce mergem pe hol, recunoaştem toate energiile, toate potenţialele trecutului.

Dacă a existat o viaţă în care aţi fost omorâţi, literalmente, înainte de vreme, fie că a fost în război, fie că a fost o boală, fie că aţi murit de mâna altui om, aceasta creează o traumă pe care aţi adus-o cu voi, aţi târât-o peste timp şi spaţiu în această viaţă. Realizaţi că în spatele acelor uşi există potenţialul în care nu aţi fost ucişi? Potenţialul în care aţi fost în pace cu voi şi cu lumea? Potenţiale că aţi adus iubire şi bucurie în viaţa voastră şi în lume?

În spatele uşilor, trecutul vostru, se află energii niciodată exprimate, energii niciodată alese, energii niciodată aduse în realitatea fizică, dar sunt încă acolo.

Pe măsură ce mergem pe hol, alături de Pakauwa voastră, puteţi permite uşilor să înceapă să se deschidă. Nu este nevoie să le deschideţi voi; ele par că se deschid pe măsură ce voi treceţi prin faţa lor. De ce? Fiindcă voi alegeţi acum să eliberaţi acea energie. Alegeţi acum să o aduceţi în Acum, în această realitate. Alegeţi să realizaţi, peste şi dincolo de orice, că istoria voastră este o iluzie. Istoria voastră în sine nu este altceva decât potenţial. Nu sunteţi… nu sunteţi istoria voastră. Voi nu sunteţi trecutul care credeţi că sunteţi. Acesta este principiul „Eu Sunt”.

Pe măsură ce păşiţi pe hol şi uşile se deschid, se eliberează acele potenţiale. Şi poate că nu acum, poate mai târziu veţi înţelege cât de mult potenţial aţi creat. Veţi ajunge să înţelegeţi că unele din lucrurile care vi s-au petrecut în trecut, ceea ce aţi crezut că este real era doar o expresie a realităţii. Veţi ajunge să realizaţi că momentul în care trăiţi acum este plin de atât de multe potenţiale.

Continuaţi să mergeţi de-a lungul holului, încet, cu iubire, lăsaţi uşile să se deschidă. Acea energie nu vă va trăda în niciun fel, nici măcar potenţialul de a fi trecut, cum aţi spune voi, de partea întunecată, care s-ar putea să fi fost foarte, foarte real în fiecare viaţă, chiar dacă voi nu l-aţi ales. Când vine acel potenţial, nu mai este învăluit în energia de a fi întunecat. Nu se mai află în acea iluzie. Aşa că nu trebuie să vă îngrijoraţi, cum aţi spune voi, că energia întunecată vine şi vă infiltrează acum viaţa. Este doar energie. Este doar un potenţial.

Voi eliberaţi foarte mult din voi înşivă înţelegând că sunteţi mult mai mult decât cine credeţi că sunteţi. Voi sunteţi fiecare potenţial. Voi sunteţi fiecare expresie, fie că este exprimată în această realitate, fie că nu. Dragi Shaumbra, aceasta vă eliberează, vă eliberează. Este eliberator.

Readucerea potenţialelor

Respiraţi adânc… şi daţi-vă voie să vă întoarceţi de pe acel hol, înapoi în Punctul de Prezenţă în care ne aflăm. Vă puteţi întoarce să-l revizitaţi oricând doriţi. Vă puteţi întoarce şi puteţi repeta aceasta oricând. Începeţi să vă simţiţi blocaţi în această viaţă. Repetând exerciţiul din când în când că reamintiţi vouă înşivă că sunteţi atât de mult. Sunteţi multipli. Nu sunteţi singulari. Trebuie să râd când îi aud pe unii din pretinşii învăţători spirituali vorbind despre liniaritatea vieţilor trecute. Nu este deloc aşa. Nu a fost niciodată. Niciodată nu a fost.

Aşa că întoarceţi-vă. Aduceţi-vă înapoi în acest Punct de Prezenţă şi nu faceţi nimic cu acele energii. Nu le manipulaţi sau forţaţi. Vor veni la voi. Vi se vor alătura. Vi se vor alătura şi nu vor avea o agendă, nu vor avea o anume tentă. Acum sunt energii libere. Se întorc la voi.

Când faceţi asta, când deschideţi uşile trecutului, ah, o să primiţi nişte unde de şoc. Câteva energii vor veni şi vă vor izbi puţin. Ce faceţi? Nimic. Nimic, nimic. Nu vă confruntaţi cu ele, nu fugiţi de ele. Respiraţi. Este doar energie.

O să aveţi nişte coşmaruri, îmi pare rău să vă spun. Ar fi trebuit să vă spun de la început. (râsete) Or să fie nişte dezechilibre în viaţa voastră şi câteva lucruri se vor schimba în raport cu oamenii din jur. Veţi avea nişte perioade dificile din punct de vedere emoţional.

Ce faceţi cu asta? Nimic. Nimic. Oh, o respiraţi, de fapt. Nu se află aici ca să vă rănească. Oh, o parte îşi are propria tentă, propria dinamică, dar de fapt se întoarce la voi. Asta este tot ce face. Nu vă speriaţi. Nu vă întrebaţi ce demoni aţi dezlănţuit. Nu am fi făcut asta dacă voi nu aţi fi fost în stare să-i faceţi faţă.

Nu faceţi asta cu nimeni care nu este în aliniere. Nu alergaţi să faceţi asta la biserica voastră. (râsete) De fapt este periculos – psihologic şi spiritual este periculos să faceţi asta cu o persoană nepregătită, dacă nu cunoaşte ce este un aspect şi nu pricepe cum lucrează energia. Dacă ei nu înţeleg energia, dacă le vorbiţi despre energie şi ei cred că vă referiţi la luminile sau la sistemul de încălzire din casa lor, nu faceţi asta pentru ei.

Sunteţi pregătiţi. Sunteţi pregătiţi. Zece ani de pregătire cu Tobias şi vieţi de pregătire pe cont propriu. Veţi descoperi că… vin valuri de energie şi veţi cunoaşte asta prin vise, prin schimbări de energie în corp, iar toate acestea sunt în regulă. Totul este bine. Absolut. Sunteţi voi. Sunteţi voi. Sunt potenţialele voastre, ceea ce aţi plantat în grădina voastră, acum gata de recoltat. Uneori va fi o faţadă ce va juca jocuri cu voi. Nu-i daţi atenţie. Respiraţi-o. Onoraţi. Onoraţi. Onoraţi.

Pe măsură ce noi deschidem uşile către potenţialele trecutului, veţi înţelege că istoria voastră nu este deloc ce credeţi voi că este, nu sunteţi ceea ce credeţi că sunteţi şi asta vă va dezechilibra puţin, fiindcă sunteţi obişnuiţi să vă definiţi pe voi ca fiind voi. Aţi petrecut o viaţă întreagă încercând să vă definiţi pe voi înşivă la modul absolut, să definiţi absolut această iluzie, acest potenţial. Aşa că vă va dezechilibra puţin, pentru un timp scurt.

Aici vine la un loc grupul numit Shaumbra. Ei se susţin unii pe alţii, împărtăşesc, spunând: „Da, am avut şi eu o zi dintr-aceea, de genul „habar nu am ce naiba se întâmplă”. Iar alţi Shaumbra pot interveni şi pot spune: “Şi eu am avut una, dar ştii ceva? Ziua următoare a fost extraordinară. Ziua următoare a însemnat un salt uriaş de conştiinţă”. Aveţi această energie ce se rostogoleşte spre voi.

V-am spus la ultima întâlnire că sunt cu voi la fiecare pas pe cale şi spun asta serios. Asta spun, fiecare pas pe cale. Vor fi momente în care va fi puţin dur şi momente în care va fi magnific, în care veţi privi în urmă şi veţi spune: “Ce viaţă lipsită de culoare. Ce viaţă plictisitoare”.

Cauldre se gândeşte acum, este foarte uimit de cum pot lucra eu cu corpul, cu mintea şi spiritul lui, ca şi cu al vostru, cât de confortabil este, de fapt. Acum, asta pe mine mă sperie – cum a putut cineva să stea 10 ani pe scaun, cu ochii închişi, fără să se mişte!? Cât de lipsit de culoare! (râsete) Cât de lipsit de culoare. Şi nu este o binecuvântare să fii om? Este o experienţă. Nu este un test şi nu este o tentativă. Este o experienţă şi este descoperirea naturii voastre suverane.

Voi intra în lumină şi întuneric data viitoare. Vom avea nişte experienţe în Franţa cu lumina şi întunericul. Dar acum… tot nu-ţi aminteşti, Kathleen? (Kathleen dă din cap că nu) Pot să revin luna viitoare şi să te întreb din nou?

Kathleen: Da.

Adamus: Ei bine, noi vorbim. Noi vorbim. Tu…

Kathleen: Tu îmi vorbeşti în vis, iar eu nici măcar nu visez. Nu am mai visat de ani de zile.

Adamus: Ah! Ah! Mâine Kathleen o să mă înjure. Iar dacă nu mâine, atunci poimâine. Ea spune că nu a mai visat de ani de zile. Ei bine, fireşte, ştim cu toţii că ea visează. Dacă nu ai visa nu ai exista. Nu ai exista.

Kathleen: Dar eu nu îmi amintesc. Am vorbit despre asta şi ai spus că înseamnă că eu fac ce ar trebui să fac, că plec atât de departe încât nu-mi mintesc nimic când mă întorc.

Adamus: Este adevărat, iar acum este timpul să îţi aminteşti.

Kathleen: Ok.

Adamus: Este momentul să ţi le aminteşti.

Kathleen: Bine.

Adamus: Nu există niciun motiv… da, mulţi dintre voi plecaţi atât de departe încât nu vă amintiţi visele. Le aveţi acum şi veţi începe să vi le amintiţi.

Visele, apropo, în Noua Energie vor fi diferite. Interpretarea lor este diferită decât în Vechea Energie. În Vechea Energie visele erau o serie de simboluri, deseori foarte dificil de înţeles, păreau uneori nebuneşti. Aşa că ce aţi făcut? Le-aţi împins deoparte.

În conştiinţa de acum visele sunt mult mai... ceea ce aţi numi literale. Uneori vor fi destul de confuze, dar vor fi mai literale. Dacă aveţi un vis în care sunteţi într-o călătorie îndepărtată, că aveţi un proiect, că lucraţi cu alţii, probabil că asta se petrece cu adevărat. Tu deschizi uşile, dar vei începe să visezi din nou.

Kathleen: Ok.

Adamus: Eşti de acord cu asta?

Kathleen: Da.

Adamus: Să-ţi aminteşti visele.

Kathleen: Să mi le amintesc.

Adamus: Ok. Şi nu o să te enervezi când o să fii atât de deranjată de un vis pe care îl vei avea poate la noapte, poate mâine, şi te o să te întrebi de ce nu mai poţi dormi?

Kathleen: Oh, ştiu că nu mai pot dormi. N-am dormit. Sunt trează toată noaptea.

Adamus: Iar visele pot să te bântuie uneori, dar acum vei visa.

Kathleen: Ok.

Adamus: Da, într-atât de uşor.

Aşa că, Shaumbra, am trecut prin multe discuţii, puţină experienţă azi – deschiderea potenţialelor trecutului. Este la fel de real ca orice altceva. Înţelegeţi că istoria voastră pe care o ştiţi acum este doar o porţiune din ceea ce a fost şi din ceea ce ar putea fi. Când faceţi asta şi aduceţi toate acestea în Acum, aici, schimbă absolut ceea ce credeţi că va fi calea voastră în viitor. Din acest motiv spun: ‘aşteptaţi-vă la neaşteptat’.

Dacă voi corelaţi totul cu ce vi s-a întâmplat înainte, o versiune a acelor lucruri vi se va petrece şi în viitor, poate o versiune mai uşoară sau mai bogată. Acum nu mai suntem pe acea cale. Se schimbă, aşa că se petrec schimbări neaşteptate. Nu o lăsaţi să vă dezechilibreze.

Ascultaţi-mi cuvintele: nu-i daţi voie să vă dezechilibreze. Nu-i daţi voie să vă facă să vreţi să fugiţi şi să vă ascundeţi. Ultimul lucru de care aveţi nevoie acum este să vă întoarceţi în ascunzătoare. Aduceţi totul ca energie, drept ceva ce aţi creat şi manifestat absolut.

Repetaţi exerciţiul voi sau cu un grup mic de Shaumbra. Când faceţi asta, va invita în viaţa voastră şi lucrul numit Noua Energie. Nu vreau să definesc Noua Energie, nu vom intra în acest subiect azi. Mai târziu. Dar acum, cu toate potenţialele trecutului deschise, aduse aici, acum Noua Energie are libertatea sau invitaţia de a veni.

În Noua Energie… O să scriu o carte despre asta. În Noua Energie nu sunt potenţiale. Nu există potenţiale în Noua Energie şi ştiu că asta pare a fi contrar cu ceea ce am spus, dar nu mai există potenţiale în ea şi vom vorbi despre asta în următoarea noastră întâlnire. Ce este în Noua Energie? Dacă nu potenţiale, atunci ce este în ea?

Aşa că vă voi lăsa în suspans dramatic (râsete) până la următoarea noastră întâlnire şi până când vă văd pe unii dintre voi în Franţa.

Iar cu asta, dragi Shaumbra, o voi ruga pe Aandrah să petreacă – chiar dacă fizicul vostru strigă; am terminat cu întrebările şi răspunsurile, am terminat pe ziua de azi – Aandrah vă va conduce prin cinci minute de respiraţie. Respiraţi acea energie a potenţialelor.

Mă voi retrage acum şi înainte de a face asta vreau să vă reamintesc că totul, totul în creaţie, este bine. Totul este în regulă în întreaga creaţie. Amintiţi-vă asta. Nu există părţi sfărâmate ale creaţiei, părţi incomplete, neîmplinite sau ceea ce aţi putea numi părţi întunecate.

Totul este în regulă în întreaga creaţie, iar ca urmare Eu Sunt Adamus.

Şi aşa a fost.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Materialele Cercului Crimson cu Tobias, Adamus Saint-Germain şi Kuthumi lal Singh sunt oferite liber, fără taxe, din August 1999.
Crimson Circle este o reţea globală de îngeri omeneşti, numiţi Shaumbra, care sunt printre primii care fac tranziţia în Noua Energie. Pe măsură ce experimentează bucuriile şi provocările ascensiunii, ei devin Standarde pentru alţi oameni aflaţi în propria lor călătorie a descoperirii lui Dumnezeu din interior.
Crimson Circle se întâlneşte lunar în zona Denver, Colorado, unde Adamus prezintă cele mai noi informaţii prin Geoffrey Hoppe. Aceste adunări ale Crimson Circle sunt deschise publicului şi toţi sunt bine-veniţi.
Dacă citiţi aceasta şi simţiţi senzaţia de adevăr şi conectare, atunci sunteţi, cu adevărat, Shaumbra. Sunteţi un învăţător şi un ghid pentru oameni şi îngeri similari. Permiteţi seminţei divine să înflorească în interiorul dumneavoastră în aceste timpuri şi în toate timpurile care vor veni. Nu sunteţi niciodată singuri, deoarece xistă o familie în toată lumea şi îngeri în tărâmurile din jurul dumneavoastră.
Puteţi distribui liber acest material, pe baze ne-comerciale, fără taxe. Vă rugăm să includeţi informaţia în întregimea sa, inclusiv aceste note de subsol. Orice alte utilizări trebuie aprobate în scris de Geoffrey Hoppe, Golden, Colorado. Vedeţi pagina de contacte de pe website: www.crimsoncircle.com
© Copyright 2010 Geoffrey Hoppe, Golden, CO 80403

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Prezenta versiune în limba română este realizată de Georgiana, pentru www.ascensiunea.ro. În cazul preluării pe alte site-uri sau bloguri, vă rugăm să preluaţi şi aceste elemente. Namaste!